Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (336)

Publicat

acum o zi

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

SOCRATICUL  ȘTEFAN  BAȘNO

În 2004, la Editura “Semne”, Fănuş Neagu publică romanul “Asfinţit de Europă, răsărit de Asie”. Ideea mare a romanului este aceea că  o oarecare stare de oboseală a Europei nu poate duce decât la o revigorare a Asiei,  care “răsare din neant, satisfăcând gustul pentru mistere” (Ana Dobre). Cei care au citit romanul şi au oarece cunoştinţe de matematică, au putut observa că arhitectura  acestuia se bazează pe două mari intersecţii: 1.  Balcanii ca rezultat al intersecţiei dintre Europa şi Asia; 2. Brăila ca rezultat al intersecţiei dintre Balcani şi România.  Spunea Fănuş Neagu într-un interviu din 2005:  1. „Împrejurimile Brăilei sunt naucitor de frumoase. Sunt fabuloasele păduri de salcâm cu floarea roşie de la Viişoara, iar legendarele Bălţi ale Brăilei erau neasemuit de frumoase. Atunci era acea bogăţie de peşte de care vorbeam, erau cântecele şi legendele care s-au croit despre Chira Chiralina”; 2. „Brăila este oraşul cu cele mai frumoase fete din România. Înainte le răpeau turcii, ca pe Chira Chiralina, acum se duc singure la turci. Dar se întorc”  3. „În clipa actuală, Brăila cred că se redresează. Cu greu, dar se redresează. Eu o iubesc la fel de mult ca şi pe cea veche. Bănuiesc că întreprinzătorii, după ce se vor satura de furat, vor lăsa să le curgă aur printre degete şi pentru redresarea acestui oraş frumos”.  

Fănuş Neagu n-a rămas la Brăila. A plecat la Bucureşti, argumentând într-un interviu printr-o veche şi ardelenească zicere: “fiindcă soarele de la Bucureşti răsare”. A plecat la Bucureşti cu Brăila în suflet aşa cum o bucată din Brăila a luat-o şi Panait Istrati cu el în Franţa. Dar nu despre Fănuş Neagu vreau eu să scriu aici, ci despre un alt brăilean, unul care a plecat din Brăila la Botoşani, fiindcă “Luceafărul de la Botoşani răsare”. Semnează creaţiile sale umoristice cu numele de  Ştefan Başno. A penetrat târziu această zonă a literaturii române, dar o face din ce în ce mai bine. Se simte la acest autor spiritul brăilean ca esenţă  a balcanismului românesc: atacuri cu lama ascuţită a cuvântului la beregata celui care îl supără. Ştefan Başno poate fi citit pe facebook-ul său, unde este şi cel mai activ. Scopul său principal este să comenteze actualitatea, pe primul loc aflându-se tot ce ţine de politică.

Adept al ironiei de situaţie, Ștefan Bașno pune accent  pe ironia sub formă de strategie narativă. Grăbit să nu piardă ideea, Ștefan Bașno mai neglijează, uneori, unele aspecte de tehnică prozodică, dar nimic nu impietează talentul său incontestabil, supus adesea  spiritului brăilean, unde “răul e un bine întors” , după cum axiomatizează Ana Dobre. Ascuns după o barbă impozantă care trimite,  la o primă vedere, spre posibile zone ale boemei, realitatea e alta: Ştefan Başno e un mare blând supus esenţei balcanismului românesc în forma data de Brăila şi transplantat la Botoşani unde lucrurile stau altfel: sunt mult mai serioase.

O carte de catrene militante  intitulată  „De la Asklepios la Diogene” este interesantă atât prin titlu cât şi prin autorul (sau autorii) care se ascund sub  pseudonimul Incognito.  Procedeul nu ar fi unul inedit. Acum peste 150 de ani, în 1869,  apare „Iele, grame şi epigrame politice”, semnate cu pseudonimul „O companie de glumeţi” care, până la urmă s-a dovedit ca sub pseudonimul respectiv să se ascundă Dimitrie Bolintineanu.  Incognito ne relevă un text scris la două minţi, aspect pe care îl putem deduce şi din titlu, dar şi din caracterul stilistic al catrenelor, multe respectând  mecanismul de construcţie al unei epigrame. Autorii şi-au propus să iasă din „turnul de fildeş”, localizându-se în „turnul înclinat”, marşând pe o scriere angajată.

Publicitate

Sunt luaţi în vizor politicienii de azi care au înlocuit celebra  „limbă de lemn” cu „limba de talaş”.  Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea „de lemn” prin rindeluirea permanentă a acesteia, descrisă  astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate.  Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”.

Cealaltă parte  a diadei „Incognito” , regăsită sub personalitatea lui Diogene, îşi arogă calitatea de „replicangiu”. Răspunsurile sunt ferme, ironia este devastatoare. Ele se pliază perfect pe eşantioanele sociale alese şi încadrate unor concepte ale politicilor actuale: pensii speciale, suveranism, unchiul Sam,  ţarul cel dement,  statul paralel,  reconfigurarea unor trasee politice,  spectacole gen Mupett Show, conceptul de inginerie socială,  starea de „chelner mic”,  ţara şi şcoala ca afară,  România educată, fashion prezidenţial,  cultura rotaţiei, interesul poartă fesul, vânzări anterioare şi, multe altele, asigurându-vă că nimic nu-i scapă dipolului „incognito”. Cartea este un dialog plin de  vivacitate, nelipsind ici-acolo spiritul ludic.  Tema predilectă fiind politica şi politicianul de oriunde ar fi, asigură fluiditate discursului.

Cele trei secvenţe (epigrame, fabule, parodii) care alcătuiesc volumul semnat de Ștefan Bașno („O mască râde, o mască plânge” – Editura „Pim”, Iaşi, 2023) se supun unor tematici diverse: politica (văzută ca un teritoriu mlăştinos), politicienii (supuşi unor juste argumente), kakistocraţii (drept cei mai răi conducători, drept cei mai neinspiraţi şefi), molia culturală, proştii ( cu accent pe prostul solemn), marile ispite ( pătratul relaţional dat de femeie – bărbat – bani – vin, atât pe laturi cât şi pe diagonale), efectele stării de bullshit (starea de „rahat” a societăţii),  omul mendax (creatorul de minciuni intenţionate sau nu) sau chiar prostocraţia (care  proliferează prin mediocraţie şi stupidocraţie).

Vorbind despre epigrame, putem observa că Ştefan Başno are un simţ formidabil al limbii, pe care l-am constatat încă de pe vremea când amândoi scriam la „Viaţa…” lui Traian Apetrei. El intră cu uşurinţă în jocul rimelor. E şi un mare autoironist, aspect care-l face să cadă şi în simpatice forme de cochetărie. Uneori e chiar violent în afirmaţii, avertizând cârcotaşii că el poate fi şi un redutabil „replicangiu”.

Observaţiile făcute sunt directe, nu e sofisticat în exprimare şi, ceea ce îmi  place cel mai mult, tonul este degajat.  Ceea ce este important  de adăugat este că multe epigrame arată că dimensiunea poetică este în creştere. Mai mult, se observă şi un avantaj spiritual prin prezenţa unor evidente note filozofice şi aforistice. La Ştefan Başno este prezent patosul care nu este unul ieşit din limitele acceptabile, e unul lucid, cu evidente puseuri  balcanice venite dinspre locurile naşterii sale.

Volumul conţine şi 12 parodii având ca scriitori suport pe Dimitrie Bolintineanu, , Alecsandri, Topârceanu, sau Minulescu . Ştefan Başno reciclează doar subiectul aducându-l în prezentul recent, stilul şi metrica fiind păstrate.  Ironia prezentă în parodii învăluie textele originale căzând peste ele ca o ploaie curată de vară.

Volumul este înnobilat şi cu 40 de fabule care respectă  definiţia clasică a acestei specii.  Ştefan Başno îşi impune rolul de narator la persoana a treia, care îndeplineşte cu succes trei condiţii simultane: cunoaşte tot ceea ce fac personajele punându-le într-o poveste,  acţionează ca un sancţionator şi, fapt important,  dirijează interpretarea faptelor. Profesor de excepţie fiind, îi este uşor să apeleze la o  metodologie care să-l ajute în demersul de a  evidenţia prin umor  involuţiile societăţii şi membrilor acesteia.  Ştefan Başno nu creează  doar personaje, ci şi psihologii. Îşi pune bine în evidenţă structuralul impuls polemic cu care a fost înzestrat de la natură. Dintr-o perspectivă peratologică, se opreşte la asocierea demersului literar cu un sistem bazat pe proiectiv, volitiv şi paideic.  Ştefan Başno şi-a impus să vină dinspre arta clasică şi cu siguranţă nu va fi adorat de postmodernişti şi „progresişti”, negăsindu-şi loc vreodată în revistele pe care le patronează USR.  Autorul în discuţie  are o libertate a folosirii cuvântului, existenţa tonurilor colocviale fiind evidente. Citit cu atenţie,  veţi putea observa că acest  volum semnat de Ştefan Başno scrie pe dinafară sufletul românesc. Ştefan Başno este un ironist fin, în sensul că penalizează cu inteligenţă  orice insuficienţă observată. Ironia lui Ştefan Başno  e un semn categoric al libertăţii de expresie pe care şi-a acordat-o. Eu cred că e şi un fel de ironie socratică, în sensul că îşi permite să critice fără reticenţă aerele de superioritate ale unora.  (GEORGICĂ MANOLE)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

APIA Botoșani: 218 fermieri au cerut sprijin financiar pentru 15.000 de animale. Pierderi economice majore din cauza secetei

Publicat

acum 24 de minute

luni, 24.03.2025

de

Publicitate

APIA CJ Botosani a primit 218 cereri de solicitare a sprijinului financiar pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile

 

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Judetean Botosani informează că în perioada 03 – 21 martie 2025, s-au primit 218 cereri de acordare a unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile, pentru un număr de aproximativ 15.200 animale.

Această schemă de sprijin financiar are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice ca urmare a fenomenului climatic nefavorabil, seceta pedologică din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024.

APIA va proceda la controlul administrativ al tuturor cererilor primite, respectiv la verificarea îndeplinirii de către solicitanți a tuturor condițiilor de eligibilitate, respectiv:

– să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod  unic de înregistrare atribuit de către Agenția de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură;

Publicitate

– să aibă cerere eligibilă pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, intervenția PD-01, din PS 2023-2027, în anul de cerere 2024;

– să dețină un efectiv de tineret femel ovin/caprin de minimum de 50 capete/exploatație, cu cod ANSVSA, cu vârsta de 1-12 luni,  înscris în BND la data de 31 august 2024;

– să dețină, la data de 23 februarie 2025 (în ziua anterioară începerii perioadei de depunere a cererii), în exploatație/i cu cod ANSVSA, un efectiv de femele adulte ovine/caprine, înscris în BND, cu vârsta minimă de 12 luni în ziua anterioară începerii perioadei de depunere a cererii, cel puțin egal cu efectivul de tineret femel pentru care se solicită sprijin financiar.

Plata sumelor reprezentând sprijinul de urgență se efectuează până la data de 30 aprilie 2025, cu posibilitatea efectuării plății și după această dată, însă numai pentru conturile invalide și nu mai târziu de 30 iunie 2025.

Sprijinul financiar de urgență este în cuantum de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv de tineret femel ovin/caprin cuprins între 50 capete/exploatație cu cod ANSVSA – 300 capete/beneficiar*.

 

În cazul în care suma totală de plată determinată, care urmează să fie acordată beneficiarilor, depăşeşte resursele financiare totale prevăzute mai sus, suma cuvenită fiecărui beneficiar se reduce proporţional.

 

Legislație:

– HG nr. 69/2025 privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile;

– OUG nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, cu modificările și completările ulterioare.

Citeste mai mult

Cultura

Participare numeroasă la Festivalul Concurs de Muzică Sacră, ediția a VI-a, de la Botoșani

Publicat

acum o oră

luni, 24.03.2025

de

Publicitate
Festivalul Concurs de Muzică Sacră, ediția a VI-a, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, care se va desfășura în data de 29 martie 2025 la Casa Tineretului Botoșani, începând cu ora 15:00, va reuni anul acesta 14 formațiuni corale participante.
1. Corul Școlii „Filip Toderașcu” din Costești, Ialoveni, Rep. Moldova
2. Corul „Sf. Ierarh Nicolae” din Botoșani
3. Corul „Axios” din Orhei, Rep. Moldova
4. Corul „Sf. Antonie cel Mare” al Școlii Populare de Arte „G. Enescu” din Botoșani
5. Corul „Muguri de cânt” al Bisericii „Sf. Iosif cel Milostiv – Mitropolitul Moldovei”
din Valea Lupului, Iași
6. Corul „Angeli” din Miroslava, Iași
7. Grupul vocal „Cantus Armonia” din Piatra-Neamț
8. Corul „Cantabile” din Chișinău, Rep. Moldova
9. Corul „Sf. Dimitrie cel Nou” din Iași
10. Grupul psaltic „Filotheos” al Seminarului Teologic din Botoșani
11. Corul „Antoniada” al Parohiei „Sf. Antonie cel Mare” din Botoșani
12. Corul „Sf. Ioan Botezătorul” din Botoșani
13. Corul Bisericii Militare din Botoșani
14. Corul „Elefterios” din Răuseni, Botoșani
Juriul va fi format din: Marius – Ioan Corugă – profesor de ansamblu coral la Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamț și la Liceul Teologic Ortodox – Piatra Neamț, Ciprian – Iulian Rusu, arhidiacon al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași, coordonator ale activităților diaconilor Catedralei Mitropolitane Iași, sectorul de activitate Teologie Liturgică practică și muzică bisericească, dirijor al Corului psaltic „Chivotul” al Catedralei Mitropolitane din Iași și Alexandru Liviu Mocanu – prof. la Liceul de Arte „Ștefan Luchian” din Botoșani, fondator și dirijor la Corul de Copii și Tineret Botoșani, administrator la Alma’s Academy Botoșani.
Invitați de onoare în recital Grupul Psaltic „Tronos” al Patriarhiei Române din București, dirijor arhid. Mihail Bucă.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Unul dintre cei mai iubiți duhovnici din țară, în conferință la Botoșani. Arhim. Hrisostom Rădășanu: „Dacă Moldova ar avea o inimă duhovnicească, aceasta este la Botoșani”

Publicat

acum 2 ore

luni, 24.03.2025

de

Publicitate
Duminică, 23 martie, ora 17:30, în sala de festivităţi de la Asezământul social-filantropic al Parohiei Vovidenia din Botoşani, a avut loc un eveniment de suflet, organizat de Protopopiatul Botoșani, și anume o conferința despre importanţa vieţii fiecărui om, sub titlul generic „Fiecare OM contează”.  Părintele arhimandrit Hrisostom Rădășanu, consilierul educațional al Arhiepiscopiei Iașilor, a fost cel care a ținut audiența cu sufletul la gură timp de aproape două ore. 

În cadrul evenimentului moderat de părintele Marius Ciobanu, coordonator PRO VITA, părintele Hrisostom a vorbit despre importanța iubirii în Iisus Hristos, arătând că dacă în planurile noastre nu există Dumnezeu, toate eforturile noastre sunt zadarnice.

„Dacă Moldova ar avea o inimă, și o inimă duhovnicească, aceasta cu siguranță este la Botoșani”, a spus părintele Hrisostom.

În a doua parte a evenimentului, părintele Marius Ciobanu a dat citire întrebărilor venite de la participanții la eveniment, ăprintele Hrisostom oferind răspunsuri fiecăruia în parte.

Conferința poate fi vizionată în înregistrarea VIDEO de mai jos.

 

Pe numele de botez Cristian Petru, părintele Hrisostom Rădășanu s-a născut pe 28 iunie 1980, la Timișoara. A urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț (1994-1999), apoi Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași – secția pastorală (1999-2003). De asemenea, a studiat la School of Ecumenical Studies – Ecumenical Institute at Bossey (2003-2004) și a urmat un master la Facultatea de Teologie din Iași (2004-2005), la secția sistematică-biblică. În prezent, este doctorand la Institutul Pontifical Oriental de la Roma, unde cercetează viața monahală românească din secolul XX.

Publicitate

În perioada 1999-2006, părintele Hrisostom a activat în mass-media bisericească, lucrând la Radio Trinitas, unde, între iulie și octombrie 2004, a fost redactor-șef. Din 2004, a devenit preparator la Catedra de Teologie Morală și Spiritualitate Ortodoxă a Facultății de Teologie din Iași. De-a lungul anilor, a publicat numeroase studii și articole în „Analele științifice” ale Universității „Al. I. Cuza”, „Ziarul Lumina”, „Lumina de Duminică”, „Îndreptătorul credinței”, „Ideea Creștină” și „Lumea Ieșeanului”.

În vara anului 2006, părintele Hrisostom a ales viața monahală la Mănăstirea Sihăstria Putnei, unde a fost hirotonit ierodiacon și ulterior ieromonah. După întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a fost chemat la ascultare ca secretar mitropolitan. În Duminica Rusaliilor din 2012, a fost ridicat la rangul de arhimandrit.

A inițiat și dezvoltat un proiect unic, intitulat Școala Varlaam, unde lucrează mult cu tinerii, cu profesorii de religie, dar și cu elevii și studenții, fiind foarte iubit de toți aceștia.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Festivalul – Concurs de Ouă Încondeiate 22-23 martie 2025, ediţia a IX-a, Rogojești, Botoșani

Publicat

acum 3 ore

luni, 24.03.2025

de

Publicitate

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Parohia ,,Nașterii Maicii Domnului” din Rogojești, Botoșani, a organizat Festivalul-Concurs de Ouă Încondeiate, desfășurat în Casa Praznicală a Parohiei de la Rogojești.                 

Sâmbătă, 22 martie 2025, a avut loc concursul dedicat secțiunii adulți.

În acest an, tema din cadrul acestei secțiuni a fost „peștele”, având în vedere faptul că pe data de 25 martie 2025 este Buna Vestire. Tot sâmbătă a avut loc și lansarea catalogului „Meșteșugul ouălor încondeiate din zona etnografică a Botoșanilor”, realizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani. În aceeași zi, în   pauza de jurizare au răsunat pricesne interpretate de tineri soliști talentați după cum urmează: Didi Cojocariu, Denisia Georgiana Sănduleac, Grupul vocal „Flori din plai botoșănean” al Școlii Populare de Arte „George Enescu” din Botoșani, profesor coordonator Trofin-Ojog Alexandra.

De altfel, duminică, 23 martie 2025, concursul a continuat cu secțiunea dedicată copiilor. Tema secțiunii a fost „floarea”, având în vedere faptul că sărbătoarea Paștilor cade totdeauna la începutul primăverii, când întreaga natură învie. În cea de-a doua zi a concursului, imediat după slujbă în Biserica „Nașterea Maicii Domnului” au răsunat trei pricesne interpretate de tânăra și talentata Elisabeta Șeremet, apoi în pauza de jurizare, au continuat să răsune pricesne prin glasul altor două tinere talentate: Ionela Prîsniac și Andreea Macuc.

În cadrul festivalului, ne-au onorat și bucurat cu prezența doamna Silvia Cozmîncă, meșter popular și președintele Asociației „Art-Meșteșugurile Prutului” din Iași și doamna etnograf Steliana Băltuță.

 

Publicitate

În juriu au fost trei membri, după cum urmează: meștera populară Maria ZOIȚANU, din Mihai Viteazu, Ungureni, Botoșani – cea care a fost și președinta juriului, meștera populară Celica Iuliana NISTOR din Rogojești, Botoșani, și meșterul popular și actorul Gabriel Viorel SCALSCHI din Rogojești, Botoșani.                                                                În urma jurizării s-au acordat următoarele premii:

Secțiunea adulți:

Trofeul secțiunii – Iasinovschi Petronela din Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;

Premiul I – Loba Iuliana din Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;

Premiul I – Gorban Maria din Măgura, Ulma, Suceava;

Premiul al II-lea – Boiciuc Rodica din Bălcăuți, Suceava;

Premiul al II-lea – Semeniuc Viorica din Moldovița, Suceava;

Premiul al III-lea – Omania Vasilina din Brodina, Falcău, Suceava;

Premiul al III-lea – Omania Paula din Brodina, Falcău, Suceava;

Mențiune – Palaghiciuc Violeta din Moldovița, Suceava;

Mențiune – Buhalo Elena din Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;

Mențiune – Pop Lucica din Vatra Dornei, Suceava;

Mențiune – Bohaiciuc Elena din Rogojești, Botoșani;

Mențiune  – Candrea Minorica din Dorna Candrenilor, Suceava;

Mențiune  – Coriciuc Silvia din Rogojești, Botoșani.

*

Premiul special pentru pasiune și dedicare  – Giuraniuc Rodica din Rogojești, Botoșani;

Premiul special pentru pasiune și dedicare –  Fundiur Victoria din Rădăuți, Suceava;

Premiul special pentru pasiune și dedicare – Petrasciuc Dorina din Rogojești, Botoșani;

Premiul special pentru  participare neîntreruptă – Todașcă Elena din Poiana Stampei, Suceava;

Premiul special pentru participare neîntreruptă – Giuraniuc Aurora din Rogojești, Botoșani;

Premiul special pentru port popular – Pop Lucica din Vatra Dornei, Suceava;

Premiul special pentru port popular – Loba Iuliana din Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;

Premiul special pentru model arhaic – Candrea Victoria-Ana din Poiana Stampei, Suceava;

 

Premiul special pentru model arhaic – Semenciuc Viorica din Rogojești, Botoșani;

Premiul special pentru model arhaic – Ciuvercă Aurelia din Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;

Premiul special pentru cea mai frumoasă și îngrijită colecție de ouă încondeiate – Omania Paula din Falcău, Brodina, Suceava;

Premiul special pentru cea mai frumoasă și îngrijită colecție de ouă încondeiate – Omania Vasilina din Falcău, Brodina, Suceava.

Secțiunea copii:

Premiul special – Bîlbă Maria din Rogojești, Botoșani (Colegiul Tehnica „Lațcu Vodă” Siret);

Premiul I – Comorițan Ilinca din Moldovița, Suceava;

Premiul I – Naschi Parascheva Mariana din Vlădeni (Școala Gimnazială Nr. 1 din Vlădeni, Botoșani);

Premiul I – Balașa Nicoleta din Suceava (Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Suceava);

Premiul al II-lea – Fercalo Diana din Rogojești (Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” Siret, Suceava);

Premiul al II-lea – Ceucă Ecaterina din Suceava (Colegiul „Petru Rareș” Suceava);

Premiul al II-lea – Moroșanu Evelina din Suceava (Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Suceava);

Premiul al III-lea – Pintilescu Denisa-Ionela din Poiana Negri, Dorna Candrenilor, Suceava (Clubul Copiilor Vatra Dornei, Suceava);

Premiul al III-lea – Constantineanu Delia Maria din Vlădeni (Școala Gimnazială Nr.1, Vlădeni, Botoșani);

Premiul al III-lea – Tudorache Matilde Ioana din Vlădeni (Școala Gimnazială, Nr. 1, Vlădeni, Botoșani);

Premiul al III-lea – Ivaniciuc Elena-Anastasia (Școala Gimnazială „Maria Enescu Cosmovici”, Mihăileni);

Premiul al III-lea – Iurea Alexandru (Clubul Copiilor Vatra Dornei, Suceava);

Premiul al III-lea – Danciuc Alexandra Ioana (Școala Gimnazială „Maria Enescu Cosmovici”, Mihăileni);

Mențiune  –  Gorban Ioana din Măgura, Ulma, Suceava;

Mențiune – Horomnia Miruna Elena din Vlădeni (Școala Gimnazială Nr.1, Vlădeni, Botoșani);

Mențiune – Ursuț Ioana (Clubul Copiilor Vatra Dornei, Suceava);

 

Mențiune – Botez Alessia-Sara (Școala Gimnazială „Maria Enescu Cosmovici”, Mihăileni);

Mențiune – Pînzaru Elena Mihaela din Suceava (Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Suceava);

Mențiune – Coste Anastasia-Andreeea (Școala Gimnazială „Maria Enescu Cosmovici”, Mihăileni);

Mențiune – Boca Larisa (Clubul Copiilor Vatra Dornei, Suceava);

Mențiune – Huțuleac Ștefania-Natalia (Școala Gimnazială „Maria Enescu Cosmovici”, Mihăileni).

*

Premiul special pentru pasiune și dedicare – Georgiță Crina, Dorna Candrenilor, Suceava (Clubul Copiilor Vatra Dornei, Suceava);

Premiul special pentru pasiune și dedicare – Tapalagă Alessia Elena din Vlădeni (Școala Gimnazială, Nr. 1, Vlădeni, Botoșani);

Premiul special pentru cea mai frumoasă și îngrijită colecție de ouă încondeiate – Bîlbă Maria, Rogojești, Botoșani (Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă”, Siret);

Premiul special pentru cea mai frumoasă și îngrijită colecție de ouă încondeiate – Pintilei Alexia Nicoleta din Vlădeni, (Școala Gimnazială, Nr. 1, Vlădeni, Botoșani);

Premiul special pentru port popular – Ivaniciuc George Marian (Școala Gimnazială „Maria Enescu Cosmovici”, Mihăileni);

Premiul special pentru cel mai arhaic model – Danciuc Vlad Ștefan (Școala Gimnazială „Maria Enescu Cosmovici”, Mihăileni);

Premiul special pentru cel mai arhaic model – Candrea Andrada din Teșna, Coșna, Suceava  (Clubul Copiilor Vatra Dornei, Suceava);

Premiul special pentru port popular – Costea Maia-Elena din Podu Coșnei, Coșna, Suceava (Clubul Copiilor Vatra Dornei, Suceava);

Premiul special pentru  port popular – Boca Larisa (Clubul Copiilor Vatra Dornei, Suceava).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending