Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

„Fram, ursul polar!” îi așteaptă pe micii botoșăneni la Teatrul „Vasilache”

Publicat

acum 58 de minute

luni, 05.01.2026

de

Publicitate
J𝐨𝐢, 𝟖 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la ora 𝟏𝟖:𝟎𝟎, cât și duminică, 𝟏𝟏 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la orele 𝟏𝟏:𝟎𝟎 și 𝟏𝟐:𝟑𝟎 micuții botoșăneni sunt așteptați la Teatrul „Vasilache” să vizioneze spectacolul „𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫”!
„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫”, este un spectacol după Cezar Petrescu. Regia artistică: Toma Hogea Asistent regie: Mihaela Ștempel Scenografia: Mihai Pastramagiu Mişcare scenică: Victoria Bucun Muzica: Radu Sanduloviciu
Fotografiile au fost realizate de Ghenadie Prisăcaru, iar înregistrările au fost făcute în studioul de înregistrări ELEKTRA – Virgil Prispian.
Din distribuţie fac parte actorii: Oana Asofiei, Florin Iftode, Alin Gheorghiu, Marius Rusu, Andrei Iurescu, Renata Voloșcu, Adelina Cojocariu, Pavel Petrași și Ana Apetrei..
«„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” este o poveste, din lumea circului, dorită și mult așteptată de copii. Transpunerea scenică aduce, pe scena Teatrului „Vasilache”, un spectacol plin de culoare, cu o muzică originală deosebită, cu actori, cu păpușari desăvârșiți, cu numere de pantomimă, specifice lumii/arenei circului, cu momente coregrafice de excepție și cu actori – păpușari care ating nivelul și măiestria textului.
Spectacolul „𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” aduce la rampă o multitudine de „ingrediente” specifice artei păpușărești: actorie, muzică, dans, mânuire păpuși (tip wayang și tip bunraku) și, nu în ultimul rând, o bună dispoziție și o plăcere reală a jocului din partea actorilor.
„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” este un spectacol pentru toate vârstele: copii (preșcolari și școlari mici), educatori, părinți și bunici!» (Toma Hogea, regizor artistic)
Spectacolul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani
Preț bilet 20 lei
Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/…/teatrul-pentru-copii-si… sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.
Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

Citeste mai mult

Economie

Înmatriculările de autoturisme noi au urcat cu 58,4% în decembrie 2025

Publicat

acum 2 ore

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi pe parcursul anului trecut au înregistrat o creștere de 4,7% față de 2024, situându-se la 155.855 de unități, potrivit informațiilor preliminare remise luni de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) pe baza statisticilor DGPCI.

La nivelul lunii decembrie 2025, înmatriculările de autoturisme noi au urcat cu 58,4% raportat la luna similară din 2024, ajungând la un volum de 21.203 unități.

În schimb, autoturismele pur electrice înregistrează o creștere de doar 1,4% față de decembrie 2024, la 1.354 de unități.

În top 10 înmatriculări autoturisme în funcție de marcă pe primul loc se află Dacia, cu 6.796 de unități, urmată de Renault – 2.638, Toyota – 1.704, Skoda – 1.148, Hyundai – 1.122, Volkswagen – 1.043, Ford – 833, KGM – 630, MG – 526 și BMW – 491.

Top 10 înmatriculări autoturisme în funcție de model este: Dacia Duster – 2.195 de unități, Dacia Logan – 2.133, Renault Clio – 1.405, Dacia Sandero – 830, Dacia Bigster – 789, Dacia Jogger – 564, Toyota Corolla – 505, Skoda Octavia – 408, Hyundai Tucson – 402, Toyota RAV4 – 394.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.

Publicitate

Misiunea APIA este de a reprezenta și susține interesele principalilor jucători din piața auto din România, implicându-se activ în dialogul cu autoritățile, prin promovarea practicilor sustenabile din industrie, prin educarea consumatorilor și prin oferirea de analize esențiale și relevante pentru acest sector.

APIA este totodată organizatorul unor evenimente publice definitorii pentru piața autohtonă, respectiv Salonul Internațional Auto București – SIAB și Forumul Mobilității Sustenabile – FMS. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan

Publicat

acum 2 ore

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Legea a fost adoptată pe 23 decembrie, de Camera Deputaților, după ce a fost armonizată cu decizia Curții Constituționale a României, scrie alba24.ro.

Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008, transmite Mediafax.

La CCR proiectul adoptat fusese atacat de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), dar a fost declarat constituțional, cu excepția unui alinia.

Este vorba de un amendament inclus senatorii din Comisia de muncă, care ar fi permis ca bolnavii de cancer să fie exceptați de la norma de a încasa o tranșă unică de cel mult 30% din activ.

Proiectul, adoptat inițial pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.

Publicitate

Legea privind plata pensiilor private: cine este vizat

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării.

Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

  • cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
  • cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.

Citeste mai mult

Cultura

Memorialul Ipotești: Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale, ediția 2026

Publicat

acum 2 ore

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

În perioada 13-15 ianuarie 2026, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale”. Agenda evenimentului este variată, cuprinzând numeroase activități: conferințe, dezbateri, ateliere, lecturi în licee și în cafenele, întâlniri cu scriitorii, expoziții de artă contemporană, spectacole, vizite la atelierele artiștilor.

Invitații acestei ediții a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”, care vor intra în dialog cu publicul, sunt poeți, scriitori, critici literari, muzicieni, artiști vizuali, jurnaliști, personalități ale culturii, decidenți politici.

La câteva mese rotunde, organizate zilnic în diverse locuri, se vor desfășura dezbateri despre: literatură ca emancipare individuală și colectivă; opera eminesciană; educație culturală; literatura pentru copii; patrimoniu; diplomație cultural-academică etc.

Vor expune în sălile de expoziții ale Memorialului Ipotești Andrei Gamarț (Sala „Horia Bernea”) și Aurel Azamfirei (Sala Portaluri), iar la Teatrul „Mihai Eminescu” – Sergiu Negulici. La parcul „Mihai Eminescu” va fi deschisă expoziția „Fototeca literară Ion Cucu, episod pilot”, realizată în parteneriat cu „Casa de Pariuri Literare”.

La edițiile „Poeți în dialog” și întâlnirile cu scriitori vor participa Ion Pop și Adrian Popescu, Matei Vișniec și Daniela Varvara, Lucian Vasilescu și Angelica Stan, Andrei Gamarț și Oana Cătălina Ninu, Adina Rosetti și Dan Lungu.

Atelierele „Povești din Ipotești”, organizate de Adina Popescu și Iulian Manuel Ghervas, vor avea loc zilnic în sala de marmură a Teatrului „Mihai Eminescu”. Organizate în parteneriat cu Institutul Bucovina, atelierele „Sburătorul” se vor ține în diverse școli din județul Botoșani.

Publicitate

Își vor deschide atelierele de creație la această ediție Dan Sociu (la Botoșani), Stelorian Moroșanu (la Dorohoi), Victor Teișanu (la Darabani).

Gala Premiilor Culturii Naționale – la care se vor acorda Premiul Național pentru excelență în cultură, Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale – va avea loc în prima zi a ediției din acest an a Zilelor Eminescu, pe 13 ianuarie, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Gala va fi urmată de un recital de muzică clasică susținut de Andrei Ioniță (violoncel) & Cătălin Șerban (pian) / (Germania).

În a doua zi, pe 14 ianuarie, publicul este invitat la spectacolul Cabaretul cuvintelor, regia – Matei Vișniec, spectacol susținut de trupa Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Pe 15 ianuarie, la Cinematograful „Unirea”, va avea loc proiecția filmului Fără ieșire. Aici viața se bea (documentar despre poetul Ioan Es. Pop) – producător: „Casa de Pariuri Literare”. În deschidere va vorbi poetul Lucian Vasilescu.

La ediția din acest an a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”, „Rapsozii Botoșanilor” propun recitalul Melodii pe versuri de Eminescu (15 ianuarie, Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”); Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, în parteneriat cu Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” – Concursul de recitare „Dor de Eminescu”, ediția a III-a, dedicat elevilor din județul Botoșani (15 ianuarie, Teatrul „Vasilache” Botoșani); Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” – Rotonda cenaclurilor literare pentru copii și tineret (16 ianuarie, Biblioteca Județeană).

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” este organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat.

Intrarea la toate evenimentele este liberă. Intrarea la Gala Premiilor Culturii Naționale (13 ianuarie) și la spectacolul „Cabaretul cuvintelor”, se face pe bază de invitații, care pot fi ridicate de la impresariatul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani.

Programul detaliat poate fi văzut pe pagina Memorialului Ipotești: https://eminescuipotesti.ro/

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending