Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 12 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

GRAMMY 2026: Lista câștigătorilor la principalele categorii. Cântecul anului: Billie Eilish – „Wildflower”

Publicat

acum 6 minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Prezentăm mai jos lista câștigătorilor desemnați în categoriile principale la cea de-a 68-a ediție a galei de decernare a premiilor Grammy ce s-a desfășurat duminică seară la Los Angeles.

GENERAL:

– Albumul anului: Bad Bunny – Debí Tirar Más Fotos

– Înregistrarea anului: Kendrick Lamar & SZA – ‘Luther’

– Cântecul anului: Billie Eilish – ‘Wildflower’

 

Publicitate


Foto: Mike Blake/REUTERS

– Cel mai bun artist debutant: Olivia Dean

POP:

– Cea mai bună înregistrare dance/pop: Lady Gaga – ‘Abracadabra’

– Cea mai bună interpretare pop duo/grup: Cynthia Erivo & Ariana Grande – ‘Defying Gravity’

– Cel mai bun album pop vocal: Lady Gaga – ‘Mayhem’

Foto: Daniel Cole/REUTERS

 

– Cea mai bună interpretare pop solo: Lola Young – ‘Messy’

DANCE/ELECTRONIC:

– Cea mai bună înregistrare dance: Tame Impala – ‘End of Summer’

– Cel mai bun album Dance/Electronic: FKA Twigs – ‘Eusexua’

ROCK:

– Cel mai bun cântec rock: Nine Inch Nails – ‘As Alive as You Need Me to Be’

– Cea mai bună interpretare rock: Yungblud – ‘Changes (Live From Villa Park) Back to the Beginning’

 


Foto: Mike Blake/REUTERS

– Cea mai bună interpretare metal: Turnstile – ‘Birds’

– Cel mai bun album rock: Turnstile – ‘Never Enough’

ALTERNATIV:

– Cea mai bună interpretare alternativ: The Cure – ‘Alone’

– Cel mai bun album alternativ: The Cure – ‘Songs of a Lost World’

R&B:

– Cea mai bună interpretare R&B tradițională: Leon Thomas – ‘Vibes Don’t Lie’

– Cea mai bună interpretare R&B: Kehlani – ‘Folded’

 


Foto: Mike Blake/REUTERS

– Cel mai bun cântec R&B: Kehlani – ‘Folded’

– Cel mai bun album R&B: Leon Thomas – ‘Mutt’

RAP:

– Cel mai bun album rap: Kendrick Lamar – ‘GNX’

– Cea mai bună interpretare rap: Clipse, Pusha T & Malice featuring Kendrick Lamar & Pharrell Williams – ‘Chains & Whips’

– Cel mai bun cântec rap: Kendrick Lamar & Lefty Gunplay – ‘TV Off’

Foto: Daniel Cole/REUTERS

– Cea mai bună interpretare de rap melodic: Kendrick Lamar & SZA – ‘Luther’

COUNTRY:

– Cea mai bună interpretare country solo: Chris Stapleton – ‘Bad as I Used to Be’ (from F1 the Movie)

– Cea mai bună interpretare a unui duo/grup country: Shaboozey & Jelly Roll – ‘Amen’

 


Foto: Daniel Cole/REUTERS

– Cel mai bun cântec country: Tyler Childers – ‘Bitin’ List’

– Cel mai bun album country tradițional: Zach Top – ‘Ain’t in It for My Health’

 


Foto: Daniel Cole/REUTERS

– Cel mai bun album country contemporan: Jelly Roll – ‘Beautifully Broken’

Cea de-a 68-a ediție a galei Grammy Awards, organizată de The Recording Academy, s-a desfășurat la Crypto.com Arena din Los Angeles. Evenimentul, difuzat de postul CBS și platforma de streaming Paramount+, a fost prezentat pentru al șaselea an consecutiv de actorul și prezentatorul TV sud-african Trevor Noah. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Tânăr student, în remisie după un cancer rar, internat pentru transplant autolog. Tratamentul post-transplant este esențial pentru a preveni recidiva

Publicat

acum 26 de minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Asociația ”Salvează o inimă” anunță o nouă etapă critică în lupta pentru viață a lui Vlad Gîlca, un tânăr de 22 de ani, student în anul V la Facultatea de Drept, diagnosticat cu limfom mediastinal zona gri, o formă rară și agresivă de cancer, aflată între limfomul Hodgkin și cel non-Hodgkin.

Până în urmă cu un an, Vlad avea planuri firești pentru vârsta lui: finalizarea studiilor, o carieră în avocatură și o viață normală alături de cei dragi. Diagnosticul primit i-a schimbat însă radical parcursul. A urmat șase cure de chimioterapie DA-EPOCH-R, luni întregi de tratamente dificile și incertitudine medicală.

„Vlad este un exemplu de determinare și maturitate rar întâlnite la această vârstă. A trecut prin tratamente extrem de dure, iar astăzi vorbim despre o veste medicală importantă: este în remisie. Dar remisia nu înseamnă finalul luptei”, a declarat Vlad Plăcintă, președintele Asociației „Salvează o inimă”.

 

Etapă medicală nouă: transplant autolog

În prezent, Vlad este internat pentru efectuarea transplantului autolog, o procedură recomandată de medici pentru a reduce la minimum riscul de recidivă. Intervenția reprezintă o etapă esențială în protocolul oncologic pentru acest tip de diagnostic.

Publicitate

„Am doar 22 de ani și, deși sunt în remisie, știu că lupta mea nu s-a terminat. Transplantul autolog este pasul care îmi poate salva viața, dar urmează un an greu, cu tratamente lunare, fără pauză. În fiecare zi mă gândesc la lucrurile simple pe care le-am pierdut: o zi fără durere, o respirație liniștită, o viață normală. Nu cer altceva decât șansa de a merge mai departe, de a-mi termina facultatea și de a-mi îmbrățișa părinții fără teamă. Sprijinul oamenilor îmi dă puterea să cred că nu lupt singur.”- ne transmite Vlad Gîlcă.

Transplantul este urmat de un tratament post-transplant extrem de costisitor, care trebuie administrat lunar, timp de un an, pentru stabilizarea remisiunii și prevenirea recidivei. Costurile totale depășesc cu mult posibilitățile financiare ale familiei.

 

Apel public la solidaritate

„Cazul lui Vlad arată cât de fragil este echilibrul dintre speranță și regres în bolile oncologice rare. Transplantul este doar un pas. Tratamentul post-transplant este la fel de vital. Fără continuitate, riscurile medicale cresc semnificativ”, a mai subliniat Vlad Plăcintă.

 

Asociația „Salvează o inimă” face un apel public către persoanele fizice, companii și instituții să se alăture acestui demers umanitar, pentru a susține tratamentul post-transplant fără de care șansele reale de vindecare scad semnificativ.

 

Detalii pentru donații

Denumire entitate: Asociația „SALVEAZĂ O INIMĂ”

Cod de înregistrare fiscală: 31015982

CONT RON: RO94RNCB0041182104010001

CONT EURO: RO67RNCB0041182104010002

Banca: Banca Comercială Română (BCR)

SWIFT/BIC: RNCBROBUXXX

Vă rugăm să specificați la detaliile plății: VLAD GÎLCA

 

Povestea completă a tânărului, evoluția sa medicală și toate modalitățile prin care se poate oferi sprijin sunt disponibile online, accesând: https://salveazaoinima.ro/vlad-gilca/

Citeste mai mult

Eveniment

Patru familii din județul Botoșani au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului după incendii generate de coșurile de fum necurățate

Publicat

acum 2 ore

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Curățați și izolați coșurile de fum: pericol de incendiu

 

În ultimele ore, patru familii din localitățile Bălușeni, Dămileni (comuna Cristinești), Drislea (comuna Trușești) și Cotu (comuna Copălău) au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului din cauza unor incendii generate de coșurile de fum necurățate de funingine sau neizolate termic față de materialele combustibile din structura acoperișurilor.

 

Pompierii militari din Dorohoi, Trușești, Flămânzi și Botoșani și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență din Cristinești, Bălușeni, Copălău și Trușești au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

 

Publicitate

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor necurățate de funingine. Aceste incidente pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și bunurile acestora, fiind una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece.

 

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

 

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

 

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

 

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

 

↔️ Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile a

le acoperişului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Întâmpinarea Domnului

Publicat

acum 4 ore

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

La 40 de zile după Naşterea Domnului, cinstim ziua aducerii Pruncului Iisus la templul din Ierusalim, de Preasfânta Lui Maică şi de Dreptul Iosif, care ascultau și împlineau porunca Legii vechi. În această zi bătrânul Simeon, mişcat de Duhul Sfânt, a venit şi el la templu, unde i s-a împlinit, înainte de moarte, aşteptarea de a-L vedea pe Mesia, precum i se făgăduise.

El a văzut, în Pruncul adus la templu, mântuirea pe care Dumnezeu a dăruit-o lumii, mai presus decât toată puterea Legii vechi. Bucuros de această descoperire, bătrânul Simeon a venit în întâmpinarea Pruncului Iisus şi, luându-L în braţe, plin de recunoştinţă, a înălțat minunata lui cântare: „Acum liberează pe robul Tău, Stăpâne…” Pentru el, Hristos este mântuirea trimisă de Dumnezeu în lume, Hristos este Lumina tuturor popoarelor, Hristos este slava vechiului Israel, dar mai ales a noului Israel, poporul creştinilor. Simeon propovăduieşte şi despre pătimirea pe care o va avea Maica lui Dumnezeu la vremea Răstignirii Domnului, zicând: „Încă şi prin sufletul tău va trece sabie” (Luca 2, 35), adică atunci când Îl va vedea pe Iisus răstignit, sufletul ei va fi cuprins de o durere cumplită şi de o mare întristare, fiind străpuns ca şi cu o sabie. La Întâmpinarea Domnului a fost de față și Prorocița Ana, fiica lui Fanuel, înaintată în vârstă, care ziua și noaptea stăruia în templu, în rugăciune și post.

Ea a mulţumit lui Dumnezeu, văzându-L îmbrăcat în trup omenesc pe Mesia Cel așteptat, spre mântuirea lumii. Astfel, astăzi, prin glasul Dreptului Simeon şi prin smerita prezenţă a bătrânei Ana, alături de Hristos Prunc, se întâlnesc, în templu, Legea veche a literei, cu Legea cea nouă a Duhului Sfânt. Mântuitorul împlineşte porunca Legii vechi, în numele nostru al tuturor, ca să ne facă pe toţi liberi faţă de Legea veche, dar totodată ne cheamă şi să primim Legea cea nouă, puterea de mântuire a credinţei în El, mai tare decât Legea veche, puterea de mântuire a tuturor popoarelor lumii.

Această veste bună este darul cel mai de preţ al întâmpinării Domnului de astăzi, de Dreptul Simeon la templu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending