Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

„e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

DNSC avertizează asupra unei tentative de fraudă, prin apeluri false în numele unor instituții sau autorități

Publicat

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra faptului atacatorii folosesc frecvent identitatea vizuală a unor instituții precum Interpol, Europol, Poliția Română, ANAF sau chiar DNSC pentru a crea aparența de credibilitate în tentativele de fraudă online.

‘Atenție la mesajele, link-urile și documentele primite din surse necunoscute sau suspecte! Atacatorii folosesc frecvent identitatea vizuală a unor instituții precum Interpol, Europol, Poliția Română, ANAF sau chiar DNSC pentru a crea aparența de credibilitate în tentativele de fraudă online. Victimele sunt adesea intimidate prin acuzații grave (ex. pornografie juvenilă, pedofilie, exhibiționism, cyberpornografie) și prin impunerea unui termen scurt de răspuns (48 de ore), pentru a induce presiune și panică. În aceste condiții, capacitatea de analiză scade, iar atacatorii încearcă să obțină date sensibile printr-un simplu ‘reply’ la e-mail-ul inițial’, arată DNSC într-o postare pe propria pagină de Facebook.

În context, specialiștii DNSC recomandă utilizatorilor de internet să analizeze cu atenție conținutul mesajului, să verifice adresa reală a expeditorului și să evite accesarea link-urilor sau atașamentelor suspecte. De asemenea, aceștia sunt sfătuiți să marcheze astfel de e-mail-uri ca SPAM.

‘Dacă ați interacționat deja și ați oferit date personale, de autentificare sau financiare, contactați de urgență banca pentru blocarea cardului, Poliția pentru deschiderea unei investigații și DNSC (prin numărul 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro) pentru a informa și alți utilizatori despre tipul acesta de atac’, recomandă instituția.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Sănătății anunță că va urma o reclasificare a spitalelor. „Din opt categorii vor rămâne doar patru”

Publicat

Publicitate

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă că va urma o reclasificare a spitalelor. Măsura presupune o reaşezare a serviciilor pe care unităţile sanitare le pot oferi pacienţilor, dar acest lucru nu înseamnă că vor fi închise unităţi medicale.

„Nu toate spitalele trebuie să ofere toate tipurile de servicii. Cu această gândire sovietică am ajuns acum în situaţia în care să avem foarte multe unităţi sanitare care nu îşi pot acoperi gărzile, care nu au toate specialităţile, care nu oferă de fapt servicii pacienţilor şi acesta este un motiv discutat de ani de zile de nemulţumire din partea pacienţilor. Practic, noi nu am reuşit în ultimii zece ani, în anumite zone, să creştem accesul oamenilor la servicii de sănătate”, a precizat ministrul Alexandru Rogobete, citat de Agerpres.

Ministrul Sănătății a explicat că în prezent în România există opt categorii de spitale publice, iar fiecare are un alt plan de tarifare şi propriile reguli.

„Nimeni nu mai înţelege nimic din ce se întâmplă acolo. Ideea de bază este una simplă, de a simplifica lucrurile cât se poate de mult.

Vom avea spitale de importanţă strategică, adică acele spitale care au infrastructura necesară pentru a putea răspunde unei catastrofe, de exemplu, pentru a putea extinde capacitatea ATI, capacitatea blocului operator, capacitatea de intervenţie în caz că ne întâlnim cu victime multiple. Sunt acele spitale care pot oferi toate tipurile de servicii medicale de urgenţă”, a detaliat ministrul Rogobete.

El a mai subliniat că reclasificarea spitalelor nu înseamnă închiderea lor.

Publicitate

„Reclasificarea spitalelor înseamnă că din opt categorii de spitale vom avea doar patru, iar toate vor fi reclasificate, remonitorizate şi încadrate acolo unde le este locul în funcţie de infrastructură, capacitatea de a oferi servicii şi, foarte important, dorinţa lor de a-şi dezvolta zona de ambulatoriu de specialitate, care este absolut necesară”, a mai menţionat ministrul Rogobete.

sursa: Agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Săptămâna Educației Globale la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu Albești

Publicat

Publicitate

În perioada 17–21 noiembrie 2025, elevii și cadrele didactice din cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 2 Tudor Vladimirescu- Albești au luat parte la Săptămâna Educației Globale, o inițiativă europeană dedicată formării unei generații responsabile, informate și implicate în problemele lumii moderne.

Tema oficială a ediției din acest an – „Construirea unui viitor just, pașnic și sustenabil” – a fost un punct de plecare pentru reflecție și acțiune. Așadar, pornind de la această temă, școala noastră a adaptat tema locală a proiectului: „Planeta în schimbare – acționăm acum!”, punând accent pe protejarea mediului și responsabilitatea fiecăruia în raport cu planeta.

Activitățile au avut ca scop promovarea responsabilității față de mediu, conștientizarea provocărilor globale și asumarea unui rol activ în protejarea planetei, oferindu-le elevilor posibilitatea să caute soluții concrete pentru protejarea mediului, dezvoltarea durabilă și implicarea comunității.

Sub coordonarea echipei de proiect: prof. Chitic Mihaela, prof. Ciocan Camelia, prof. Ghileschi Gabriela, prof. Maicariu Dana, prof. Zănoagă Loredana și cu implicarea cadrelor didactice: Buneanu Roxana, Ciocan Mihai, Ghileschi Manuela, Herghiligiu Simona, Hrișcă Gabriela, Istina Ana- Maria, Luchian Carmen, Maicariu Dana, Marcu Anca, Miron Mihaela, Neculau Vasilica, Solcan Iuliana, Șurghin Mihaela, elevii participanți au format o echipă dedicată schimbării pozitive. Fiecare membru a prezentat propria perspectivă asupra responsabilității ecologice prin mini-proiecte și mesaje cu impact:

 „Ajutați Pământul să zâmbească!”
Activitatea a evidențiat importanța gesturilor mici și constante, precum reciclarea și reducerea consumului de plastic.

 „Speranța începe cu mine – primul pas spre schimbare”
Elevii au discutat despre importanța responsabilității individuale în protejarea planetei și au realizat afișe motivaționale.

Publicitate

 „Planeta Pământ – casa noastră”
Proiectul a inclus prezentări interactive și materiale vizuale care au subliniat fragilitatea ecosistemelor.

 „Împreună pentru o dezvoltare durabilă – noi suntem generația următoare”
Elevii au analizat exemple de bune practici ecologice la nivel global și au formulat propuneri pentru comunitatea locală.

 „Puterea cuvintelor în schimbarea lumii”
Atelierul realizat a demonstrat cum mesajele pozitive, discursurile publice și comunicarea pot transforma mentalități.

Săptămâna Educației Globale a demonstrat că tinerii sunt pregătiți să devină o generație responsabilă, implicată și conștientă, capabilă să influențeze pozitiv viitorul, înțelegând că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, iar planeta are nevoie de acțiuni urgente, nu doar de promisiuni.

Cu perseverență, solidaritate și educație, putem transforma prezentul într-o lume mai curată, mai echitabilă și mai prietenoasă cu mediul.

Acționăm acum — pentru că Pământul nu mai poate aștepta!

 

Citeste mai mult

Eveniment

Razie de amploare a polițiștilor, în municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

În noaptea de 20 înspre 21 martie 2025, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani, împreună cu polițiști de investigații criminale, acțiuni speciale, rutieră și cu jandarmi din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi, au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță publică, în rândul cetățenilor.

 

Astfel, au fost vizate zonele în care se formează aglomerări de persoane, cele din proximitatea localurilor publice, precum și arterele rutiere adiacente, prilej cu care au fost legitimate peste 250 de persoane, 22 dintre acestea fiind supuse controlului corporal, fără a fi identificate bunuri interzise.

 

De asemenea, au fost controlate 148 de autovehicule. 48 dintre conducătorii auto au fost supuși testării cu aparatul etilotest, iar în unul dintre cazuri rezultatul a fost pozitiv.

 

Publicitate

În cadrul activităților desfășurate au fost aplicate 76 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 24.000 de lei. Dintre acestea, 12 sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială și 63 de sancțiuni pentru abateri la regimul rutier.

 FOTO: arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending