Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (336)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

SOCRATICUL  ȘTEFAN  BAȘNO

În 2004, la Editura “Semne”, Fănuş Neagu publică romanul “Asfinţit de Europă, răsărit de Asie”. Ideea mare a romanului este aceea că  o oarecare stare de oboseală a Europei nu poate duce decât la o revigorare a Asiei,  care “răsare din neant, satisfăcând gustul pentru mistere” (Ana Dobre). Cei care au citit romanul şi au oarece cunoştinţe de matematică, au putut observa că arhitectura  acestuia se bazează pe două mari intersecţii: 1.  Balcanii ca rezultat al intersecţiei dintre Europa şi Asia; 2. Brăila ca rezultat al intersecţiei dintre Balcani şi România.  Spunea Fănuş Neagu într-un interviu din 2005:  1. „Împrejurimile Brăilei sunt naucitor de frumoase. Sunt fabuloasele păduri de salcâm cu floarea roşie de la Viişoara, iar legendarele Bălţi ale Brăilei erau neasemuit de frumoase. Atunci era acea bogăţie de peşte de care vorbeam, erau cântecele şi legendele care s-au croit despre Chira Chiralina”; 2. „Brăila este oraşul cu cele mai frumoase fete din România. Înainte le răpeau turcii, ca pe Chira Chiralina, acum se duc singure la turci. Dar se întorc”  3. „În clipa actuală, Brăila cred că se redresează. Cu greu, dar se redresează. Eu o iubesc la fel de mult ca şi pe cea veche. Bănuiesc că întreprinzătorii, după ce se vor satura de furat, vor lăsa să le curgă aur printre degete şi pentru redresarea acestui oraş frumos”.  

Fănuş Neagu n-a rămas la Brăila. A plecat la Bucureşti, argumentând într-un interviu printr-o veche şi ardelenească zicere: “fiindcă soarele de la Bucureşti răsare”. A plecat la Bucureşti cu Brăila în suflet aşa cum o bucată din Brăila a luat-o şi Panait Istrati cu el în Franţa. Dar nu despre Fănuş Neagu vreau eu să scriu aici, ci despre un alt brăilean, unul care a plecat din Brăila la Botoşani, fiindcă “Luceafărul de la Botoşani răsare”. Semnează creaţiile sale umoristice cu numele de  Ştefan Başno. A penetrat târziu această zonă a literaturii române, dar o face din ce în ce mai bine. Se simte la acest autor spiritul brăilean ca esenţă  a balcanismului românesc: atacuri cu lama ascuţită a cuvântului la beregata celui care îl supără. Ştefan Başno poate fi citit pe facebook-ul său, unde este şi cel mai activ. Scopul său principal este să comenteze actualitatea, pe primul loc aflându-se tot ce ţine de politică.

Adept al ironiei de situaţie, Ștefan Bașno pune accent  pe ironia sub formă de strategie narativă. Grăbit să nu piardă ideea, Ștefan Bașno mai neglijează, uneori, unele aspecte de tehnică prozodică, dar nimic nu impietează talentul său incontestabil, supus adesea  spiritului brăilean, unde “răul e un bine întors” , după cum axiomatizează Ana Dobre. Ascuns după o barbă impozantă care trimite,  la o primă vedere, spre posibile zone ale boemei, realitatea e alta: Ştefan Başno e un mare blând supus esenţei balcanismului românesc în forma data de Brăila şi transplantat la Botoşani unde lucrurile stau altfel: sunt mult mai serioase.

O carte de catrene militante  intitulată  „De la Asklepios la Diogene” este interesantă atât prin titlu cât şi prin autorul (sau autorii) care se ascund sub  pseudonimul Incognito.  Procedeul nu ar fi unul inedit. Acum peste 150 de ani, în 1869,  apare „Iele, grame şi epigrame politice”, semnate cu pseudonimul „O companie de glumeţi” care, până la urmă s-a dovedit ca sub pseudonimul respectiv să se ascundă Dimitrie Bolintineanu.  Incognito ne relevă un text scris la două minţi, aspect pe care îl putem deduce şi din titlu, dar şi din caracterul stilistic al catrenelor, multe respectând  mecanismul de construcţie al unei epigrame. Autorii şi-au propus să iasă din „turnul de fildeş”, localizându-se în „turnul înclinat”, marşând pe o scriere angajată.

Publicitate

Sunt luaţi în vizor politicienii de azi care au înlocuit celebra  „limbă de lemn” cu „limba de talaş”.  Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea „de lemn” prin rindeluirea permanentă a acesteia, descrisă  astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate.  Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”.

Cealaltă parte  a diadei „Incognito” , regăsită sub personalitatea lui Diogene, îşi arogă calitatea de „replicangiu”. Răspunsurile sunt ferme, ironia este devastatoare. Ele se pliază perfect pe eşantioanele sociale alese şi încadrate unor concepte ale politicilor actuale: pensii speciale, suveranism, unchiul Sam,  ţarul cel dement,  statul paralel,  reconfigurarea unor trasee politice,  spectacole gen Mupett Show, conceptul de inginerie socială,  starea de „chelner mic”,  ţara şi şcoala ca afară,  România educată, fashion prezidenţial,  cultura rotaţiei, interesul poartă fesul, vânzări anterioare şi, multe altele, asigurându-vă că nimic nu-i scapă dipolului „incognito”. Cartea este un dialog plin de  vivacitate, nelipsind ici-acolo spiritul ludic.  Tema predilectă fiind politica şi politicianul de oriunde ar fi, asigură fluiditate discursului.

Cele trei secvenţe (epigrame, fabule, parodii) care alcătuiesc volumul semnat de Ștefan Bașno („O mască râde, o mască plânge” – Editura „Pim”, Iaşi, 2023) se supun unor tematici diverse: politica (văzută ca un teritoriu mlăştinos), politicienii (supuşi unor juste argumente), kakistocraţii (drept cei mai răi conducători, drept cei mai neinspiraţi şefi), molia culturală, proştii ( cu accent pe prostul solemn), marile ispite ( pătratul relaţional dat de femeie – bărbat – bani – vin, atât pe laturi cât şi pe diagonale), efectele stării de bullshit (starea de „rahat” a societăţii),  omul mendax (creatorul de minciuni intenţionate sau nu) sau chiar prostocraţia (care  proliferează prin mediocraţie şi stupidocraţie).

Vorbind despre epigrame, putem observa că Ştefan Başno are un simţ formidabil al limbii, pe care l-am constatat încă de pe vremea când amândoi scriam la „Viaţa…” lui Traian Apetrei. El intră cu uşurinţă în jocul rimelor. E şi un mare autoironist, aspect care-l face să cadă şi în simpatice forme de cochetărie. Uneori e chiar violent în afirmaţii, avertizând cârcotaşii că el poate fi şi un redutabil „replicangiu”.

Observaţiile făcute sunt directe, nu e sofisticat în exprimare şi, ceea ce îmi  place cel mai mult, tonul este degajat.  Ceea ce este important  de adăugat este că multe epigrame arată că dimensiunea poetică este în creştere. Mai mult, se observă şi un avantaj spiritual prin prezenţa unor evidente note filozofice şi aforistice. La Ştefan Başno este prezent patosul care nu este unul ieşit din limitele acceptabile, e unul lucid, cu evidente puseuri  balcanice venite dinspre locurile naşterii sale.

Volumul conţine şi 12 parodii având ca scriitori suport pe Dimitrie Bolintineanu, , Alecsandri, Topârceanu, sau Minulescu . Ştefan Başno reciclează doar subiectul aducându-l în prezentul recent, stilul şi metrica fiind păstrate.  Ironia prezentă în parodii învăluie textele originale căzând peste ele ca o ploaie curată de vară.

Volumul este înnobilat şi cu 40 de fabule care respectă  definiţia clasică a acestei specii.  Ştefan Başno îşi impune rolul de narator la persoana a treia, care îndeplineşte cu succes trei condiţii simultane: cunoaşte tot ceea ce fac personajele punându-le într-o poveste,  acţionează ca un sancţionator şi, fapt important,  dirijează interpretarea faptelor. Profesor de excepţie fiind, îi este uşor să apeleze la o  metodologie care să-l ajute în demersul de a  evidenţia prin umor  involuţiile societăţii şi membrilor acesteia.  Ştefan Başno nu creează  doar personaje, ci şi psihologii. Îşi pune bine în evidenţă structuralul impuls polemic cu care a fost înzestrat de la natură. Dintr-o perspectivă peratologică, se opreşte la asocierea demersului literar cu un sistem bazat pe proiectiv, volitiv şi paideic.  Ştefan Başno şi-a impus să vină dinspre arta clasică şi cu siguranţă nu va fi adorat de postmodernişti şi „progresişti”, negăsindu-şi loc vreodată în revistele pe care le patronează USR.  Autorul în discuţie  are o libertate a folosirii cuvântului, existenţa tonurilor colocviale fiind evidente. Citit cu atenţie,  veţi putea observa că acest  volum semnat de Ştefan Başno scrie pe dinafară sufletul românesc. Ştefan Başno este un ironist fin, în sensul că penalizează cu inteligenţă  orice insuficienţă observată. Ironia lui Ştefan Başno  e un semn categoric al libertăţii de expresie pe care şi-a acordat-o. Eu cred că e şi un fel de ironie socratică, în sensul că îşi permite să critice fără reticenţă aerele de superioritate ale unora.  (GEORGICĂ MANOLE)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O casă din Dumeni s-a aprins, seara trecută. Cauza este des întâlnită. Pompierii fac din nou apel

Publicat

Publicitate

O casă din localitatea Dumeni a fost în pericol, seara trecută, după ce funinginea depusă pe pereții interiori ai coșului de fum s-a aprins.

Pompierii militari de la Detașamentul Dorohoi au intervenit rapid și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind coș de fum necurățat de funingine.

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Publicitate

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Împărăteasă Teofana

Publicat

Publicitate

Sfânta Teofana s-a născut din neam împărătesc, din părinţii Constantin şi Ana, care au fost rudenii a mai multor împăraţi bizantini. Părinţii ei au fost sterpi vreme îndelungată, dar s-au rugat cu stăruinţă Maicii Domnului să le dezlege nerodirea şi să le dăruiască lor prunc. Iar Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Sale Maici, le-a dăruit lor pe prunca Teofana. Crescută în cel mai curat duh creştinesc din cea mai fragedă pruncie, copila Teofana a depăşit cu mult pe toţi ceilalţi de vârsta ei în toate virtuţile creştineşti.

Ajungând la vârsta cuvenită, a fost dată de soţie lui Leon, fiul împăratului Vasile Macedoneanul. Ea a împărtăşit cu credincioşie cumplitele încercări care s-au abătut asupra soţului ei. Plecând urechea la calomnii criminale, cum ca fiul lui, Leon, voia să-şi ucidă tatăl la vreme potrivită, credulul împărat Vasile şi-a aruncat fiul în temniţă, şi de asemenea pe Teofana, nora lui. Astfel au zăcut în temniţa cei doi nevinovaţi vreme de trei ani. Dar după aceşti ani, la praznicul slăvitului prooroc Ilie, împăratul îndurerat a eliberat din temniţă pe fiul şi nora sa.

După moartea tatălui, Leon a urcat pe tronul imperial, şi datorită înţelepciunii lui poporul l-a numit „cel înţelept”. Împărăteasa Teofana însă nu a socotit a fi vreun lucru mare schimbarea destinului lor şi măreţia demnităţii imperiale. Ea, având mintea cu totul închinată lui Dumnezeu, nu cugeta decât la mântuirea sufletului, la post, rugăciune, la miluirea neîncetată a săracilor, nevoiaşilor şi bătrânilor, şi la facerea de bine la mănăstirile şi bisericile lui Dumnezeu.

Niciodată nu s-au auzit ieşind din gura ei cuvinte deşarte sau neadevărate, nici vreo insultă sau cuvânt aspru vreodată. După lungă vreme, s-a îmbolnăvit de pe urma nevoinţelor şi suferirii nedreptăţilor, însă şi boala a folosit-o ca pe un prilej de mai mare înfrânare. Nu se deosebea cu nimic de marii nevoitori din pustiecăci şi-a cunoscut ceasul sfârşitului. După moartea ei, în anul 895, nu a trecut mult timp până ce Dumnezeu a arătat-o făcătoare de minuni, pentru lipsa ei de pizmuire, neţinerea de minte e răului, marea sa milostenie şi rugăciunile sale.

Însuşi împăratul Leon al VI-lea, fostul ei soţ, a zidit o frumoasă biserică în cinstea ei, lângă vestita biserică a sfinţilor Apostoli. Zice cântarea închinată Sfintei Teofana: „Cunoscut-a împărătescul tău soţ sfinţenia ta, văzându-ţi nevoinţele şi viaţa neprihănită, iar după a ta adormire a fost cuprins de râvna de a ridica ţie sălaş de închinare”. Sfintele ei moaşte se află la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Satul cu cei mai mulți copii din România, exemplu de solidaritate: Târg de Crăciun la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu

Publicat

Publicitate

În satul Tudor Vladimirescu, din comuna Albești – cunoscut drept satul cu cei mai mulți copii din România – spiritul Crăciunului a prins viață prin ochii, vocile și inimile elevilor de la Școala Gimnazială Nr. 2. Pe 15 decembrie 2025, școala a fost gazda Târgului caritabil de Crăciun, ajuns la cea de-a treia ediție, o activitate care a devenit deja o tradiție a comunității.

Cuprinși de emoția sărbătorilor de iarnă, elevii claselor a VII-a A și a VIII-a A au fost principalii organizatori ai evenimentului, coordonați de profesorii Herghiligiu Simona și Zănoagă Loredana, alături de directorul unității, prof. Chitic Mihaela, și de cadrele didactice Antoche Alisa-Simona și Buneanu Roxana. Împreună, au transformat școala într-un spațiu cald, plin de lumină, colinde și speranță.

Desfășurat în cadrul Săptămânii Altfel, târgul a fost animat de colinde care au răsunat pe tot parcursul zilei și de ornamente de Crăciun realizate cu migală de elevi. Fiecare decorațiune, fiecare prăjitură și fiecare zâmbet au avut un scop comun: strângerea de fonduri pentru Centrul de vârstnici din Trușești. Elevii și profesorii au pregătit surprize dulci pentru toți cei prezenți, demonstrând că bucuria de a dărui este la fel de importantă ca bucuria de a primi.

Evenimentul a fost completat de momente artistice emoționante, susținute de elevii școlii. Colinde sensibile, cântece și poezii religioase, dar și obiceiuri tradiționale de iarnă, precum dansul caprei, au urcat pe scena Târgului de Crăciun, aducând în prim-plan tradițiile românești și talentul copiilor.

Prin această activitate, elevii au învățat nu doar despre sărbători și tradiții, ci și despre empatie, solidaritate și responsabilitate civică. Târgul de Crăciun de la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu-Albești a fost, mai presus de toate, o lecție de umanitate, oferită de cei mai mici membri ai comunității – copiii.

În satul cu cei mai mulți copii din România, spiritul Crăciunului a fost trăit din plin – cu inimă, cu tradiție și cu grijă pentru cei aflați în nevoie.

Publicitate

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Citeste mai mult

Eveniment

Schimbări majore în facturarea gazelor naturale, în 2026. Ce informații vor primi consumatorii, înainte de liberalizarea pieței

Publicat

Publicitate

Schimbări majore în facturarea gazelor naturale, în 2026. Consumatorii de gaze naturale din România vor avea parte de schimbări importante în facturare anul viitor, odată cu liberalizarea pieței, scrie alba24.ro.

Furnizorii de gaze vor fi obligați să informeze consumatorii, până cel târziu la 2 martie 2026, că schema de plafonare a prețurilor va înceta la 1 aprilie 2026, potrivit unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Schimbări majore în facturarea gazelor naturale, în 2026

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat, pe 12 decembrie, un Proiect de Ordin pentru stabilirea unor măsuri de informare a clienţilor finali de gaze naturale.

Având în vedere faptul că la data de 1 aprilie 2026, conform dispoziţiilor OUG 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, se va elimina schema de sprijin pentru gaze naturale instituită prin această ordonanţă, pentru asigurarea creșterii gradului de informare a clienților finali, ANRE propune instituirea unui set de măsuri de ordin legislativ pentru punerea la dispoziția acestora, de către furnizorii de gaze naturale, a unor informații practice din această perspectivă.

Ce informații trebuie să primească consumatorii

Publicitate

Potrivit ANRE, furnizorii de gaze naturale vor fi obligați să transmită clienților finali, până la data de 2 martie 2026, o informare cu privire la cel puţin următoarele:

  • Încetarea schemei de plafonare. Începând cu 1 aprilie 2026, măsurile de sprijin prevăzute prin OUG 6/2025 vor înceta să se mai aplice. Aceasta înseamnă că prețul maxim plafonat de 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici nu va mai fi în vigoare.
  • Prețul contractual. După eliminarea plafonării, începând cu data de 1 aprilie 2026, prețul final al gazelor naturale facturat de furnizor va fi prețul contractual, care este, după caz, preţul comunicat clientului final la momentul încheierii contractului de furnizare sau cel comunicat cu ocazia actualizării condiţiilor economice aferente contractului. În cazul clienţilor finali pentru care se asigură furnizarea gazelor naturale în regim de ultimă instanţă, modul de stabilire a preţului final facturat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
  • Schimbarea furnizorului. Furnizorii de gaze naturale trebuie să informeze clienții cu privire la faptul că schimbarea furnizorului de gaze naturale este un proces simplu, gratuit, care nu implică modificări de ordin tehnic, indiferent de furnizorul de gaze naturale ales de către clientul final.
  • Modalități de contractare. Consumatorii vor fi informați despre opțiunile disponibile pentru încheierea unui contract în regim concurențial, respectiv prin negocierea directă cu furnizorul a preţului şi a condiţiilor comerciale sau prin acceptarea unei oferte propuse de către acesta, după caz, ori posibilitatea clientului final de a recurge la selectarea furnizorului prin procedee specifice de licitaţie/achiziţie publică.
  • Instrument de comparare a ofertelor. Modalitatea prin care clientul poate efectua o analiză comparativă a ofertelor-tip de furnizare a gazelor naturale existente pe piață, respectiv prin intermediul aplicației web „Comparator oferte-tip de furnizare a gazelor naturale”, administrată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Situații particulare: Contracte fără modificări de preț

Totodată, în cazul clienților finali cărora nu li se modifică prețul contractual la data de 1 aprilie 2026, s-a introdus în sarcina furnizorului obligația de a-i informa, până la data de 2 martie 2026, cu privire la prețul aplicabil începând cu 1 aprilie 2026.

Potrivit ANRE, s-a considerat că este foarte important ca și aceștia să cunoască prețul contractual actual, având în vedere faptul că există posibilitatea ca, pe perioada aplicării schemei de sprijin, unele contracte de furnizare să fi fost prelungite în mod tacit, pe perioade succesive de timp, fără modificarea condițiilor contractuale.

Informările se vor comunica de către furnizor anexate facturii sau prin modalitatea de comunicare convenită de către părţi prin contract, respectiv comunicată ulterior de către clientul final, în cazul modificării acesteia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending