Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

„e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Accident la ieșirea din municipiul Botoșani spre Orășeni Deal. O mamă și fetița ei au ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Două persoane au ajuns la spital în urma unui accident rutier care s-a produs, în urmă cu puțin timp, la ieșirea din municipiul Botoșani spre Orășeni Deal. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

 

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și două echipaje parținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

 

Forțele de intervenție au constatat faptul că ambele mașini erau în afara părții carosabile și că nu erau persoane încarcerate. O femeie și fiica ei, în vârstă de 11 ani, au avut nevoie de îngrijiri medicale. Victimele au fost preluate de un echipaj medical și transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Publicitate

Pompierii au acționat și pentru înlăturarea pericolului de incendiu.

 

Pentru prevenirea producerii unor astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să manifeste prudență la volan și să respecte regulile de circulație, pentru siguranța proprie și a celorlalți participanți la trafic.

Citeste mai mult

Eveniment

De ce merge preotul cu icoana Nașterii Domnului la casele credincioșilor în Ajunul Crăciunului?

Publicat

Publicitate

Mersul cu icoana este ritualul liturgic prin care se vesteşte în toate casele, tuturor creştinilor, apropierea praznicului Naşterii Domnului Iisus Hristos. Această tradiţie misionar-liturgică se menţine şi astăzi, în aproape toate zonele ţării şi se constituie într-o temă ce ar trebui studiată aprofundat din punct de vedere istoric, liturgic, misionar. Intrarea icoanei în casele creştinilor semnifică intrarea Domnului Hristos în „casa sufletului”, scrie ziarullumina.ro.

Acest ritual este o ierurgie prin care se aduce vestea Naşterii Domnului şi se binecuvântează viaţa creştinului, acolo, în spaţiul ambiental intim: casa unde omul vieţuieşte. Ca orice slujbă a Bisericii, şi această ierurgie are rădăcini biblice. Purtând icoana în case, preotul se aseamănă îngerilor (Luca 2, 13-14) şi păstorilor (Luca 2, 15-18, 20), care au adus întregii lumi vestea despre naşterea lui Mesia, în Betleemul Iudeii, precum a fost scris (Isaia 7, 14; Miheia 5, 1).

Prin imagine sacră, icoana Naşterii Domnului „consemnează” fidel şi definitiv, într-o sintetiză teologică de mare forţă, momentul major, unic şi sfinţitor din iconomia mântuirii: Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Altfel spus, înomenirea Fiului lui Dumnezeu (Ioan 1, 14; Coloseni 2, 9; Evrei 1, 1-3) arată menirea înaltă pe care o are „casa cea de lut a sufletului” – trupul fiecărui creştin, chemat să devină, prin Hristos, cer al Lui!

Intrarea icoanei în casele creştinilor semnifică, totodată, intrarea Domnului Hristos în „casa sufletului” creştinului, pentru a-Şi face acolo locaş. Astfel preotul, cel mai de seamă dintre toţi colindătorii care merg la casele creştinilor în zilele premergătoare Crăciunului, mărturiseşte şi arată, prin icoana pe care o poartă, adevărul naşterii lui Hristos. Icoana, prezenţă reală a Pruncului Iisus, Îl aduce pe Acesta în maximă apropiere faţă de cei care Îl primesc. Preotul, ca purtător al harului preoţiei şi ca „iconofor” – căci poartă, ca un iconostas viu, icoana Naşterii Domnului -, face simţită în casele creştinilor prezenţa în şi prin har a lui Fiului lui Dumnezeu Întrupat, pe Care Îl simte şi „Îl vede numai omul care crede!”.

Prin prezenţa preotului şi a icoanei, se binecuvântează casele, se înseninează sufletele, se alungă supărările, se alină bolile şi toţi creştinii îşi pregătesc inimile pentru colinde şi pentru marele praznic care se apropie. „Mersul cu icoana” este o lucrare de apostolat, pe care preotul o împlineşte, cu multă jertfelnicie, şi astăzi, într-o lume care, deşi se îndepărtează de Dumnezeu, are tot mai multă nevoie de El.

Deplasarea preotului la casele credincioşilor face parte din strategia pastoral misionară a Bisericii Ortodoxe şi are o semnificaţie aparte. Preotul intră în casele credincioşilor, la invitaţia acestora din urmă, şi cu prilejul unor evenimente sau situaţii concrete ale vieţii creştine: citirea rugăciunilor la femeia lehuză (în prima şi a opta zi după nașterea unui copil), pentru spovedania şi împărtăşirea cu Sfintele Taine a celor bolnavi, la trecerea la cele veşnice a vreunui credincios.

Publicitate

Însă, de câteva ori pe an, vine în casele credincioşilor, nu pentru a răspunde unor nevoi imediate legate de viaţa duhovnicească a acestora, ci mai degrabă pentru a împărtăşi (şi aceasta întotdeauna în legătură cu marile praznice) din bucuriile credinţei, a se întări şi a se încuraja reciproc, cler, popor. În acest sens, cu ocazia mersului cu icoana, preotul nu doar vesteşte bucuria Întrupării şi invită pe credincioşi la celebrarea liturgică, ci se descoperă ca părinte duhovnicesc.

Sursa: ziarullumina.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Gropile de gunoi din Darabani și Săveni vor fi închise și ecologizate

Publicat

Publicitate

Administrația Fondului pentru Mediu a semnat contractul privind elaborarea studiilor de fezabilitate pentru închiderea și ecologizarea a șase depozite neconforme de deșeuri municipale, marcând prima fază esențială în demararea procedurilor necesare pentru conformarea României la standardele europene de mediu și la angajamentele asumate în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

 

Această etapă pregătitoare este fundamentală pentru asigurarea unei intervenții corecte, eficiente și conforme cu legislația națională și europeană, reprezentând baza tehnică necesară pentru inițierea lucrărilor de închidere și ecologizare propriu-zise. Totodată, proiectul contribuie la consolidarea cadrului național de gestionare a deșeurilor și la reducerea riscurilor de neconformitate cu obligațiile europene.

 

Depozitele neconforme vizate de contractul de elaborare a studiilor de fezabilitate sunt amplasate în următoarele localități:

● Vulcan (județul Hunedoara);

Publicitate

● Darabani (județul Botoșani);

● Săveni (județul Botoșani);

● Hurghiş – Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava);

● Lipova (județul Arad);

● Rupea (județul Brașov).

“Această etapă a presupus un efort continuu pentru a debloca o situație pe care am găsit-o într-un stadiu de stagnare la preluarea mandatului. A fost nevoie de muncă de echipă, de ambiție și de determinare pentru ca acest prim pas să se concretizeze. Fiecare zi contează pentru România, atât în perspectiva aderării la OECD și a îndeplinirii obiectivelor europene, cât și pentru comunitățile care trăiesc de ani de zile în vecinătatea acestor depozite de deșeuri. Studiile de fezabilitate sunt fundamentul fără de care nu putem vorbi despre lucrări durabile și conforme.”, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Prin demararea acestei prime faze, AFM sprijină autoritățile publice locale în abordarea unor situații istorice de neconformitate, cu impact direct asupra sănătății populației și asupra mediului, și creează premisele necesare pentru reducerea riscurilor de infringement asociate depozitării necontrolate a deșeurilor municipale.

 

Studiile de fezabilitate vor include definirea etapelor de implementare pentru închiderea, ecologizarea și monitorizarea post-închidere a depozitelor, în conformitate cu cerințele legislative în vigoare.

 

Prin acest demers, Administrația Fondului pentru Mediu își consolidează rolul instituțional în atingerea obiectivelor asumate de România la nivel european și internațional și contribuie la dezvoltarea unui sistem de management al deșeurilor modern, sustenabil și orientat către protejarea comunităților și a mediului.

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii botoșăneni atrag atenția asupra unor măsuri de siguranță în trafic

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciul Rutier Botoșani atrag atenția conducătorilor auto asupra riscurilor generate de condițiile meteorologice specifice sezonului rece și recomandă adoptarea unei conduite preventive în trafic, pentru reducerea riscului de producere a accidentelor rutiere.

 

În această perioadă, caracterizată de temperaturi scăzute, precipitații, polei și vizibilitate redusă, reamintim șoferilor importanța respectării regulilor de circulație și a adaptării stilului de condus la condițiile de drum.

 

Recomandări pentru conducătorii auto:

• adaptați viteza de deplasare la starea carosabilului și la condițiile de trafic;

Publicitate

• echipați autovehiculele cu anvelope de iarnă, atunci când circulați pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheață sau polei;

• păstrați o distanță de siguranță adecvată între vehicule, pentru a putea frâna în condiții de siguranță;

• folosiți luminile de întâlnire și pe timpul zilei, pentru a fi mai vizibili;

• evitați oboseala la volan și informați-vă din timp asupra condițiilor meteo și a stării drumurilor, înainte de a pleca la drum.

 

Conduceți prudent pentru sărbători in siguranță!!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending