Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (330)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

O  CARTE  CARE  ÎNDEAMNĂ  COPILUL  LA  JOC

O privire asupra creaţiei scriitoarei Maria Baciu (a cărei zi de naștere este 4 martie) relevă şi o predilecţie pentru literatura pentru copii: poezie (“Bună dimineaţa, Puf!” – 1994, “Daruri de Crăciun” – 1996, “Lume îndrăzneaţă” – 1998, “Fetiţa cu buline – 2000, “Vremea fragilor” – 2000, “Caii soarelui” – 2003, “Vara copilăriei” – 2004, “Copilărie de lux” – 2005, “Antologie de poezii pentru copii” – 2010, şi  “Anii mici cu…mult sclipici” – 2013); proză (“Concertul de pe Mitropolitan Imaş” – 2008, “Ghetuţele copilăriei” – 2009, şi  “Childhood Boots” – 2013); teatru (“Tigrişorul Pietrek” – 2000 şi “Vara lui Dănel” – 2005). Acestora li se adaugă “anotimpul Copilărie” (Editura “Geea”, Botoşani, 2015, grafica de Carmen Ionel, referinţe: Lucia Cifor, Dan Lungu, Luminiţa Stoica).

Cu ceva timp în urmă, “Dilematica” (anul VII, nr. 69, ianuarie 2012) a propus un “Dosar” cu tema “Literatura pentru copii între aventură şi rezistenţă”, titlu care se potriveşte perfect şi Mariei Baciu, fiindcă ce altceva decât “aventură”, “rezistenţă” şi “încăpăţânare creatoare” este  să tot continui să scrii şi literatură pentru copii? În sursa citată, Adela Rogojinaru  a ţinut să precizeze că: “Un anume estetism păstrat în teoriile artei pentru artă şi în studiile de fenomenologie a operei literare a făcut ca literatura  pentru copii să fie considerată  inautentică şi utilitară, neînsemnată din perspectiva teoriei formei şi neclasificabilă într-o ierarhie critică a valorilor literare. Fiind privită mai curând ca o formă de artizanat decât ca o formă de artă, literatura pentru copii se conservă prin grija exclusivă a autorilor de manuale şi de auxiliare didactice.  În mod cu totul regretabil, rămâne singura formă de literatură care are nevoie de justificări şi de motivări circumstanţiale exterioare actului artistic”. Mai mult, Adela Rogojinaru dă vina pe  “nefericita utilizare prepoziţională care indică atribuirea obiectului literar, “pentru copii”, absentă în definirea altor forme literare” fapt ce a făcut să contribuie la “deprecierea sensului şi a valorii actului literar, făcându-ne să uităm că ne referim totuşi la literatură, ca fapt exceptional de creaţie”.

Dacă Nicolae Manolescu, o autoritate în domeniul criticii, nu considera literatura pentru copii ca gen separat, Lucian Blaga era de altă părere.  Autorul “poemelor luminii” şi a poeziei “Copiii” (“O Dumnezeule!  / Copiii tăi cei mai aleşi, copiii / Cu suflet rupt din strălucirea ta: /  Ei nu trăiesc în lumea /  De tine  createă / Ci-n lumea  /  Creată de ei înşişi… / Le-o ierţi? /  Eu ştiu ceva: /  Ştiu că le-o ierţi, ştiu că te bucuri chiar / De îndrăzneala  / Copiilor tăi mari şi buni şi visători…”),  nu considera acest gen ca fiind unul minor şi de scos dintr-o posibilă clasificare. Adrian Marino transferă literatura pentru copii domeniului paraliteraturii, pe când scriitorul şi traducătorul Florin Bican o recunoaşte ca gen separat, doar că ar trebui să se numească  “literatură cu copii”. Indiferent cum ar trebui să se numească, important este că ”poezia pentru copii” există prin: Passionaria Stoicescu, Pandelica Radeş, Ana Blandiana, Adina Popescu, Maria Baciu şi mulţi alţii, unii dintre ei plecaţi deja “dincolo”.

Revenind la cartea Mariei Baciu, e de remarcat un merit: deşi profesoară, nu exacerbează accentul pedagogic. Sun foarte dese momentele de limbaj poetic autentic,  demersul pedagogic abia sesizându-se: “Într-o cioară stă o nucă. / Râul s-a ascuns în ştiucă. / Umblă prin pădurea deasă / Cerbii, căutându-şi casă. / Într-o ramă, pe perete, / E bunicul, care vede / În trecut. Dar ăsta nu-i / Decât un tablou în cui… / Ce se-ascunde e cuprins / Sub zăpada care-a nins…/ Toate ale lumii stau / Într-o încăpere sau / Într-un gând, ascuns în cap, / Şi de care nu mai scap…” (“Ce se vede”) sau “Mai mulţi Sori / Atârnă-n crengi / Şi sunt tineri / Şi întregi. / Par că râd / Şi par să spună / Că n-au frică / Nici de Lună, / Nici de Stele, /  Nici de Noapte, / Că sunt doar / Gutuie coapte…” (“Gutuiele”).

Publicitate

Privită dintr-o abordare psihologică, această carte se adresează celei de-a treia copilării, ce corespunde vârstei şcolare când copilul e apt de efort intelectual şi emotional, învaţă să scrie şi să citească, îşi face  prieteni, socializează. Astfel că fiecare poezie  se supune , parcă voit, unei observaţii argheziene: “Nicio jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe”. Poezii ca nişte jucării, care îndeamnă la joc, domină  conţinutul acestei cărţi: „Cine-i mai …”drumeţ” ca el? / Aţi ghicit! E Şotronel! / El e prieten cu oricine / Vrea să-l joace, ca şi mine! // E drăguţ şi e cochet, / Şi mă trage de şiret, / Dacă trec pe lângă el / Şi nu-l joc în nici un fel.” („Şotronel”); „Ninge! Ninge! / David stă cu-n ochi pe minge / Tot gândindu-se la meci / Şi la cei unşpe „zevzeci” / Care se vor sfătui / Să renunţe…Dar ce-ar fi / Să cadă la învoială: / Să joace meciul la şcoală, / Iar după aşa un duş, / Să meargă la săniuş?! / David, ce-nţelept mai eşti! / Zău, ne place cum gândeşti!” („Fotbaliştii”). Şi exemplele ar putea continua cu „Ziua copacilor”, un exemplu de neafectare a inocenţei: „Era ziua Nucului. / Noi jucam arşice / Chiar pe Creasta Cucului / Şi pocneam din bice. // Era ziua Prunului. / ne jucam cu beţe, / Iar Cireşul ne chema / Alt joc să ne-nveţe. // Era ziua Mărului / Şi ne-mpodobise / Cu lumina Cerului / Şi cu-n car de vise… // Şi-a Livezii, ce-a-nflorit, / Era ziua toată… / Gâzuliţe au venit  / Şi-am făcut o roată. // Şi-am jucat pân-am căzut / peste flori şi iarbă! / Cerul însuşi ne-a văzut, / Chiar şi noaptea oarbă, // Iar copacii s-au distrat / Pentru prima dată / Şi, de drag, au sărutat / Ceata noastră toată”.

Asemenea lui Blaga, cel care aşeza copilul în sat, ca  „paradis al copilăriei”, Maria Baciu procedează la fel, dar prin universul şcolii şi familiei, locurile unde copilul poate experimenta realitatea raportată la  anotimpurile anului: „Singurică eu m-am dus / Pe colina cea de sus / Să-l întreb pe tatăl meu / Unde şade Dumnezeu? // „Unde-i Doamne – Doamne, tată? / Tu i-ai spus că ai o fată / Care vrea să-i cear-un sfat?” / „E plecat, tată, plecat…”// „Şi mai vine?” „Sigur vine, / Nu la mine, ci la tine, / Că el fi-va-ţi de folos / Pe-al tău drum anevoios…” („Căutare).

Ritmul şi rima accesibile unei posibile memorări, desele tuşe de om al cetăţii (vezi Scrisoare” şi alte poezii),  precum şi  interjecţiile onomatopee şi predicative ce produc efecte de îmbogăţire a versului, fac din fiecare poezie o picătură ce cade firesc, precum doza unui medicament, peste sufletul inocent al copilului. Volumul  „anotimpul Copilărie”, ieşit în lume sub semnul culorii preferate de autoare, verdele crud,  îndeamnă la joc, relaxare şi creativitate. (GEORGICĂ MANOLE)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Minivacanța de 4 zile cu probleme la Botoșani: Amenzi de peste 6.000 de lei, grătar ilegal în Centru Istoric și zeci de șoferi sancționați

Publicat

Publicitate

Polițiștii locali din Botoșani au anunțat astăzi că au fost în teren în perioada 1–4 mai 2025, acționând pentru menținerea ordinii publice și prevenirea incidentelor în minivacanța de 1 Mai. Potrivit unui comunicat oficial, în doar patru zile au fost constatate 60 de fapte contravenționale, soldate cu amenzi în valoare totală de 6.035 de lei.

Zonele vizate de controale au fost parcurile, locurile de joacă, pietonalele și piețele din municipiu, unde s-au făcut verificări privind respectarea normelor de conviețuire socială, liniște publică și comerț stradal.

Un caz aparte s-a petrecut în data de 1 mai, în Centrul Istoric, unde polițiștii locali au identificat un grătar amplasat în fața unei firme, pregătit pentru prepararea unor produse alimentare. Administratorul nu a putut prezenta niciun acord de la municipalitate pentru desfășurarea activității de picnic, conform Legii nr. 54/2012 și HCL nr. 44/2025. În plus, acesta a reacționat agresiv verbal la adresa echipajului de control, motiv pentru care a fost sancționat și în baza Legii nr. 61/1991, pentru proferarea de injurii.

Traficul rutier a fost și el atent monitorizat în zonele predispuse aglomerării, iar polițiștii locali au aplicat 19 sancțiuni contravenționale. Dintre acestea, 14 au vizat opriri și staționări interzise (OUG nr. 195/2002), iar 5 sancțiuni au fost date pentru parcări fără tichet afișat sau ocuparea abuzivă a locurilor concesionate (HCL nr. 292/2017).

Poliția Locală transmite înyr-un comunicat că acțiunile preventive vor continua, scopul principal fiind asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică pe întreg teritoriul municipiului Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Colaborare România – SUA la Botoșani: Prefectul Dan Nechifor a primit vizita unei echipe mixte specializate în cooperare civil-militară

Publicat

Publicitate

Prefectul județului Botoșani, Dan Nechifor, a primit astăzi vizita unei echipe mixte România – SUA, formată din specialiști în cooperare civil-militară și afaceri civile. Întâlnirea a avut loc în contextul consolidării colaborării instituționale și a intensificării schimbului de bune practici între cele două state în domeniul gestionării situațiilor de criză.

Discuțiile s-au concentrat pe identificarea celor mai eficiente mecanisme de intervenție în cazuri de urgență, precum și pe modalitățile concrete de sprijin reciproc pe care România și Statele Unite le pot oferi în astfel de situații. Potrivit prefectului Dan Nechifor, parteneriatul cu specialiștii americani contribuie semnificativ la dezvoltarea capacităților locale de reacție rapidă și la întărirea rezilienței comunităților din județ.

„Astfel de întâlniri nu doar că ne consolidează legăturile internaționale, dar oferă și un cadru practic de pregătire și coordonare pentru eventualele situații critice cu care ne-am putea confrunta. Este un schimb de experiență extrem de valoros”, a precizat prefectul.

Reprezentanții americani au subliniat, la rândul lor, importanța unei cooperări solide între instituții civile și militare, mai ales în contextul provocărilor de securitate tot mai complexe la nivel global. România este considerată un partener strategic de încredere al Statelor Unite, cu un angajament ferm în ceea ce privește securitatea regională și capacitatea de răspuns în situații de urgență.

Evenimentul face parte dintr-o serie de acțiuni comune desfășurate la nivel național, menite să întărească relațiile bilaterale și să eficientizeze intervenția în fața amenințărilor moderne, de la dezastre naturale la situații generate de conflicte sau pandemii.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Salariile românilor sunt mai MICI decât duminică dimineață: Cursul oficial euro a trecut astăzi de 5 lei

Publicat

Publicitate

După votul de duminică, românii se trezesc cu încă o veste proastă: euro a trecut astăzi oficial de pragul de 5 lei, potrivit cursului anunțat de BNR. Într-un context de incertitudine economică și ca urmare a votului românilor pentru dreapta extremistă, salariile au devenit mai mici ca niciodată, iar scumpirile care vin par mai greu de suportat, relatează alba24.ro. Ziua de leafă se topește rapid în fața unei inflații care dă semne a explodat din nou în România.

BNR cota euro la 5,0378 lei, iar dolarul la 4,4517 lei, marți în jurul prânzului.

Cursul a fluctuat pe parcursul zilei. A crescut și a scăzut succesiv. În jurul orei 12:00, acesta ajunsese la  5,1 lei, după care a scăzut din nou la 5,0985.

Luni, euro era cotat la 4,9775, iar vineri, înainte de alegeri, era 4,9773.

Fluctuațiile de curs sunt puse pe seama instabilității politice generate de primul tur al alegerilor, câștigat de George Simion, care a dus și la demisia premierului.

Reamintim că BNR a cheltuit 2 miliarde de euro într-o singură zi ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion în turul întâi, potrivit G4Media.

Publicitate

Dacă cursul leu-euro fluctuează semnificativ într-o singură zi, acest lucru poate avea o serie de efecte în economie, atât pe termen scurt, cât și mediu, în funcție de direcția și amploarea fluctuației.

Dacă leul se depreciază brusc față de euro, importurile se scumpesc, afectând consumatorii și firmele dependente de materii prime externe.

De asemenea, deprecierea leului crește inflația și deja se poate spune că astăzu salariile românilor sunt deja mai mici decât diminică dimineață, înainte de startul alegerilor prezidențiale.

Citeste mai mult

Eveniment

De ce a fost în Vârfu Câmpului cea mai mică prezența la vot din România: Mii de ucraineni au domicilii fictive în comună

Publicat

Publicitate

Comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani, în care și-au stabilit domiciliile în mod fictiv aproximativ 10.000 de cetățeni ucraineni, din Republica Moldova ori Federația Rusă, a avut cea mai scăzută prezență la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, relatează agerpres.ro.

Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, în comuna Vârfu Câmpului au votat doar 14,57% din totalul celor 9.874 de alegători înscriși pe listele electorale permanente. Mai exact, la cele șapte secții de votare din această comună și-au exprimat dreptul de vot doar 1.439 alegători, dintre care 1.208 se aflau pe listele permanente, iar 229 au votat pe listele suplimentare.

La două dintre secții, fiecare cu peste 1.900 de alegători pe listele permanente, prezența la urne a fost de doar 2,56% și respectiv, 2,54%.

În luna noiembrie a anului trecut, la Vârfu Câmpului au fost efectuate zeci de percheziții în cazul cetățenilor ucraineni stabiliți fictiv în această comună. Ancheta a vizat destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netransportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, în comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, majoritatea având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Publicitate

Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending