Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 12 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Senatorul AUR Cătălin Silegeanu: Fermierii botoșăneni protestează de trei zile în ger. Guvernul întârzie plățile și blochează agricultura

Publicat

acum 3 minute

duminică, 25.01.2026

de

Publicitate

Zeci de fermieri din județul Botoșani protestează de trei zile în zona Cartierului „Lebăda”, însă, potrivit senatorului AUR Cătălin Silegeanu, nemulțumirile lor sunt ignorate atât de autoritățile locale, cât și de decidenții de la nivel guvernamental.

Parlamentarul susține că agricultorii stau ore întregi în frig, atrag atenția celor care tranzitează orașul, dar nimeni nu a venit să discute cu ei despre problemele care i-au scos în stradă.

Într-un mesaj transmis public, senatorul a explicat că una dintre principalele cauze ale protestelor este întârzierea rambursării accizei la motorina utilizată în agricultură, ceea ce obligă fermierii să suporte din propriile resurse costuri pe care statul ar fi trebuit să le restituie la timp. Situația afectează grav lichiditatea exploatațiilor agricole, într-o perioadă considerată esențială pentru lucrările din teren.

În același timp, senatorul atrage atenția asupra accizelor ridicate și asupra creșterii continue a costurilor cu inputurile agricole, factori care reduc marjele de profit și pun presiune suplimentară pe viabilitatea economică a fermierilor.

Un alt subiect semnalat este blocarea Programului Național Antigrindină. Cătălin Silegeanu susține că mii de hectare de culturi au rămas fără protecție în fața fenomenelor meteo extreme, iar deciziile contradictorii luate de autorități – suspendare urmată de reluare parțială – au creat incertitudine chiar înainte de sezonul cu risc maxim.

Senatorul mai afirmă că, în cazul calamităților, statul a reacționat din nou târziu, iar despăgubirile fie nu au ajuns la timp, fie nu au acoperit pierderile reale suferite de agricultori. Schemele de sprijin ar fi fost lansate cu întârzieri, cu criterii restrictive și proceduri greoaie, ceea ce a făcut ca mulți fermieri să rămână fără compensații și să fie nevoiți să continue activitatea pe datorie.

Publicitate

În acest context, senatorul AUR anunță că va adresa o interpelare oficială prim-ministrului Ilie Bolojan, solicitând măsuri concrete și termene clare de aplicare. Printre cerințele menționate se numără un calendar public al plăților, decizii rapide privind protecția culturilor și mecanisme funcționale de despăgubire pentru calamități.

Cătălin Silegeanu afirmă că va rămâne în contact cu organizațiile de fermieri și va monitoriza aplicarea măsurilor promise de Guvern.

Citeste mai mult

Eveniment

Avarie la rețeaua de apă din Dorohoi: Furnizarea oprită pe mai multe străzi. Lucrări luni, între 08:00 și 16:30

Publicat

acum 25 de minute

duminică, 25.01.2026

de

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea temporară a furnizării apei potabile în municipiul Dorohoi, ca urmare a unei avarii apărute pe rețeaua de alimentare cu apă de pe strada Războieni.

Potrivit operatorului, începând din această seară, 25 ianuarie 2026, ora 22:00, vor fi efectuate manevrele de închidere a apei și golirea rețelei, urmând ca lucrările de intervenție și remediere să se desfășoare luni, 26 ianuarie 2026, în intervalul orar 08:00 – 16:30.

Vor fi afectate următoarele zone și străzi: George Enescu, C.D. Gherea, Războieni, precum și zona Lidl și zona Gării.

Reprezentanții Nova Apaserv îi roagă pe consumatorii din zonele vizate să își asigure rezervele necesare de apă pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii.

Operatorul își cere scuze pentru disconfortul creat și le mulțumește cetățenilor pentru înțelegere.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (424)

Publicat

acum 54 de minute

duminică, 25.01.2026

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 ALTE TREI ÎNTREBĂRI PENTRU MIHAI C. V. CORNACI

Georgică Manole: Cum a evoluat secția Botoșani, în ani, cantitativ, dar mai ales calitativ?

Mihai Cornaci : Vorbind de aspectul cantitativ putem face trimitere directă la prevederile statutare.

În vechile statute, cât și în actualul Statut, la art. 50 și respectiv 49 se menționează că: „În localitățile în care domiciliază cel puțin 10 membri activi, cu drept de vot, se vor putea constitui secții ale Societății Numismatice Române”

Cea de-a XII-a secție  a SNR a luat ființă la Botoșani cu un număr de 16 membri și mai mult decât atât cu calitatea de simpatizanți. Dintre aceștia, nucleul de bază a fost asigurat de: Mihai S. Urigiuc (legitimația nr. 462/27.09.1972); Rott Otto (legitimația nr. 743/28.10.1974); Cornaci Mihai (legitimația nr. 744/28.10.1974) și care, până la data înființării Secției Botoșani au activat la SNR București și Secția Suceava.

Publicitate

Pe parcursul anilor, până la data de 16.12.2006, numărul membrilor a crescut, ajungându-se la 109 înscriși în evidență, dintre care 38 corespondenți.

În această perioadă, o mare parte din numărul membrilor înscriși nu și-au plătit cotizația mai mulți ani la rând, pierzându-și calitatea de membru al SNR, fiind radiați din evidență, cu aprobarea adunării generale (art. 46 din Statute, București 1981 și Statutul SNR din 27 martie 2004), iar un număr de 13 membri au încetat din viață. Curba descreșterii valorii cantitative a membrilor secției din anul 2002, când s-au sărbătorit 20 de ani de la înființare și când, ca întotdeauna a fi membru SNR înseamnă să ai cotizația plătită „la zi”. 2002 – 33 membri; 2003 – 26 membri; 2004 – 29 membri; 2005 – 29 membri; 2006 – 26 membri; 2007 – 31 membri; 2008 – 26 membri; 2009 – 24 membri; 2010 – 20 membri; 2011 – 14 membri.

Aspectul calitativ al membrilor secției de la Botoșani a constituit o permanentă preocupare din partea comitetului. Încă de la înscriere, cei interesați erau provocați la întâlniri sau dialoguri pregătitoare de către membrii comitetului cât și de membrii care eliberau cele două recomandări, componente de bază la completarea dosarului de primire.

În această situație „nașul” majorității membrilor botoșăneni a fost distinsul președinte fondator ec. Mihai S. Urigiuc, care, în perioada 1987-1988 a inițiat și organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor cursuri speciale de numismatică la care au fost invitați să țină prelegeri specialiști de seamă din țară. Lunar, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani, distinse personalități în domeniu, istorici, numismați, arheologi, oameni de cultură au ținut lecții de înaltă ținută unde, alături de cursanți au participat și categorii de simpatizanți.

Printre lectori, menționăm cu plăcere pe: doamna dr. Maria Dogaru (Arhivele Naționale); doamna prof. Constanța Știrbu (șef cabinet numismatic la Muzeul de Istorie Națională); prof. univ. dr. Constantin Preda, (președinte SNR); ec. Aurică Smaranda (secretar general SNR); ing. Tudorică Stancu (director Monetăria Statului); col (r.)Ioan Dogaru (președinte Secția CCA a SNR); ing. Vitalie Umlauf (membru activ SNR București); ing. Radu Drăgănescu, membru activ al SNR Iași).

La buna desfășurare a acestor cursuri și-au mai adus contribuția: prof.: Neculai Sârbu (director al Casei de Cultură a Sindicatelor Botoșani, membru activ al Secției Botoșani); dr. Lazăr Băciucu (secretar al Comitetului Județean al PCR Botoșani și mai târziu director executiv al DJCCPCN Botoșani); prof. Lucica Pârvan (director al Muzeului Județean de Istorie Botoșani).

Efectul însușirii cunoștințelor de la aceste cursuri s-a evidențiat în întocmirea pe criterii științifice a unor exponate tematice, cronologice sau cu subiect cu care unii membri ai secției s-au remarcat în expoziții locale, interjudețene sau naționale.

De asemenea, unii membri ai secției Botoșani au participat la o parte dintre multiplele manifestări științifice, în cadrul cărora erau făcute cunoscute cele mai noi realizări și descoperiri din domeniu.

În cadrul dezbaterilor, în special la cele ale simpozioanelor erau exprimate și punctele de vedere care veneau în sprijinul clarificării problemelor controversate.

Acest ansamblu de activități pentru care „se fac vinovați” cei mai sus menționați parcă vin să confirme cugetarea lui Petre Ispirescu „Cine voiește a ști, trebuie să se instruiască” (Documente și manuscrise, II, p. 154)

 G.M.: Au fost și momente de excepție în activitatea secției?

 M.C.: Au fost mai multe momente deosebite, dar unul de excepție este organizarea și desfășurarea la Botoșani, în intervalul 15-17 mai 1987, al celui de-al IV-lea Simpozion Național de Numismatică sub genericul „Permanența statală și lupta pentru unitate și independență a poporului român reflectată în numismatică”. Organizat ca o reuniune științifică de specialitate, reluare în formă modificată a vechilor „Congrese de numismatică și arheologie” a dispus de un bogat și variat program  de comunicări de numismatică antică, medievală și modernă, precum și din componentele acesteia: medalistică, sigilografie, heraldică, gliptică și insignografie. Acest moment a rămas ca un punct distinct pe curba afirmării noastre ca secție pe plan național.

Deși asemenea manifestări se doreau în spiritul programului ideologic al acelei perioade, comunicările au adus un plus de informații, ale celor mai însemnate personalități la diferitele aspecte ale istoriei și artei românești, ale celor mai însemnate evenimente și personalități din viața poporului român.

În cursul anului 2000, unui număr de 10 botoșăneni li s-a oferit prin decret prezidențial medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”. Dintre aceștia 4 au avut calitatea de membri activi ai secției Botoșani. Au promovat viața și opera poetului în numismatică și filatelie. Medaliații sunt: Mihai S. Urigiuc (decret nr. 4/12.01.2000)Ștefan Nicolau (decret nr. 225/09.06.2000); Coriolan Chiricheș (decret nr. 439/06.11.2000); Mihai C.V. Cornaci (decret nr. 439/06.11.2000).

Al treilea moment apreciat ca fiind de excepție s-a consumat la 1 dec. 2006, când la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani a fost inaugurat și pus în circuitul public Cabinetul de Numismatică și Filatelie, primul de acest fel din bibliotecile publice din România.

Cu această realizare se poate afirma că numismatica botoșăneană a ajuns la un moment al împlinirii spre satisfacția tuturor celor care au „pus o cărămidă” la această ctitorie: domnul conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș, atestat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de carte veche, manuscrise și bibliofilie a întocmit referatul de specialitate necesar doamnei consilier județean Elena Condrei, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de hotărâre, domnul economist Constantin Conțac (președintele Consiliului Județean Botoșani, prof. Cornelia Viziteu (directorul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu”.

La finalizarea acestui proiect s-au atașat cu bune intenții și fapte următorii: ec. Mihai S. Urigiuc, ing. Coriolan Chiricheș, col (r.) Ioan Siminiceanu, dr. Lucia Olaru Nenati, dr. Angela Paviliuc Olaru, prof Ștefan Nicolau, expert parlamentar Mihai Costin, ec. Alexandra Condrei-Țiplea, Muzeograf Gheorghe Ciutacu (Colilia, jud. Ialomița).

Un moment de neuitat a fost acordarea titlului de Membru de Onoare al Societății Numismatice Române președintelui fondator al Secției numismatice Botoșani, Mihai S. Urigiuc.

Cu această calitate a mai fost onorat botoșăneanul Nicolae Iorga la scurt timp după înființarea SNR, când societatea și-a înnobilat rândurile cu personalități de același calibru ale vieții politice și cultural-științifice cum au fost: Vasile Pârvan, Spiru Haret, I.C. Brătianu, D. Onciul, G. Murnu ș.a.

Acest titlu acordat mentorului nostru Mihai S. Urigiuc, pentru întreaga activitate pe tărâmul diversificat al numismaticii, la împlinirea vârstei de 80 de ani (01.11.2007) a constituit un alt moment de excepție pe curba afirmării, sugerând de această dată recunoașterea muncii și a valorii colecționarilor de numismatică din județul Botoșani.

G.M.: Au fost și proiecte nefinalizate?

M.C.: Da. Încă înainte de a ne constitui statutar, la ședințele de întâlnire, viitorul președinte Mihai S. Urigiuc venea cu diverse propuneri organizatorice, expoziționale, editoriale etc. majoritatea dintre acestea fiind înfăptuite mai târziu. Una dintre aceste propuneri a fost găsirea contextului legal și favorabil pentru a se înființa la Botoșani Muzeul Monedei.

Pe rând autoritățile locale ale timpului respectiv au apreciat propunerea, însă nu s-au implicat cu nimic pentru a putea fi pusă în practică.

Bune intenții au avut în mandatul lor primarii Ion Cojocaru și Florin Egner, însă fără sprijinul majorității consilierilor.

În sarcina autorităților locale a fost acordarea unui spațiu corespunzător pentru astfel de obiectiv cultural-științific ce urma să întregească meritoriu tradiția acestui colț de țară, despre care cu doi ani în urmă conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș aprecia: „…Cred că la Botoșani este pământul bun de pus în loc de nisip la clepsidra lumii!” (Elena Condrei. Eminescu nestins. Interviuri cu conf. univ. dr. Constantin Mălinaș, p. 27)Deși la proiect au aderat toți membrii secției și o bună parte dintre oamenii de cultură botoșăneni, a rămas doar un vis. Proiectul a fost reluat în altă dimensiune când, la 1 dec. 2006 era pus în circuitul public Cabinetul de numismatică și Filatelie de la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere 2026: Când vine următoarea minivacanță și câte sărbători legale pică, de fapt, în timpul săptămânii

Publicat

acum o oră

duminică, 25.01.2026

de

Publicitate

Anul 2026 aduce pentru angajații din România 16 zile libere legale, însă doar 12 dintre acestea sunt în zile lucrătoare și pot fi valorificate ca timp liber efectiv. Prima sărbătoare importantă din calendar, 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române, a picat sâmbăta, astfel că pentru cei mai mulți salariați nu a însemnat o zi liberă în plus, relatează alba24.ro.

În calendarul zilelor libere legale, următorul interval de minivacanță va fi abia de Paște 2026, la mijlocul lunii aprilie. Va fi un weekend prelungit, cu patru zile libere.

Apoi, minivacanța de 1 Mai va fi cu trei zile libere pentru unii angajați.

Zile libere 2026

În anul 2026 sunt 17 zile libere legale, însă 1 Iunie (Ziua Copilului) coincide cu a doua zi de Rusalii, astfel că, practic, vor fi doar 16. Dintre acestea 12 zile sunt în cursul săptămânii și 5 în weekend.

  • Joi, 1 ianuarie: Anul Nou
  • Vineri, 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou
  • Marți, 6 ianuarie – Boboteaza
  • Miercuri, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
  • Sâmbătă, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
  • Vineri, 10 aprilie – Vinerea Mare înainte de Paștele Ortodox
  • Duminică, 12 aprilie – Paștele Ortodox
  • Luni, 13 aprilie – A doua zi de Paște
  • Vineri, 1 mai – Ziua muncii
  • Duminică, 31 mai – Rusaliile
  • Luni, 1 iunie – A doua zi de Rusalii și Ziua Copilului
  • Sâmbătă, 15 august – Adormirea Maicii Domnului
  • Luni, 30 noiembrie – Sfântul Andrei
  • Marți, 1 decembrie – Ziua Națională a României
  • Vineri, 25 decembrie – prima zi de Crăciun
  • Sâmbătă, 26 decembrie – A doua zi de Crăciun.

Drepturi pentru salariați

Angajații au mai multe drepturi în contextul zilelor libere legale. Dacă muncesc în firme sau instituții în care trebuie asigurată continuitatea activității (unități medicale de exemplu), Codul Muncii prevede că:

  • trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile.

Dacă nu este posibilă acordarea de libere, se plătește spor de cel puțin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Publicitate

Dacă nu respectă aceste prevederi, angajatorii riscă amenzi între 5000 și 10.000 de lei.

De asemenea, concediul de odihnă se acordă anual, cel puțin 21 de zile lucrătoare, proporțional cu activitatea prestată.

Alte zile libere

Potrivit legislației, angajatul are dreptul și la alte zile libere, plătite, pentru:

  • căsătoria salariatului: 5 zile
  • căsătoria unui copil: 2 zile
  • nașterea unui copil: 10 zile (+15 zile dacă a urmat un curs de puericultură)
  • decesul soțului/soției, părinților, copiilor, socrilor, fraților/surorilor: 5 zile
  • schimbarea locului de muncă/domiciliului: 5 zile
  • donarea de sânge: 1 zi
  • îngrijirea sănătății copilului: 2-3 zile.

Angajații în medii toxice/periculoase pot primi 3-10 zile suplimentare.

Pentru rezolvarea unor situații personale, cu acordul angajatorului, se poate acorda concediu fără plată, ce poate ajunge până la 90 de zile în anumite domenii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending