Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (330)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

O  CARTE  CARE  ÎNDEAMNĂ  COPILUL  LA  JOC

O privire asupra creaţiei scriitoarei Maria Baciu (a cărei zi de naștere este 4 martie) relevă şi o predilecţie pentru literatura pentru copii: poezie (“Bună dimineaţa, Puf!” – 1994, “Daruri de Crăciun” – 1996, “Lume îndrăzneaţă” – 1998, “Fetiţa cu buline – 2000, “Vremea fragilor” – 2000, “Caii soarelui” – 2003, “Vara copilăriei” – 2004, “Copilărie de lux” – 2005, “Antologie de poezii pentru copii” – 2010, şi  “Anii mici cu…mult sclipici” – 2013); proză (“Concertul de pe Mitropolitan Imaş” – 2008, “Ghetuţele copilăriei” – 2009, şi  “Childhood Boots” – 2013); teatru (“Tigrişorul Pietrek” – 2000 şi “Vara lui Dănel” – 2005). Acestora li se adaugă “anotimpul Copilărie” (Editura “Geea”, Botoşani, 2015, grafica de Carmen Ionel, referinţe: Lucia Cifor, Dan Lungu, Luminiţa Stoica).

Cu ceva timp în urmă, “Dilematica” (anul VII, nr. 69, ianuarie 2012) a propus un “Dosar” cu tema “Literatura pentru copii între aventură şi rezistenţă”, titlu care se potriveşte perfect şi Mariei Baciu, fiindcă ce altceva decât “aventură”, “rezistenţă” şi “încăpăţânare creatoare” este  să tot continui să scrii şi literatură pentru copii? În sursa citată, Adela Rogojinaru  a ţinut să precizeze că: “Un anume estetism păstrat în teoriile artei pentru artă şi în studiile de fenomenologie a operei literare a făcut ca literatura  pentru copii să fie considerată  inautentică şi utilitară, neînsemnată din perspectiva teoriei formei şi neclasificabilă într-o ierarhie critică a valorilor literare. Fiind privită mai curând ca o formă de artizanat decât ca o formă de artă, literatura pentru copii se conservă prin grija exclusivă a autorilor de manuale şi de auxiliare didactice.  În mod cu totul regretabil, rămâne singura formă de literatură care are nevoie de justificări şi de motivări circumstanţiale exterioare actului artistic”. Mai mult, Adela Rogojinaru dă vina pe  “nefericita utilizare prepoziţională care indică atribuirea obiectului literar, “pentru copii”, absentă în definirea altor forme literare” fapt ce a făcut să contribuie la “deprecierea sensului şi a valorii actului literar, făcându-ne să uităm că ne referim totuşi la literatură, ca fapt exceptional de creaţie”.

Dacă Nicolae Manolescu, o autoritate în domeniul criticii, nu considera literatura pentru copii ca gen separat, Lucian Blaga era de altă părere.  Autorul “poemelor luminii” şi a poeziei “Copiii” (“O Dumnezeule!  / Copiii tăi cei mai aleşi, copiii / Cu suflet rupt din strălucirea ta: /  Ei nu trăiesc în lumea /  De tine  createă / Ci-n lumea  /  Creată de ei înşişi… / Le-o ierţi? /  Eu ştiu ceva: /  Ştiu că le-o ierţi, ştiu că te bucuri chiar / De îndrăzneala  / Copiilor tăi mari şi buni şi visători…”),  nu considera acest gen ca fiind unul minor şi de scos dintr-o posibilă clasificare. Adrian Marino transferă literatura pentru copii domeniului paraliteraturii, pe când scriitorul şi traducătorul Florin Bican o recunoaşte ca gen separat, doar că ar trebui să se numească  “literatură cu copii”. Indiferent cum ar trebui să se numească, important este că ”poezia pentru copii” există prin: Passionaria Stoicescu, Pandelica Radeş, Ana Blandiana, Adina Popescu, Maria Baciu şi mulţi alţii, unii dintre ei plecaţi deja “dincolo”.

Revenind la cartea Mariei Baciu, e de remarcat un merit: deşi profesoară, nu exacerbează accentul pedagogic. Sun foarte dese momentele de limbaj poetic autentic,  demersul pedagogic abia sesizându-se: “Într-o cioară stă o nucă. / Râul s-a ascuns în ştiucă. / Umblă prin pădurea deasă / Cerbii, căutându-şi casă. / Într-o ramă, pe perete, / E bunicul, care vede / În trecut. Dar ăsta nu-i / Decât un tablou în cui… / Ce se-ascunde e cuprins / Sub zăpada care-a nins…/ Toate ale lumii stau / Într-o încăpere sau / Într-un gând, ascuns în cap, / Şi de care nu mai scap…” (“Ce se vede”) sau “Mai mulţi Sori / Atârnă-n crengi / Şi sunt tineri / Şi întregi. / Par că râd / Şi par să spună / Că n-au frică / Nici de Lună, / Nici de Stele, /  Nici de Noapte, / Că sunt doar / Gutuie coapte…” (“Gutuiele”).

Publicitate

Privită dintr-o abordare psihologică, această carte se adresează celei de-a treia copilării, ce corespunde vârstei şcolare când copilul e apt de efort intelectual şi emotional, învaţă să scrie şi să citească, îşi face  prieteni, socializează. Astfel că fiecare poezie  se supune , parcă voit, unei observaţii argheziene: “Nicio jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe”. Poezii ca nişte jucării, care îndeamnă la joc, domină  conţinutul acestei cărţi: „Cine-i mai …”drumeţ” ca el? / Aţi ghicit! E Şotronel! / El e prieten cu oricine / Vrea să-l joace, ca şi mine! // E drăguţ şi e cochet, / Şi mă trage de şiret, / Dacă trec pe lângă el / Şi nu-l joc în nici un fel.” („Şotronel”); „Ninge! Ninge! / David stă cu-n ochi pe minge / Tot gândindu-se la meci / Şi la cei unşpe „zevzeci” / Care se vor sfătui / Să renunţe…Dar ce-ar fi / Să cadă la învoială: / Să joace meciul la şcoală, / Iar după aşa un duş, / Să meargă la săniuş?! / David, ce-nţelept mai eşti! / Zău, ne place cum gândeşti!” („Fotbaliştii”). Şi exemplele ar putea continua cu „Ziua copacilor”, un exemplu de neafectare a inocenţei: „Era ziua Nucului. / Noi jucam arşice / Chiar pe Creasta Cucului / Şi pocneam din bice. // Era ziua Prunului. / ne jucam cu beţe, / Iar Cireşul ne chema / Alt joc să ne-nveţe. // Era ziua Mărului / Şi ne-mpodobise / Cu lumina Cerului / Şi cu-n car de vise… // Şi-a Livezii, ce-a-nflorit, / Era ziua toată… / Gâzuliţe au venit  / Şi-am făcut o roată. // Şi-am jucat pân-am căzut / peste flori şi iarbă! / Cerul însuşi ne-a văzut, / Chiar şi noaptea oarbă, // Iar copacii s-au distrat / Pentru prima dată / Şi, de drag, au sărutat / Ceata noastră toată”.

Asemenea lui Blaga, cel care aşeza copilul în sat, ca  „paradis al copilăriei”, Maria Baciu procedează la fel, dar prin universul şcolii şi familiei, locurile unde copilul poate experimenta realitatea raportată la  anotimpurile anului: „Singurică eu m-am dus / Pe colina cea de sus / Să-l întreb pe tatăl meu / Unde şade Dumnezeu? // „Unde-i Doamne – Doamne, tată? / Tu i-ai spus că ai o fată / Care vrea să-i cear-un sfat?” / „E plecat, tată, plecat…”// „Şi mai vine?” „Sigur vine, / Nu la mine, ci la tine, / Că el fi-va-ţi de folos / Pe-al tău drum anevoios…” („Căutare).

Ritmul şi rima accesibile unei posibile memorări, desele tuşe de om al cetăţii (vezi Scrisoare” şi alte poezii),  precum şi  interjecţiile onomatopee şi predicative ce produc efecte de îmbogăţire a versului, fac din fiecare poezie o picătură ce cade firesc, precum doza unui medicament, peste sufletul inocent al copilului. Volumul  „anotimpul Copilărie”, ieşit în lume sub semnul culorii preferate de autoare, verdele crud,  îndeamnă la joc, relaxare şi creativitate. (GEORGICĂ MANOLE)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 19 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 19 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 19 iunie 2025:

Loto 6/49: 25, 28, 32, 23, 42, 39

Loto 5/40: 27, 31, 24, 29, 7, 13

Joker: 44, 38, 29, 24, 9 +4

Noroc: 2, 3, 8, 8, 5, 7, 1

Publicitate

Noroc Plus: 2, 1, 3, 2, 2, 8

Super Noroc: 6, 2, 8, 2, 3, 7

Citeste mai mult

Educație

Educația, mai puternică decât gratiile: 85 de deținuți au absolvit anul școlar la Penitenciarul Botoșani

Publicat

Publicitate

În spatele zidurilor reci ale Penitenciarului Botoșani, ziua de marți a marcat nu doar încheierea unui an școlar, ci începutul unui nou drum – al speranței, al demnității regăsite și al unei vieți posibile dincolo de greșelile trecutului.

În anul școlar 2024–2025, nu mai puțin de 117 persoane private de libertate s-au înscris la cursurile organizate în penitenciar, iar dintre aceștia, 85 au reușit să finalizeze cu succes anul de studiu, obținând statutul de absolvenți.

Orele de curs s-au desfășurat în parteneriat cu Școala Specială „Sfântul Stelian” din Botoșani, iar oferta educațională a acoperit ciclurile primar, gimnazial și liceal, cu profil tehnician în confecții. Fiecare zi de școală a fost, pentru acești oameni, o confruntare cu renunțarea, dar și o investiție în propria devenire.

Festivitatea de încheiere a anului școlar a fost onorată de prezența unor reprezentanți importanți ai Inspectoratului Școlar Județean Botoșani: prof. Bogdan Gheorghe Suruciuc, inspector școlar general, prof. Ciprian Manolache, inspector școlar general adjunct, și prof. Loredana Secrieru, directorul Școlii „Sfântul Stelian”.

Pentru cei prezenți, momentul festiv a fost mai mult decât o simplă ceremonie – a fost o reafirmare a puterii educației de a transforma vieți, chiar și în cele mai limitative condiții.

„Un caiet poate fi mai puternic decât o cheie”, au transmis organizatorii pe pagina de socializare, subliniind ideea că educația nu cunoaște gratii și că fiecare om merită o a doua șansă, dacă își dorește să devină mai bun decât ieri.

Publicitate

Într-un loc unde timpul pare suspendat, școala oferă direcție. Pentru unii, poate fi chiar începutul libertății – nu neapărat fizice, ci interioare. Iar viitorul, așa cum au învățat marți cei din Penitenciarul Botoșani, nu este o linie de sosire, ci un drum care se construiește pas cu pas, alegere cu alegere.

Citeste mai mult

Eveniment

CNAS: Rețeta pe hârtie nu mai este obligatorie pentru ridicarea medicamentelor compensate

Publicat

Publicitate

Asigurații pot primi medicamente compensate din farmacii fără să mai prezinte rețeta în format tipărit sau electronic. Anunțul a fost făcut joi de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care a precizat că, în cazul în care medicamentele sunt prescrise online, prin sistemul de rețetă electronică, nu mai este necesară prezentarea rețetei de către pacient, relatează alba24.ro.

Această măsură se aplică atât pentru medicamentele cu, cât și pentru cele fără contribuție personală. Practic, dacă medicul utilizează sistemul electronic și emite rețeta în format online, farmaciile pot accesa direct informațiile necesare pentru eliberarea tratamentului.

„Farmaciștii pot elibera medicamentele prin utilizarea Sistemului Informatic al Prescripției Electronice (SIPE), pe baza cardului național de asigurări sociale de sănătate sau a documentului înlocuitor pe care pacientul asigurat trebuie să-l prezinte la farmacie”, susține CNAS într-un comunicat.

Prescripția electronică, valabilă doar în farmaciile care au contract cu CNAS

Potrivit sursei citate, prescripția electronică este valabilă doar în farmaciile care au contract cu o casă de asigurări de sănătate, de aceea beneficiarii sunt rugați să verifice dacă farmacia căreia i se adresează este parteneră a CNAS.

„CNAS a luat măsuri de reinformare a farmaciilor și a medicilor prescriptori despre prevederile Contractului-cadru și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia referitoare la procedura de prescriere și de eliberare a medicamentelor cu și fără contribuție personală (compensate).

Disponibilă din 2023, dar insuficient cunoscută de către medici și pacienți, această reglementare stă la baza setului de măsuri la care se lucrează în acest moment la CNAS, pentru implementarea obiectivului <zero hârtie> în cabinetele medicale, prin care se dorește eliminarea tuturor formularelor imprimate”, susține CNAS.

Publicitate

Instituția precizează că această măsură vine în sprijinul pacienților, simplifică procesul de eliberare a medicamentelor, reduce birocrația și consumul de hârtie, oferind totodată medicului timp suplimentar pentru activitatea medicală propriu-zisă.

Citeste mai mult

Educație

„Eu sunt stăpânul furiei mele”. Lecția de viață pe care elevii de la Școala „Sfântul Nicolae” Botoșani nu o vor uita niciodată

Publicat

Publicitate

La Școala Gimnazială „Sfântul Nicolae” din Botoșani, finalul anului școlar a venit cu mai mult decât medii încheiate și festivități de absolvire. A venit cu o lecție de viață: cum să ne înțelegem emoțiile, cum să ne controlăm furia și, mai ales, cum să ne regăsim pe noi înșine în relație cu ceilalți.

Toate acestea au fost posibile prin proiectul „Eu sunt stăpânul furiei mele”, derulat din martie până în iunie 2025, cu sprijinul Fundației Botnar – School of Health.

Cu un buget de 14.000 de lei, proiectul a adus împreună elevi, profesori și părinți într-un efort comun de educație emoțională și dezvoltare personală. Au fost organizate lecții despre autocunoaștere, empatie, gestionarea furiei și fotografii din viitor – activități care i-au ajutat pe copii să-și înțeleagă reacțiile și emoțiile într-un mod profund și constructiv.

Unul dintre momentele-cheie ale proiectului a fost excursia organizată pentru toți elevii din ciclul gimnazial – 39 de copii însoțiți de 6 cadre didactice. Departe de școală, într-un mediu relaxant și deschis, copiii au învățat prin joacă, observație și dialog ce înseamnă respectul față de sine și față de ceilalți.

„Pentru mulți dintre ei, această ieșire a fost o evadare necesară din rutina și, uneori, din tensiunile zilnice. Le-am oferit o experiență de învățare altfel – una care se trăiește, nu se notează”, a precizat coordonatorul activităților.

De Ziua Copilului, școala a oferit fiecărui elev o masă caldă – un gest simbolic dar profund emoționant. „Pentru mulți copii, o masă caldă înseamnă mai mult decât mâncare. Înseamnă siguranță, apartenență, grijă. Le-am arătat că școala e o a doua casă”, a declarat consilierul școlar Baciu Ecaterina.

Publicitate

În paralel, au fost achiziționate o tablă interactivă și materiale didactice pentru cabinetul de asistență psihopedagogică, instrumente care vor susține pe termen lung activitatea de consiliere și sprijin emoțional.

Proiectul a implicat 36 de cadre didactice și a avut un impact direct asupra a 55 de elevi și tot atâția părinți. Valoarea educației emoționale a fost trăită, nu doar predată. Copiii au învățat despre comunicare, adaptabilitate, colaborare și respect – abilități care nu se regăsesc în manuale, dar care le vor folosi întreaga viață.

Coordonat de directorul Ana-Lăcrămioara Sandu și o echipă de profesori dedicați, proiectul „Eu sunt stăpânul furiei mele” a devenit un model de bună practică în educația socio-emoțională la nivel județean.

Școala „Sfântul Nicolae” demonstrează, încă o dată, că dincolo de lecții și teze, și în ciuda tuturor obstacolelor, rolul educației este de a forma oameni – echilibrați, empatici, pregătiți pentru viață.

Iată și câteva imagini surprinse în cadrul acestui proiect:

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending