Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (330)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

O  CARTE  CARE  ÎNDEAMNĂ  COPILUL  LA  JOC

O privire asupra creaţiei scriitoarei Maria Baciu (a cărei zi de naștere este 4 martie) relevă şi o predilecţie pentru literatura pentru copii: poezie (“Bună dimineaţa, Puf!” – 1994, “Daruri de Crăciun” – 1996, “Lume îndrăzneaţă” – 1998, “Fetiţa cu buline – 2000, “Vremea fragilor” – 2000, “Caii soarelui” – 2003, “Vara copilăriei” – 2004, “Copilărie de lux” – 2005, “Antologie de poezii pentru copii” – 2010, şi  “Anii mici cu…mult sclipici” – 2013); proză (“Concertul de pe Mitropolitan Imaş” – 2008, “Ghetuţele copilăriei” – 2009, şi  “Childhood Boots” – 2013); teatru (“Tigrişorul Pietrek” – 2000 şi “Vara lui Dănel” – 2005). Acestora li se adaugă “anotimpul Copilărie” (Editura “Geea”, Botoşani, 2015, grafica de Carmen Ionel, referinţe: Lucia Cifor, Dan Lungu, Luminiţa Stoica).

Cu ceva timp în urmă, “Dilematica” (anul VII, nr. 69, ianuarie 2012) a propus un “Dosar” cu tema “Literatura pentru copii între aventură şi rezistenţă”, titlu care se potriveşte perfect şi Mariei Baciu, fiindcă ce altceva decât “aventură”, “rezistenţă” şi “încăpăţânare creatoare” este  să tot continui să scrii şi literatură pentru copii? În sursa citată, Adela Rogojinaru  a ţinut să precizeze că: “Un anume estetism păstrat în teoriile artei pentru artă şi în studiile de fenomenologie a operei literare a făcut ca literatura  pentru copii să fie considerată  inautentică şi utilitară, neînsemnată din perspectiva teoriei formei şi neclasificabilă într-o ierarhie critică a valorilor literare. Fiind privită mai curând ca o formă de artizanat decât ca o formă de artă, literatura pentru copii se conservă prin grija exclusivă a autorilor de manuale şi de auxiliare didactice.  În mod cu totul regretabil, rămâne singura formă de literatură care are nevoie de justificări şi de motivări circumstanţiale exterioare actului artistic”. Mai mult, Adela Rogojinaru dă vina pe  “nefericita utilizare prepoziţională care indică atribuirea obiectului literar, “pentru copii”, absentă în definirea altor forme literare” fapt ce a făcut să contribuie la “deprecierea sensului şi a valorii actului literar, făcându-ne să uităm că ne referim totuşi la literatură, ca fapt exceptional de creaţie”.

Dacă Nicolae Manolescu, o autoritate în domeniul criticii, nu considera literatura pentru copii ca gen separat, Lucian Blaga era de altă părere.  Autorul “poemelor luminii” şi a poeziei “Copiii” (“O Dumnezeule!  / Copiii tăi cei mai aleşi, copiii / Cu suflet rupt din strălucirea ta: /  Ei nu trăiesc în lumea /  De tine  createă / Ci-n lumea  /  Creată de ei înşişi… / Le-o ierţi? /  Eu ştiu ceva: /  Ştiu că le-o ierţi, ştiu că te bucuri chiar / De îndrăzneala  / Copiilor tăi mari şi buni şi visători…”),  nu considera acest gen ca fiind unul minor şi de scos dintr-o posibilă clasificare. Adrian Marino transferă literatura pentru copii domeniului paraliteraturii, pe când scriitorul şi traducătorul Florin Bican o recunoaşte ca gen separat, doar că ar trebui să se numească  “literatură cu copii”. Indiferent cum ar trebui să se numească, important este că ”poezia pentru copii” există prin: Passionaria Stoicescu, Pandelica Radeş, Ana Blandiana, Adina Popescu, Maria Baciu şi mulţi alţii, unii dintre ei plecaţi deja “dincolo”.

Revenind la cartea Mariei Baciu, e de remarcat un merit: deşi profesoară, nu exacerbează accentul pedagogic. Sun foarte dese momentele de limbaj poetic autentic,  demersul pedagogic abia sesizându-se: “Într-o cioară stă o nucă. / Râul s-a ascuns în ştiucă. / Umblă prin pădurea deasă / Cerbii, căutându-şi casă. / Într-o ramă, pe perete, / E bunicul, care vede / În trecut. Dar ăsta nu-i / Decât un tablou în cui… / Ce se-ascunde e cuprins / Sub zăpada care-a nins…/ Toate ale lumii stau / Într-o încăpere sau / Într-un gând, ascuns în cap, / Şi de care nu mai scap…” (“Ce se vede”) sau “Mai mulţi Sori / Atârnă-n crengi / Şi sunt tineri / Şi întregi. / Par că râd / Şi par să spună / Că n-au frică / Nici de Lună, / Nici de Stele, /  Nici de Noapte, / Că sunt doar / Gutuie coapte…” (“Gutuiele”).

Publicitate

Privită dintr-o abordare psihologică, această carte se adresează celei de-a treia copilării, ce corespunde vârstei şcolare când copilul e apt de efort intelectual şi emotional, învaţă să scrie şi să citească, îşi face  prieteni, socializează. Astfel că fiecare poezie  se supune , parcă voit, unei observaţii argheziene: “Nicio jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe”. Poezii ca nişte jucării, care îndeamnă la joc, domină  conţinutul acestei cărţi: „Cine-i mai …”drumeţ” ca el? / Aţi ghicit! E Şotronel! / El e prieten cu oricine / Vrea să-l joace, ca şi mine! // E drăguţ şi e cochet, / Şi mă trage de şiret, / Dacă trec pe lângă el / Şi nu-l joc în nici un fel.” („Şotronel”); „Ninge! Ninge! / David stă cu-n ochi pe minge / Tot gândindu-se la meci / Şi la cei unşpe „zevzeci” / Care se vor sfătui / Să renunţe…Dar ce-ar fi / Să cadă la învoială: / Să joace meciul la şcoală, / Iar după aşa un duş, / Să meargă la săniuş?! / David, ce-nţelept mai eşti! / Zău, ne place cum gândeşti!” („Fotbaliştii”). Şi exemplele ar putea continua cu „Ziua copacilor”, un exemplu de neafectare a inocenţei: „Era ziua Nucului. / Noi jucam arşice / Chiar pe Creasta Cucului / Şi pocneam din bice. // Era ziua Prunului. / ne jucam cu beţe, / Iar Cireşul ne chema / Alt joc să ne-nveţe. // Era ziua Mărului / Şi ne-mpodobise / Cu lumina Cerului / Şi cu-n car de vise… // Şi-a Livezii, ce-a-nflorit, / Era ziua toată… / Gâzuliţe au venit  / Şi-am făcut o roată. // Şi-am jucat pân-am căzut / peste flori şi iarbă! / Cerul însuşi ne-a văzut, / Chiar şi noaptea oarbă, // Iar copacii s-au distrat / Pentru prima dată / Şi, de drag, au sărutat / Ceata noastră toată”.

Asemenea lui Blaga, cel care aşeza copilul în sat, ca  „paradis al copilăriei”, Maria Baciu procedează la fel, dar prin universul şcolii şi familiei, locurile unde copilul poate experimenta realitatea raportată la  anotimpurile anului: „Singurică eu m-am dus / Pe colina cea de sus / Să-l întreb pe tatăl meu / Unde şade Dumnezeu? // „Unde-i Doamne – Doamne, tată? / Tu i-ai spus că ai o fată / Care vrea să-i cear-un sfat?” / „E plecat, tată, plecat…”// „Şi mai vine?” „Sigur vine, / Nu la mine, ci la tine, / Că el fi-va-ţi de folos / Pe-al tău drum anevoios…” („Căutare).

Ritmul şi rima accesibile unei posibile memorări, desele tuşe de om al cetăţii (vezi Scrisoare” şi alte poezii),  precum şi  interjecţiile onomatopee şi predicative ce produc efecte de îmbogăţire a versului, fac din fiecare poezie o picătură ce cade firesc, precum doza unui medicament, peste sufletul inocent al copilului. Volumul  „anotimpul Copilărie”, ieşit în lume sub semnul culorii preferate de autoare, verdele crud,  îndeamnă la joc, relaxare şi creativitate. (GEORGICĂ MANOLE)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșăneancă aleasă vicepreședinte în Consiliul Tineretului din România

Publicat

Publicitate

Săptămâna trecută, la București, în cadrul Adunării Generale a Consiliului Tineretului din România (CTR), au avut loc alegerile pentru nouă echipă de conducere. Reprezentanții organizațiilor membre au desemnat prin vot liderii care vor coordona activitatea CTR în următorii ani, având ca obiectiv consolidarea reprezentării tinerilor la nivel național și internațional.

Echipă de conducere este formată din:

Rafael Barac Bologa – Președinte
Rafael Barac Bologa este un tânăr activist cu studii în științe politice și o vastă experiență în reprezentarea tinerilor. De-a lungul anilor, s-a implicat activ în advocacy, organizarea de evenimente și dezvoltarea politicilor pentru tineret. A fost vicepreședinte al CTR în ultimii doi ani, contribuind la consolidarea proceselor de reprezentare la nivel național și internațional. Anterior, timp de patru ani, a fost un actor cheie în reprezentarea elevilor din România, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor, unde a coordonat negocieri esențiale cu autoritățile centrale pentru asigurarea transportului gratuit al elevilor și acordarea echitabilă a burselor școlare. În plus, Rafael este activ de mai mulți ani în organizații precum Rotary, unde a deținut mai multe roluri de leadership și a coordonat inițiative cu impact semnificativ asupra comunității.

Cristina Carciuc – Vicepreședinte
Cristina Carciuc este activă de peste opt ani în organizații de tineret, fiind președintele Fundației Județene pentru Tineret Botoșani (FJTB) și coordonator al unor inițiative locale și internaționale dedicate dezvoltării tinerilor. Cu un parcurs profesional ce îmbină leadership-ul, managementul organizațional și scrierea de proiecte, noul vicepreședinte își propune să contribuie la consolidarea politicilor de tineret și la crearea unor oportunități concrete pentru generația tânără.

Cătălin Ilieș – Vicepreședinte
Sociolog de profesie, Cătălin Ilieș este pasionat de găsirea soluțiilor la problemele sociale actuale. A activat în structuri de reprezentare a elevilor la nivel județean și național, dobândind o experiență solidă în advocacy. De asemenea, s-a implicat activ în sectorul ONG, contribuind la cauze esențiale precum protecția copilului și educația.

Noua echipă își propune să consolideze CTR prin extinderea rețelei de organizații membre, creșterea reprezentativității și dezvoltarea mecanismelor de elaborare a politicilor publice, esențiale în procesele de negociere cu autoritățile centrale pentru îmbunătățirea calității vieții tinerilor din România.

Publicitate

‘Reprezentarea tinerilor în toate procesele decizionale, coalizarea sectorului de tineret și profesionalizarea mecanismelor de elaborare a politicilor publice în acord cu nevoile și interesele tinerilor trebuie să fie răspunsul nostru la contextul socio-politic actual’, a declarat președintele CTR, Rafael Barac Bologa.

Despre Consiliul Tineretului din România

Consiliul Tineretului din România (CTR) este principala structură de reprezentare a tinerilor în relația cu autoritățile centrale, atât la nivel național, cât și la nivel european. CTR este recunoscut de Comisia Europeană drept principal partener de dialog social pe probleme de tineret și este singura organizație de tineret din România membră a Forumului European de Tineret (European Youth Forum – EYF) și a World Assembly of Youth (WAY).

Citeste mai mult

Eveniment

Oscar 2025: Marii câștigători ai serii și surprizele galei

Publicat

Publicitate

Cea de-a 97-a ediție a premiilor Oscar a avut loc pe 2 martie 2025, la Dolby Theatre din Los Angeles, într-o ceremonie spectaculoasă care a celebrat excelența cinematografică. Evenimentul a fost prezentat de Conan O’Brien și a fost transmis în direct pe ABC și Hulu în Statele Unite, precum și pe Voyo în România. Printre marii câștigători ai serii s-a numărat filmul „Anora”, care a dominat categoriile principale, dar și „Dune: Part Two”, care a strălucit la categoriile tehnice, scrie playtech.ro.

Anora – triumful cinematografiei independente

Filmul „Anora”, regizat de Sean Baker, a fost revelația serii, reușind să obțină cinci premii Oscar din cele șase nominalizări. A câștigat prestigiosul premiu pentru Cel mai bun film, consolidând poziția filmelor independente în peisajul cinematografic global. În plus, regizorul Sean Baker a fost onorat cu premiile pentru Cea mai bună regieCel mai bun scenariu original și Cel mai bun montaj, subliniind talentul său excepțional.

Actrița Mikey Madison, protagonistă în „Anora”, a fost recompensată cu Oscarul pentru Cea mai bună actriță în rol principal, consolidându-și astfel statutul de stea în ascensiune la Hollywood. „Trăiască filmul independent”, a declarat regizorul Sean Baker, mulțumind întregii echipe și evidențiind importanța susținerii proiectelor cinematografice non-hollywoodiene.

Dune: Part Two – dominație la categoriile tehnice

Un alt film care a captat atenția publicului și a criticilor a fost „Dune: Part Two”, continuarea epopeii SF regizate de Denis Villeneuve. Pelicula a fost răsplătită cu premii importante la categoriile tehnice, demonstrând măiestria vizuală și auditivă a producției.

Efectele speciale spectaculoase, sunetul imersiv și designul de producție inovator au făcut din „Dune: Part Two” un adevărat tur de forță cinematografic. Premiile obținute de film confirmă atenția la detalii și perfecționismul echipei de producție, consolidând franciza „Dune” ca una dintre cele mai impresionante realizări SF ale deceniului.

The Brutalist și alte momente marcante

Printre filmele remarcate la gala Oscar 2025 s-a numărat și „The Brutalist”, care a impresionat prin cinematografie și muzică. Această producție a fost apreciată pentru estetica sa vizuală aparte și pentru modul în care a integrat sunetul și imaginea într-o experiență cinematografică profundă.

Publicitate

Gala Oscar 2025 a fost un spectacol plin de emoție, glamour și momente memorabile. Pe covorul roșu au defilat vedete internaționale, iar pe scenă au urcat artiști care au redefinit standardele industriei cinematografice. Prin triumful lui „Anora”, recunoașterea calităților tehnice ale „Dune: Part Two” și impactul artistic al „The Brutalist”, ediția din acest an a demonstrat încă o dată că diversitatea și inovația sunt esențiale în lumea filmului.

 

Lista completă a câștigătorilor la Oscar 2025

  • Cel mai bun film: Anora
  • Cea mai bună regie: Sean Baker (Anora)
  • Cel mai bun actor în rol principal: Adrien Brody (The Brutalist)
  • Cea mai bună actriță în rol principal: Mikey Madison (Anora)
  • Cel mai bun actor în rol secundar: Kieran Culkin (A Real Pain)
  • Cea mai bună actriță în rol secundar: Zoe Saldana (Emilia Perez)
  • Cel mai bun lungmetraj internațional: I’m Still Here (Brazilia)
  • Cel mai bun lungmetraj de animație: Flow
  • Cea mai bună scenografie: Wicked
  • Cel mai bun scenariu adaptat: Conclave
  • Cel mai bun scenariu original: Anora
  • Cea mai bună imagine: The Brutalist
  • Cel mai bun montaj: Anora
  • Cea mai bună coloană sonoră: The Brutalist
  • Cel mai bun cântec original: El Mal – interpretat de Zoe Saldana și Karla Sofia Gascon (Emilia Perez)
  • Cel mai bun sunet: Dune: Part Two
  • Cele mai bune efecte vizuale: Dune: Part Two
  • Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură: The Substance
  • Cele mai bune costume: Wicked
  • Cel mai bun scurtmetraj animat: In the Shadow of the Cypress
  • Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune: I’m Not a Robot
  • Cel mai bun lungmetraj documentar: No Other Land
  • Cel mai bun scurtmetraj documentar: The Only Girl in the Orchestra

Citeste mai mult

Educație

Botoșani: Adolescenții români care cuceresc știința. Pepiniera de astrofizicieni de la capătul României

Publicat

Publicitate

Cu toate că astrofizica nu face parte din programa școlară, de mai mulți ani, elevi și liceeni botoșăneni excelează în acest domeniu, obținând rezultate prestigioase la olimpiade internaționale, scrie ADEVĂRUL.

Județul Botoșani este cunoscut ca un adevărat loc al geniilor, mai ales că în această zonă de la capătul României s-au născut peste 200 de personalități de marcă din toate domeniile, printre acestea și mari oameni de știință – este de ajuns să-i amintim pe Dimitrie Pompeiu, Octav Onicescu, Dimitrie Negreanu, Mihai Ciucă şi Elie Radu. Această efervescență a genialității științifice s-a consumat într-o perioadă de aproximativ un secol, adică din jurul anului 1850 și până în 1945. După 1990, tradiția acestor minți luminate care au deschis noi orizonturi în știință și în învățământul românesc și mondial este continuată de o pleiadă de elevi cu rezultate remarcabile la concursuri naționale și mai ales internaționale dedicate științelor exacte.

Copiii reușesc să impresioneze la olimpiadele și concursurile internaționale de științe și, mai nou, la astrofizică, un domeniu care nici măcar nu se regăsește ca materie în programa școlară. Elevii și profesorii muncesc cu o pasiune incredibilă, nu atât pentru a obține rezultate, ci mai ales de dragul de a afla și a împinge limitele științei. „Nu este vorba despre medalii sau concursuri, ci despre plăcerea de a descoperi, de a învăța mereu lucruri noi, de a-ți explica fenomene. Cred că este ceea ce ne ghidează“, spune pentru „Weekend Adevărul“ Matei Butnaru, unul dintre olimpicii internaționali la astrofizică din Botoșani.

Performanță în știința viitorului

Așa cum spun și specialiștii, astrofizica este acea ramură a astronomiei care cercetează prin anumite metode fizice structura și mișcarea aștrilor, dar mai ales este o știință îndrăgită de publicul larg datorită temelor care par desprinse din romanele SF, dar cât se poate de reale, precum originea și soarta universului, posibilitatea călătoriilor în timp, studiul compoziției găurilor negre, dacă se pot forma găuri de vierme în spațiu și multe altele. În plus, astrofizica este considerată o știință extrem de complexă tocmai fiindcă îmbină mai multe științe convenționale, precum fizica, matematica, astronomia și chimia. Pe scurt, cel care vrea să facă performanță în acest domeniu trebuie să fie polivalent în domeniul științelor, și la un nivel destul de ridicat. „Este un amestec de matematică, fizică și chimie. Adică trebuie să stăpânești toate aceste materii fiindcă ai nevoie de ele în multe aplicații, calcule. De ce se spune astronomie și astrofizică? Fiindcă astronomia este în general mișcarea corpurilor cerești și prezența lor. Iar astrofizica reprezintă legile fizicii care se folosesc în studiul obiectelor și corpurilor astronomice, ca să zicem așa. Ai nevoie de un bagaj important de cunoștințe pentru asta“, spune Alin Lungu, profesor doctor în fizică la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ din Botoșani.

Teodora Gavrileț( cea cu ochelari) la Olimpiada Națională de Chimie FOTO ISJ Botoșani
Teodora Gavrileț( cea cu ochelari) la Olimpiada Națională de Chimie FOTO ISJ Botoșani

În această știință a viitorului excelează, de aproximativ patru-cinci ani, tot mai mulți elevi din județul Botoșani, cu un „epicentru“ la Colegiul Național „Mihai Eminescu“, una dintre cele mai importante școli de elită din Moldova. Zeci de elevi se dedică studiului intensiv al fizicii, chimiei, matematicii și astronomiei, ajungând în cele din urmă la această formulă de top în lumea științelor, astrofizica. Mulți dintre aceștia încep studiul științelor de la vârste fragede, iar la astrofizică ajung de obicei în școala generală când devin „ucenici“.

Toți elevii implicați în performanță la astrofizică sunt deja olimpici la alte discipline științifice. Valoarea deosebită, care crește de la un an la altul, în pepiniera de astrofizicieni de la Botoșani a putut fi observată cu ocazia Taberei Naționale de Fizică, Astronomie și Astrofizică „Marin Dacian Bica“, organizată la începutul acestui an, în municipiul Suceava, printr-o colaborare cu Ministerul Educației și Societatea Științifică „Cygnus“. La acest eveniment au fost prezenți trei elevi botoșăneni cu rezultate incredibile la nivel național și internațional, adevărate vârfuri de lance ale României, la nivel de juniori, în domeniul astrofizicii. „Rezultate importante apar în ultimii ani cam de fiecare dată cu participanți la olimpiada națională și culminând cu olimpiadele internaționale“, precizează profesorul Alin Lungu, unul dintre cei care se ocupă de performanța în astrofizică, la Botoșani.

Pe drumul științelor, încă de la grădiniță

Unul dintre acești elevi este Matei Butnaru, devenit olimpic internațional la astrofizică la numai 15 ani. Matei este elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ și a reușit să obțină, anul trecut, medalia de bronz și locul trei mondial la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică desfășurată la Kathmandu, în Nepal. Matei spune că este pasionat de științe de la grădiniță – mai precis, s-a îndrăgostit de matematică de la vârsta de 5 ani și mai apoi a continuat și cu celelalte științe care l-au ajutat să facă performanță la astrofizică. „De științe eram pasionat de mic. Îmi plăcea să cunosc diferite informații despre lumea înconjurătoare, să-mi explic anumite fenomene. De matematică eram pasionat de la 5 ani. Mai apoi am continuat cu științele descoperind fizica și chimia, întâi la școală, ca materii de studiu, apoi individual, găsind informații sau realizând proiectele care mă interesau. Astrofizica le îmbină și cred că acesta este, momentan, drumul meu“, spune liceanul pentru „Weekend Adevărul“. Matei este olimpic și la matematică, dar și la fizică, obținând numeroase medalii la nivel național, în timpul gimnaziului. De asemenea, în urmă cu doi ani, la Olimpiada Națională de Creativitate Științifică, la categoria Științe Aplicate, elevul a obținut medalia de bronz cu lucrarea „Seismograful“. Matei avea atunci doar 13 ani.

Publicitate
Matei Butnaru la Olimpiada Națională de Creativitate Științifică FOTO Școala numărul 7 Botoșani
Matei Butnaru la Olimpiada Națională de Creativitate Științifică FOTO Școala numărul 7 Botoșani

Tot din Botoșani este și Teodora Gavrileț, o elevă de clasa a XII-a, care deține medalia de argint și mențiune din partea Ministerului Educației Naționale la categoria Seniori 2, astrofizică. Teodora s-a apucat de acest domeniu fiindcă a fost mereu pasionată de științe, dar nu a știut pe ce ramură să se axeze. De asemenea, este olimpică națională la chimie, având o mențiune specială. „Eu am fost pasionată de științele exacte dintotdeauna. Dar mereu am avut o problemă în a mă decide ce ramură ar trebui să aleg, pe ce să mă axez. Astrofizica a venit ca un răspuns, pentru că îmbină multe dintre ele și este alegerea perfectă pentru mine“, spune liceana care se pregătește pentru examenul de Bacalaureat. Tot din „creuzetul științific“ de la Botoșani în domeniul astrofizicii face parte și Gabriel Popescu, un alt elev de clasa a IX-a, distins de Ministerul Educației Naționale cu mențiunea de onoare, la categoria seniori 1.

Curiozitatea face minuni

Rezultatele excepționale obținute la astrofizică, într-un colț nordic al României, sunt rodul pasiunii și muncii elevilor împreună cu profesorii lor, cu toate că această disciplină nu este inclusă în programa școlară. Este, însă, un domeniu care satisface setea de cunoaștere a unor elevi curioși și foarte dotați intelectual. „Astrofizica nu se află în trunchiul comun al programei școlare, dar este foarte importantă pentru că elevii își dezvoltă modul de gândire și le oferă un bagaj important de cunoștințe. Sperăm să devină și disciplină de studiu la școală. Elevii și profesorii fac din pasiune astrofizică aici, la Botoșani. Timpul nostru, ca profesori, este foarte limitat sî lucrăm cu ei– fiindcă predăm la diferite discipline, eu la fizică, am colegi la matematică –, iar rezultatele și toată această efervescență în jurul astrofizicii la Botoșani li se datorează doar elevilor. Sunt pasionați de știință și sunt dornici de a merge la olimpiadă, mai ales pentru a descoperi noi provocări. Pentru ei este un domeniu foarte atractiv“, mărturisește profesorul Alin Lungu, care alături de alți profesori, printre care și Aurelian Pintilei, coordonează olimpicii din Botoșani.

Despre pasiunea pentru știință a copiilor botoșăneni vorbește și Cristina Bălăucă, profesoară de fizică, inspector școlar general adjunct la ISJ Botoșani, dar și mama unuia dintre olimpicii noștri în domeniul științelor din ultimul deceniu, Ștefan Bălăucă. „Știință este tot ce ne înconjoară, iar noi le trasmitem copiilor că este bine că știm cât mai multe lucruri despre tot ce este viața. De multe ori, ei caută răspunsuri și le descoperă alături de profesori. Este un efort comun, dar totul pleacă de la pasiunea pentru acest domeniu, de la curiozitatea copilului. Nu-i obligă nimeni, nu-i împinge nimeni de la spate. Efectiv sunt pasionați de ceea ce fac. Fiul meu era dornic să cunoască de mic. Punea mereu întrebări, căuta explicații. Și noi încercam să îi satisfacem această sete de cunoaștere. Și în cazul tuturor copiilor care fac performanță este aceeași poveste: sunt curioși, sunt dornici să cunoască, iar aici sunt profesori dedicați care le satisfac această nevoie și îi ajută să facă performanță“, spune Cristina Bălăucă pentru „Weekend Adevărul“.

Tradiția performanței

Pepiniera de astrofizicieni de la Botoșani este doar o continuare a fenomenului științific din liceele de elită ale Botoșaniului, județul nord-moldav fiind de cel puțin zece ani un adevărat cuib de elevi cu performanțe deosebite în lumea științelor. Unul dintre aceștia este Ștefan Bălăucă, acum în vârstă de 25 de ani, absolvent a două facultăți și studii postuniversitare. Fost elev al Colegiului Național „Mihai Eminescu“, tânărul a mers la olimpiade și concursuri școlare încă din clasa a IV-a, iar în anii de liceu a obținut nu mai puțin de șase medalii la olimpiadele internaționale de științe, plus altele la olimpiade la matematică, lingvistică și fizică. Printre acestea se numără și o medalie de aur la Olimpiada Internațională de Științele Pământului din Franța, o medalie de aur la Olimpiada Internațională de Fizică, precum și una de bronz la Olimpiada Internațională de Lingvistică din Irlanda.

Tot din Botoșani și tot la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ a învățat și Daniel Malanca, un alt olimpic cu rezultate deosebite în domeniul științelor. Cel mai important rezultat l-a obținut în 2023, medalia de aur la Olimpiada Internațională de Științele Pământului. Totodată, în anul 2022, Casian Niculăeasa, un alt elev al aceluiași colegiu botoșănean, obținea medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori din Columbia.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

APIA primește Cereri de plată pentru anul 2025 începând de luni

Publicat

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat, luni, Campania de primire a Cererilor de plată în anul 2025, a anunțat instituția, printr-un comunicat.

Fermierii vor putea depune Cererea de plată în perioada 3 martie – 30 mai și fără obligația de a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației geospațiale AGI Online, conform Instrucțiunilor de utilizare disponibile în interfața aplicației, pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

În situația în care se accesează și scheme din sectorul zootehnic, fermierii se vor prezenta la Centrele APIA conform programării pe care au stabilit-o în prealabil cu funcționarii APIA, în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea AGI Online. Astfel, funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea programării pentru depunerea Cererilor de plată.

La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile din Cererea de plată pentru Campania 2025.

Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafețe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localități/județe.

‘Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia utilizează terenul situația înscrierii în Registrul agricol a datelor despre terenul agricol și să permită acesteia să transmită la APIA adeverințele privind utilizarea terenului conform înscrierii în Registrul Agricol. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii de plată și să fie valabile la data depunerii acesteia. Adeverințele emise pentru schemele de sprijin cuplat din sectorul zootehnic de către asociația/agenția acreditată pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie județean pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului conform procedurii deja utilizate și în anii anteriori de campanie’, se precizează în comunicat.

Publicitate

De asemenea, fermierii care dețin animale în exploatație au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Baza Națională de Date (la medicul veterinar concesionar/asociație/propriile evidențe, dacă este utilizator SNIIA).

Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să anunțe (prin mesaj, telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că dorește să se semneze electronic Cererea de plată. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația AGI Online la data depunerii Cererii. Angajamentele și declarațiile, părți ale cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending