Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (341)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND  REVISTA „RAMURI”  NR. 1 DIN 2025

Gabriela Gheorghișor publică studiul literar „Mihai Eminescu și avatarurile lui Orfeu”.  Studiul este o paralelă a modurilor cum văd orfismul eminescian Dumitru Chioaru și Ioan Em. Petrescu.  Merită reținute rândurile despre Orfeu și poezia orfică: „În conștiința literară europeană, Orfeu reprezintă arhetipul poeților. Legenda cântărețului cu liră, care a circulat în mai multe variante, a devenit, în timp, mitul fondator al Poeziei înseși. Poezia orfică este, în mod fundamental, MELOS, cântec, având puterea nu doar de a îmblânzi animalele sălbatice, ci și de a suspenda, temporar, moartea. Dumitru Chioaru definește poezia orfică drept una de cunoaștere metafizică, o poezie inițiatică, la întâlnirea dintre viață și moarte, care se bazează pe transfigurarea existentului prin imaginație simbolică, de aceea poezia orfică se aseamănă cu mistica, experiență în care  eul creator este, la fel ca Orfeu, un intermediar prin care se revelează tainele lumii”;

Gabriel Coșoveanu, în editorialul său „Să apară, oare, un substitut al speciei?”, reține un punct de vedere al lui Friedrich Hayek despre socialism: „Socialismul a învățat mulți oameni că dețin revendicări INDIFERENTE față de performanță și participare. În lumina moralei care a produs ordinea extinsă a civilizației incită de fapt oamenii să încalce legea.  Aceia care susțin că au fost „alienați” de ceea ce majoritatea lor se pare că nu au învățat niciodată, și care preferă să trăiască în calitate de proscriși paraziți, consumând produsele unui process la care refuză să contribuie, sunt adevărații partizani ai apelului luiRousseau de întoarcere la natură, reprezentând ca principală anatemă acele instituții care au făcut posibilă formarea unei ordini a coordonării omenești”;

Gheorghe Grigurcu, în „Răzlețele” sale, reia un punct de vedere al lui Ortega y Gassett despre critică și critic:  „Altădată, critica se putea comporta pur și simplu ca un judecător: pornind de la un cod prestabilit, își pronunța sentința asupra faptului concret. Acel cod preexistent îi lua sub ocrotire hotărârile și-i punea la adăpost criteriul.  Dar arta vremii noastre, de la sfârșitul impresionismului în pictură și al simbolismului în poezie, duce lipsă de coduri confirmate.  Criticul e silit să acționeze sub cerul liber și în afara drumurilor bătute; în momentul în care judecă o opera e obligat să-și cucerească și autoritatea pentru legea generală pe care o aplică. Observați că, exceptând știința, așa se întâmplă în toate domeniile vieții noastre”;

Publicitate

Cristian Pătrășconiu, citind atent  volumul „Religia Woke” a lui Jean-Francois Braunstein, ne lămurește cu privire la termenul „woke„: „E un termen de jargon – mai precis, din jargonul urban afro-american; e o derivație din „woken”, participiul trecut al al verbului „wake”, adică „a se trezi”. Este un cuvânt cu o ascensiune politică și ideologică realmente fulminantă. Braunstein: „termenul „woke” a fost inventat de activiștii americani de culoare și a fost folosit în cultura campusurilor universitare începând cu annul 2010, mai întîi în teoria critică a rasei, iar apoi, în sens larg, pentru a se referi la toate curentele academic militante, de la gen la intersecționalitate. Această noțiune de trezire a căpătat foarte repede un sens politic”;

Marile predicate ale lumii ”woke” (vezi Cristian Pătrășconiu despre volumul ”Religia Woke” a lui Jean-Francois Braunstein): 1. „toți alibi sunt rasiști”; 2. „toți negrii sunt victime”; 3. „dacă spui că nu ești rasist, sigur ești”; 4. „ai genul pe care ți-l alegi”; 5. „sexul și corpul nu există, doar conștiința contează”; 6. „matematica este rasistă”;  7. „biologia este machistă”; 8. „logica este rasistă”; 9. „bărbații pot rămâne însărcinați”;

 

 

Robert Șerban publică un interviu cu scriitorul Andrei Crăciun. Rețin: 1. „secretul unei vieți lungi și lipsite de regret e să nu ai așteptări de la oameni, de la niciun om”; 2. „nu intru vreodată în vreo turmă”; 3. „în cercul meu intim intră foarte puțini oameni. Îi numeri pe degete”; 4. „îmi plac puține lucruri, îmi plac oceanele, de pildă,  și îmi place să fiu strain”; 5. „nu rezizt nicăieri mai mult de cinci zile fără să risc să mă plictisesc”; 6. „un om de obicei citește o carte. Eu merg cu zece în paralel”; 7. „România e cum e produsul istorioei, geografiei și mentalităților”; 8. „revoluția tehnologică ne-a făcut și mult bine, dar a și tâmpit o bună parte din populația lumii”; 9. „nu citesc deloc cronici. Nu mă interesează. Nici de bine, nici de rău”; 10. „am avut un singur om de a cărui părere critică am ținut mereu seama: Radu Cosașu”; 11. „omul care scrie e un om singur”; 12. „cred că prea multă actualitate strică un text pe termen lung”; 13. „jurnalismul m-a învățat să ajung la esență și să păstrez doar ce e important”; 14. „ideile îmi trec mai întâi prin cap, apoi prin inimă”;

Din poemul „Memorii” de Maria Anastasiu: „dar a scrie nu e un verb, e o stare, / a scrie înseamnă să-ți amintești ceva ce încă nu există, / mă încurc și mă descurc în urzeala poemului // și nici nu pricep de ce se cheamă „a scrie”, / când scriitorului nu-i trebuie nici hârtie, nici cerneală ca să fie scriitor, / actul creației se petrece undeva pe la jumătatea distanței dintre inimă și minte – / dacă rugăciunea îți coboară mintea în inimă, / atunci scrisul îți urcă inima la cap, / hârtia și cerneala sunt necesare doar pentru a nu uita ceea ce ai scris, / de aceea, poemele nici n-ar trebui numite poeme, ci memorii.”;

Andrei Crăciun despre Panait Istrati: „L-am descoperit târziu pe Panait Istrati (trecusem de 30 de ani) și m-am îndrăgostit de curajul său și de filosofia sa de a fi omul care nu mai aderă la nimic în afară de suferințele semenilor săi, după ce fusese și el sedus de comunism.  Cred că a fost unul dintre cei mai curajoși oameni din secolul al XX-lea și mi-ar fi plăcut să fim prieteni Cu el și cu Emil Cioran, despre care de asemenea am scris o carte („Cioran. Ultimul om liber…” , „Polirom”, 2020), aș fi fost prieten  dintre scriitorii de origine română din veacul trecut. Și cu Dimitrie Stelaru, poetul”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spirite aprinse în online după introducerea limbii române în cel mai mare liceu din Cernăuți:

Publicat

Publicitate

Decizia Liceului Nr. 13 din Cernăuți, cea mai mare școală din oraș, de a introduce limba română ca opțiune de a doua limbă străină, alături de germană și poloneză, pentru elevii din clasa a V-a, a stârnit o controversă aprinsă pe rețelele sociale, informează bucpress.eu

sursa foto bucpress.eu

Alegerea a fost făcută în urma unui sondaj în rândul părinților elevilor de clasa a IV-a, unde aproximativ o treime au optat pentru română.

Conducerea liceului a explicat că procesul nu a fost lipsit de provocări, din cauza lipsei inițiale a unei programe aprobate de Ministerul Educației și a manualelor oficiale. Cu toate acestea, soluții au fost găsite, iar la 11 septembrie, voluntari din România au sosit pentru a oferi manuale, formare pentru profesori și activități motivaționale pentru elevi.

Anunțul a declanșat însă o reacție vehementă pe internet.

Sub postările publicațiilor locale, au apărut comentarii agresive, care califică decizia drept o „amenințare” la adresa identității și securității regionale. Unii internauți ucraineni au mers până la a acuza introducerea limbii române de „separatism” și chiar de pregătirea terenului pentru „pretenții teritoriale” din partea României.

. În comentariile publicate online se pot citi, printre altele (traduse liber din ucraineană):

Publicitate
  • „E un coșmar!!! Mai întâi vin voluntarii, apoi vor veni «eliberatorii». Mă adresez părinților care au ales limba română: «Ați înnebunit?! Ce faceți? Vreți ca Bucovina să fie din nou sub români?»”
  • «Це якесь жахіття!!! Спочатку волонтери приїхають, а потім “асвабадітєлі приїдуть”. Звертаюся до тих батьків, які обрали для вивчення рум. мову: “Ви що там, з глузду з’їхали чи що? Що ви робите?” Чи ви хочете, щоб Буковина знову була під румунами?»
  • „Românii sunt gata să ajute nu doar cu manuale, ci și cu pașapoarte. Și atâta timp cât autoritățile noastre tolerează asta, vor exista mereu pretenții teritoriale din partea vecinilor.”
  • «Румуни готові допомогти не лише підручниками, але й паспортами. І доки наша влада буде це толерувати, завжди будуть територіальні претензії від сусідів.»
  • Au promis românii bursă copiilor?! Așa ne vindem statalitatea, națiunea, teritoriul, libertatea… Asta în timp ce pe front apărătorii noștri mor. Apoi să nu vă mirați dacă mâine copiii își vor vinde părinții.”
  • «Що дітям стипендію румуни пообіцяли?! Ось так і продаєм свою державність, націю, територію, свободу… Мабуть, за “це” стоять на Східних теренах України Захисники? Потім не дивуйтесь, як діти продаватимуть батьків, “какаяразніца” чи як там румунською буде?»
  • „Iată, separatismul a ajuns la Cernăuți. Așteptăm eliberatorii cu arme — din nou ocupația orașului.”
  • «От вам і прийшов сепаратизм в Чернівці. Чекаємо визволителів із зброєю. Знову окупація Чернівців.»
  • „Apoi românii vor dori să elibereze «populația vorbitoare de română».”
  • «А потім румуни захочуть визволяти “румуноязичне насєлєніє”.»
  • „E o nebunie cu româna asta… Pregătiți Cernăuțiul pentru separatism? Mai bine a doua limbă să fie engleza sau spaniola.”
  • «Жесть яка, румунська… Ви що, готуєте Чернівців до сепаратизма? Ви про що? Друга — англійська чи іспанська.»
  • „Astăzi e limba română, mâine biserică românească, apoi referendum și vor striga: «România, trimite armata!»”
  • «Зараз вони будуть говорити за румунську мову, потім румунську церкву, потім будуть влаштовувати референдум та кричати: “Румунія, введі войська!”»
  • „Românii deja strigă că Bucovina e a lor. Nu vă sunt de ajuns rușii?”
  • «Румуни і так кричать, що Буковина їхня. Вам москалів мало?»
  • „N-am terminat cu rusificarea, și deja începeți cu românizarea populației! Nu v-a fost destul Donbasul???”
  • «Ще не завершили з русифікацією, а вже почали з румунізацією населення! Та най вас качка копне! Не достатньо вам Донбасу???»
  • Aceste reacții reflectă sensibilitatea profundă a regiunii față de chestiunile legate de limbă și identitate națională, mai ales în contextul conflictului din estul Ucrainei. Totuși, tonul alarmist al comentariilor nu reprezintă neapărat opinia majorității părinților sau a comunității din Cernăuți. Reprezentanții liceului au subliniat că introducerea limbii române este o alegere opțională, menită să răspundă dorințelor părinților și să promoveze diversitatea lingvistică, fără a avea conotații politice.

Citeste mai mult

Eveniment

Muzicologi din întreaga lume conferențiază despre Enescu și Muzica secolului XX

Publicat

Publicitate

Muzicologi din întreaga lume conferențiază despre Enescu și Muzica secolului XX, joi și vineri, în cadrul celei de-a XXII-a ediții a Simpozionului Internațional de Muzicologie din cadrul Festivalului Internațional ‘George Enescu’.

Reuniunea, coordonată de prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță, se desfășoară în Sala ‘Auditorium’ a Universității Naționale de Muzică București (UNMB), fiind organizată de ARTEXIM, în parteneriat cu UNMB și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR).

Manifestare amplă, cu participare internațională, simpozionul oferă ocazia cunoașterii unor diverse și valoroase studii dedicate creației enesciene, prezentate în cadrul mai multor secțiuni, moderate de Olguța Lupu (UNMB), Kevin Bartig (Michigan State University), Vlad Văidean (UNMB), Erik Levi (Royal Holloway, University of London/Institute of Austrian and German Music Research/University of Surrey) și James Savage-Hanford (Royal Holloway, University of London/University of Oxford).

15 muzicologi invitați ai simpozionului prezintă, cu această ocazie, incursiuni în estetica enesciană, analize de lucrări ale marelui compozitor român, precum și influențe ale muzicii sale în creația altor compozitori, continuându-se astfel o tradiție însemnată a UCMR, a Festivalului ‘Enescu’ și a vieții culturale românești.

La această reuniune de înaltă ținută, prezintă comunicări Corneliu Dan Georgescu (Germania), Mihu Iliescu (University of Montpellier/University of Lille/University of Besancon), Vasile Vasile (Universitatea din Pitești), Olguța Lupu (Universitatea Națională de Muzică din București), Constantin-Tufan Stan (Universitatea din Oradea), Irina Nițu (Muzeul Național ‘George Enescu’, București), Petruța-Maria Măniuț Coroiu (Universitatea Transilvania din Brașov), Mihai Cosma (Universitatea Națională de Muzică din București), Iulia Mogoșan, (Academia Națională de Muzică ‘Gheorghe Dima’, Cluj-Napoca), James Savage-Hanford (Royal Holloway, University of London/ University of Oxford), Kevin Bartig (Michigan State University), Vlad Ghinea (Universitatea Națională de Muzică din București), Erik Levi (Royal Holloway, University of London/Institute of Austrian and German Music Research/University of Surrey), Camelia Anca Sârbu (Muzeul Național ‘George Enescu’), Vlad Văidean (Universitatea Națională de Muzică din București).

Simpozionul Internațional de Muzicologie a fost fondat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în anul 1967, ca parte integrantă a Festivalului și Concursului ‘Enescu’. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de vânt în 13 județe din Moldova, Dobrogea și estul Munteniei, joi

Publicat

Publicitate

Mai multe județe din Moldova, Dobrogea și estul Munteniei se vor afla, joi, sub atenționare Cod galben de vânt, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie.

Județele marcate cu Cod galben sunt Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Brăila, Tulcea și Constanța, integral, și Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Ialomița și Călărași, parțial. În aceste zone, vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 50…70 km/h.

Atenționarea este valabilă în intervalul orar 10:00 – 21:00. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 34 de ani, din Ștefănești, dat afară din casă pentru că și-a bătut soția și copilul

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis ordin de protecție provizoriu față de un tânăr, de 34 de ani, din localitatea Ștefănești, pentru faptul că, s-ar fi prezentat la locuința fostei sale soții și ar fi agresat-o fizic pe aceasta și pe fiica sa.

 

În urma completării formularului de evaluare a riscului a reieșit faptul că există risc iminent și a fost emis ordin de protecție provizoriu fără monitorizare electronică.

Ordinul de protecție a fost emis pe o perioadă de 5 zile, iar bărbatul are obligația de a păstra o distanța față de victimă. În situația în care nu sunt respectate aceste obligații, se vor demara cercetări pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție, iar față de acesta poate fi dispusă o măsură privativă de libertate.

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de violență în familie.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending