Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 8 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Administratie

Tehnologie coreană pe drumurile României: CNAIR cumpără parapete care „împing” mașinile înapoi pe carosabil în caz de accident

Publicat

acum 28 de minute

marți, 14.10.2025

de

Publicitate

Trei companii românești s-au înscris în cursa pentru un contract uriaș lansat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care vizează montarea pe drumurile naționale și autostrăzile din România a unor parapete inovatoare pe rulouri, concepute să reducă gravitatea accidentelor și să redirecționeze vehiculele înapoi pe carosabil, în cazul unui impact, relatează alba24.ro.

Potrivit portalului Economedia, ofertele au fost depuse de Delta Bloc, MBS Group și Central Board of Smart Consultants. Valoarea totală a contractului se ridică la 350 de milioane de lei, iar acordul-cadru va fi valabil patru ani (48 de luni).

Parapete care absorb șocul și redirecționează vehiculul

Investiția vizează achiziția, transportul și montarea parapetelor pe rulouri pe o distanță de aproximativ 70 de kilometri de drumuri naționale și autostrăzi, inclusiv pe bretelele acestora.

Sistemul, originar din Coreea de Sud, a fost testat în numeroase țări și a obținut rezultate remarcabile la testele de impact, datorită designului său tehnic inovator.
Spre deosebire de parapetele metalice clasice, care doar absorb o parte din șoc, cele pe rulouri dispersează energia de impact și, datorită rolelor, redirecționează vehiculul înapoi pe carosabil, prevenind ieșirea în afara drumului și reducând riscul de accidente fatale.

CNAIR: „Un sistem inovativ care salvează vieți”

„Parapetele pe rulouri este un sistem de protecție inovativ conceput pentru a evita evenimentele rutiere soldate cu leziuni mortale, datorită capacității acestuia de dispersare a energiilor în lungul parapetului, cu ajutorul rolelor. Vehiculele care intră în contact cu acest sistem sunt redirecționate înapoi pe calea de rulare, fiind astfel evitată părăsirea carosabilului”, precizează CNAIR.

Reprezentanții instituției susțin că performanțele superioare ale acestor sisteme se datorează elementelor avansate de design și siguranță, iar implementarea lor la nivel național ar putea duce la scăderea semnificativă a numărului de accidente grave pe drumurile României.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Hram de toamnă la Parohia Manolești Vale, în cinstea Maicii Domnului „Pantanassa” și a Sfântului Evanghelist Luca

Publicat

acum 41 de minute

marți, 14.10.2025

de

Publicitate

Credincioșii din Manolești Vale se pregătesc de o sărbătoare cu totul specială. În zilele de 17 și 18 octombrie 2025, Parohia Manolești Vale își va serba hramul de toamnă, închinat Icoanei Maicii Domnului „Pantanassa” – Izbăvitoarea de cancer, precum și Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, primul iconar al lumii creștine, cel care, potrivit tradiției, a zugrăvit prima icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe.

Programul liturgic va începe vineri, 17 octombrie, la ora 17:00, cu Slujba Vecerniei unită cu Litia, oficiată în sobor de preoți și diaconi. Sărbătoarea va continua sâmbătă, 18 octombrie, de la ora 09:00, cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prilej de rugăciune și binecuvântare pentru toți cei care vor trece pragul bisericii.

În centrul acestei sărbători se află Icoana Maicii Domnului „Pantanassa”, adusă din Sfântul Munte Athos, cunoscută în întreaga lume pentru vindecările minunate și ajutorul oferit celor care suferă de boli grave. Este o icoană cinstită de mii de credincioși, simbol al nădejdii, credinței și iubirii pe care Maica Domnului o revarsă asupra tuturor celor ce o cheamă în rugăciune.

Părintele paroh Ionuț Cașcaval a transmis un mesaj de încurajare pentru întreaga comunitate.

„Maica Domnului este izvor de binecuvântare și nădejde pentru toți cei care o cheamă cu credință. Prin rugăciunea noastră comună, ne unim inimile în iubire și mulțumire, aducând cinstire și Sfântului Evanghelist Luca, cel care, potrivit tradiției, a dăruit lumii chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, a spus Părintele paroh Ionuț Cașcaval

Evenimentul este așteptat cu emoție de credincioșii din Manolești Vale, dar și din împrejurimi, care vor avea prilejul de a se bucura de un moment de har, rugăciune și comuniune în preajma Maicii Domnului „Pantanassa”.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Poveste plină de farmec la Teatrul „Vasilache” din Botoșani: „Elefănțelul curios”, un spectacol pentru cei mici și nu numai

Publicat

acum 51 de minute

marți, 14.10.2025

de

Publicitate

Copiii botoșăneni sunt așteptați să se bucure de o nouă aventură pe scena Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”, care va prezenta în această săptămână spectacolul muzical și interactiv „Elefănțelul curios”, de Valentin Dobrescu, inspirat dintr-o idee de Rudyard Kipling.

Reprezentațiile vor avea loc joi, 16 octombrie 2025, de la ora 18:00, și duminică, 19 octombrie 2025, de la orele 11:00 și 12:30.

Regia artistică este semnată de Valentin Dobrescu, muzica aparține compozitorului Constantin Panaite, iar scenografia este realizată de Mihai Pastramagiu. Pe scenă vor urca îndrăgiții actori Anamaria Chelaru, Ioana Buta, Oana Asofiei și Andrei Bordianu, care vor da viață personajelor din această poveste plină de culoare și voie bună.

„Vă invităm să urmăriţi povestea unui pui de elefant, pe nume Dodo, care e foarte curios şi vrea să ştie tot ce se întâmplă în jurul său. O întrebare aparent banală – ce mănâncă crocodilul la cină? – ajunge să îi pună viaţa în pericol. Totuși, concluzia e că e frumos și important să fii curios”, a transmis regizorul artistic Valentin Dobrescu.

Spectacolul promite să aducă zâmbete nu doar celor mici, ci și părinților care îi vor însoți, fiind o producție plină de ritm, culoare și învățăminte simple, dar esențiale despre curaj și descoperire.

Prețul unui bilet este de 20 de lei. Biletele pot fi cumpărate online, de pe www.entertix.ro sau accesând www.teatrulvasilache.ro, secțiunea Cumpără bilet. De asemenea, pot fi achiziționate de la sediul instituției, de marți până vineri, între orele 10:30 și 12:30, dar și înainte de începerea spectacolelor, în limita locurilor disponibile.

Publicitate

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începere.

Teatrul „Vasilache” îi așteaptă pe toți cei care iubesc poveștile să redescopere bucuria copilăriei, în compania unui elefănțel curios care dovedește că întrebările pot fi începutul celor mai frumoase aventuri.

Citeste mai mult

Economie

Inflația a urcat din nou: 9,88% în septembrie. Deciziile Guvernului Bolojan au aruncat în aer scumpirile la energie și alimente

Publicat

acum o oră

marți, 14.10.2025

de

Publicitate

Rata anuală a inflației a urcat în luna septembrie 2025 la 9,88%, de la 9,85% în august, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

Creșterea vine pe fondul măsurilor economice adoptate de Guvernul Bolojan, între care se numără eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică și majorările fiscale aplicate în vară, care au avut efect direct asupra costurilor de producție și transport.

Efectele se văd acum în toate sectoarele: energia, alimentele și serviciile au devenit mai scumpe, iar presiunea asupra bugetelor populației continuă să crească. Potrivit INS, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar alimentele cu 7,86% în ultimul an.

„Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2025 comparativ cu luna august 2025 a fost 100,36%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,5%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum din ultimele 12 luni a fost de 6,1%”, se arată în comunicatul INS.

Energia electrică, principalul motor al inflației

Cea mai mare creștere de preț s-a înregistrat la energia electrică, care s-a scumpit cu 69,16% în ultimul an, după eliminarea schemei de plafonare prin OUG 6/2025, o măsură controversată luată de Guvernul Bolojan în numele „liberalizării pieței energetice”.

Alte scumpiri importante s-au consemnat la energia termică (+13,63%), detergenți (+8,83%), tricotaje (+8,46%), tutun și țigări (+7,05%) și medicamente (+5,56%).

Publicitate

Alimentele de bază, tot mai greu de suportat

Românii simt creșterea prețurilor la raft, în special la produsele de bază. Fructele proaspete s-au scumpit cu 32,42%, conservele din fructe cu 19,26%, iar cafeaua și cacao cu 19,23%.

Zahărul și produsele zaharoase au crescut cu 12,6%, uleiul comestibil cu 10,63%, margarina cu 10,13%, pâinea cu 9,40%, iar laptele de vacă cu 11,02%. Ouăle sunt mai scumpe cu 9,01%, iar o ceașcă de cafea costă acum cu 17,08% mai mult decât anul trecut.

La băuturi, berea s-a scumpit cu 7,45%, vinul cu 6,63%, iar carnea de vită cu 9,41% față de septembrie 2024. Totuși, unele produse au înregistrat scăderi: cartofii (-10,43%), zahărul (-2,44%) și mălaiul (-0,93%).

Serviciile, o nouă sursă de presiune pe buget

Și sectorul serviciilor resimte efectele deciziilor fiscale recente. Cele mai mari creșteri de tarife s-au înregistrat la serviciile de igienă și cosmetică (+19,52%), călătoriile cu trenul (+18,59%), reparațiile auto (+15,76%), asistența medicală (+13,75%) și transportul urban (+11,74%).

Chiriile au urcat cu 10,11%, în timp ce transportul aerian s-a ieftinit cu 14,91%, iar serviciile telefonice și de telecomunicații au scăzut ușor, cu până la 1,3%.

Inflația rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar analiștii economici avertizează că eliminarea subvențiilor și creșterile de taxe ar putea menține prețurile ridicate până la începutul anului viitor. În lipsa unor măsuri de compensare, impactul asupra puterii de cumpărare va fi tot mai dureros.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending