Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 12 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Ziua Națională a Lecturii 2026, celebrată la Memorialul Ipotești într-un nou format dedicat literaturii române

Publicat

acum o oră

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

Începând cu ediția din 2026, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” marchează Ziua Națională a Lecturii într-un format nou, dedicat redescoperirii operei unui scriitor reprezentativ al literaturii române contemporane, prin lectură și dialog cultural.

Pentru ediția din acest an, organizată în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, evenimentul se desfășoară sub genericul „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, propunând elevilor și cadrelor didactice o incursiune în universul poetic al scriitorului Constantin Abăluță.

În acest context, Memorialul Ipotești pune la dispoziția participanților o selecție de texte din opera poetică a autorului, completată de materiale video realizate de Casa de pariuri literare, în cadrul proiectului „Poemul de la ora 21”. În aceste înregistrări, Constantin Abăluță își citește propria creație, oferind publicului o experiență autentică și directă de întâlnire cu poezia.

Lecturile vor avea loc în perioada 12–13 februarie 2026, în unități de învățământ din județ, iar evenimentul se va încheia cu proiecția filmului „Poate că asta e fericirea”, o producție a Casei de pariuri literare. Proiecția este programată vineri, 13 februarie 2026, de la ora 13:30, la Cinema Unirea din Botoșani, intrarea fiind liberă.

Cadrele didactice interesate să participe la această inițiativă cultural-educațională pot solicita materialele necesare de lectură printr-un mesaj trimis în perioada 2–10 februarie 2026, cu subiectul „Ziua Națională a Lecturii”, la adresa de e-mail: bnpmihaieminescu@gmail.com. Proiectul este coordonat de Mihaela Anițului, reprezentant al Memorialului Ipotești.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

VIDEO: Ministrul Finanţelor a prezentat pachetul de relansare economică. Care sunt principalele măsuri propuse

Publicat

acum 2 ore

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare a prezentat joi, la finalul ședinței de Guvern, pachetul de relansare economică. Nazare a precizat că pachetul are o componentă de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii. Ministrul a mai spus că se mută focusul de pe consum, pe investiţii, relatează alba24.ro.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, a fost publicat joi pe site-ul ministerului.

„În decembrie am instituit o cotă unică de 1% pentru micro-întreprinderi şi ea face parte din planul pe care îl prezentăm astăzi şi planul este comun, inclusiv măsurile din decembrie şi ce am prezentat astăzi. De asemenea, este activă din decembrie garantia de portofoliu unde, prin Banca de Investiţi şi Dezvoltare avem peste 6 miliarde de lei disponibili pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici. De asemenea, pentru marile companii, taxa pe cifra de afacere a fost căzută de la 1% la 0,5%, iar în acest an este 0,5% pentru a le permite acestora investiţii mai mari în 2026”, a menţionat Nazare.

 

Ministrul Finanţelor precizează că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii.

”În fapt, ce facem? Mutăm focusul de pe consum, pe investiţii, prin acest plan. Mutăm focusul de pe număr de proiecte şi volum de finanţare, pe calitate. Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante. Şi, bineînţeles, modernizăm instrumentele de susţinere a companiilor introducând noi concepte şi noi moduri de finanţare astfel încât România să-şi crească nivelul de competitivitate şi şansele de a atrage investiţii străine în România şi de a-şi dezvolta investiţii mari româneşti. Aceste lucruri sunt toate conţinute în planul pe care îl prezentăm astăzi”, a mai explicat ministrul Finanțelor.

Publicitate

Principalele măsuri propuse

Investiții strategice/Ajutorul de stat

Reglementarea cadrului legal pentru acordarea de către Ministerul Finanțelor a măsurilor de sprijin pentru realizarea de:

  • investiții strategice în economie, cu respectarea legislației specifice în domeniul ajutorului de stat, în conformitate cu politicile europene și naționale.
  • alte tipuri de investiții, respectiv:
    • investiții în clustere de competitivitate și în sectoarele de activitate în care se obțin produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare;
    • investiții care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice și pentru investiții în producția de produse
      finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora;
    • investiții în sectoarele de activitate pentru cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte;
    • investiții în sectoarele de activitate din industria de apărare pentru consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare;
    • investiții care determină creșterea copetitivității și convergența regională;
    • investiții realizate de românii din diaspora.

Pensii private

Extinderea cadrului investițional aplicabil fondurilor de pensii administrate privat, prin ajustarea limitelor și condițiilor aferente investițiilor private de capital, în vederea unei diversificări prudente a portofoliilor și a unei utilizări mai eficiente a resurselor financiare administrate în interesul participanților.

Modificările propuse urmăresc implicarea controlată a unor entități cu rol instituțional, precum statul român și Banca de Investiții și Dezvoltare S.A., în structuri de investiții caracterizate prin mecanisme adecvate de guvernanță, transparență și control al riscurilor. Participarea acestora contribuie la creșterea gradului de siguranță al investițiilor, menținând principiile prudențiale aplicabile sistemului de pensii private și asigurând protecția intereselor participanților.

Modificarea propusă are ca obiect includerea Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A. alături de statul român între entitățile a căror participare directă sau indirectă la fondurile de investiții private de capital permite investirea activelor fondurilor de pensii în această categorie de active.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Se propune ca veniturile din transferul mijloacelor fixe și a terenurilor să nu fie incluse în plafonul echivalent în lei a 100.000 euro, acesta fiind determinat pe baza veniturilor luate în calculul cifrei de afaceri, așa cum este definită de reglementările contabile aplicabile.

Concomitent se introduce o restricție de transfer de cel mult a unei imobilizări corporale din fiecare subgrupă mijloace fixe/teren, pe parcursul unui an fiscal.

Se propune permiterea revenirii la regimul de microîntreprindere de la începutul unui an calendaristic, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, indiferent de aplicările anterioare ale regimului.

În cazul microîntreprinderilor nou-înființate, condiția existenței unui salariat trebuie îndeplinită într-un termen de 30 de zile de la data înregistrării, termen care, în practică se dovedește insuficient pentru, de exemplu, persoane juridice aflate în stadiul de start-up. Se propune majorarea termenului de angajare inițială de la 30 de zile la 90 de zile pentru întreprinderile nou-înființate.

În situația în care microîntreprinderea are un singur salariat și contractul de muncă aferent încetează se menține termenul de 30 de zile pentru angajarea unei noi persoane și se propune ca în cazul în care acestă condiție nu este îndeplinită ieșirea din regimul microîntreprinderilor să se aplice începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.

Se propune introducerea unei excepții de la regula generală de suspendare a contractului de muncă, prevăzută la art. 48 alin. (3^1) din Codul fiscal, pentru situațiile în care salariatul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în analiza îndeplinirii condiției legate de existența a cel puţin unui salariat.

Se propune excluderea din baza impozabilă, pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, a veniturilor reprezentând bonificația acordată de către organul fiscal.

Bonificație fiscală din impozitul pe profit anual/ impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Acordarea unei bonificației de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și pentru anul fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz.

În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă. Bonificația se acordă din oficiu de către organul fiscal central, prin emiterea unei decizii și în situația respectării condițiilor prevăzute de actul normativ.

Bonificație fiscală din impozitul pe venitul anual al persoanelor fizice

În vederea îmbunătățirii conformării voluntare a contribuabililor persoane fizice, precum și pentru stimularea plăţii obligaţiilor fiscale, se impune încurajarea contribuabililor persoane fizice de a achita sumele datorate și de a depune declarația unică, prin acordarea unei bonificații la plata impozitului pe venit datorat pentru veniturile anului 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice.

Astfel, se propune, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, reglementarea unui mecanism de acordare a unei bonificații de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice.

Bonificația se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate pentru veniturile realizate în anul 2025, inclusiv contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care au optat în anul 2025 pentru plata acesteia, se sting prin plată și/sau compensare, integral până la data 15 aprilie 2026 inclusiv. Acordarea bonificației nu este condiționată de obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care au optat în anul 2025 pentru plata acesteia pentru persoanele aflate în întreţinere;

b) declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice se depune până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

Vezi AICI proiectul. 

Citeste mai mult

Eveniment

Elevii de clasa a VIII-a vor avea ore doar dimineața. Proiect de lege adoptat tacit de Senat

Publicat

acum 2 ore

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

Elevii de clasa a VIII-a vor avea ore doar dimineața: Senatul a adoptat tacit un proiect de lege în acest sens. Asta în condițiile în care multe școli sunt în criză acută de spații, astfel încât elevii învață în două serii, scrie alba24.ro. 

La articolul 24 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Învăţământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează şi funcţionează cu program de dimineaţă”, prevede proiectul.

Astfel, documentul elimină sintagma, „începând cu anul 2030”, din legea în vigoare.

Această măsură are caracter de urgență, întrucât actualele condiții de organizare a orarului școlar generează discriminări, afectează sănătatea elevilor și reduc șansele reale la performanță academică, se arată în expunerea de motive, potrivit rador.ro.

Elevii de clasa a VIII-a vor avea ore doar dimineața: expunere de motive

„Această măsură se impune cu caracter de urgenţă, întrucât actualele condiţii de organizare a orarului şcolar generează discriminări, afectează sănătatea elevilor şi reduc şansele reale la perfomanţă academică.

În prezent, numeroşi elevi din România, inclusiv cei din clasele terminale, sunt obligaţi să înveţe în schimbul doi sau chiar în schimbul trei, ceea ce înseamnă ore de curs desfăşurate după-amiaza sau seara, uneori până la ora 20:00.

Publicitate

Această situaţie contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României, care consacră principiul egalităţii în faţa legii, precum şi ale art. 32 alin. (1) şi (2), care garantează dreptul la învăţătură în condiţii egale pentru toţi copiii”, se arată în expunerea de motive.

Inițiatorii proiectului au mai precizat că elevii care învaţă după-amiaza sau seara sunt expuşi unui nivel ridicat de stres, oboseală şi tulburări de somn, ceea ce afectează dezvoltarea lor armonioasă.

În plus, mai precizează ei, creierul are un randament maxim dimineața.

Citeste mai mult

Cultura

Veneția secolului al XVIII-lea prinde viață la Botoșani: Bal Venețian caritabil pentru susținerea Sălii Studio a Teatrului „Mihai Eminescu”

Publicat

acum 2 ore

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită comunitatea locală și iubitorii de cultură la un eveniment cu totul special: Balul Venețian la Teatru, un eveniment caritabil de inspirație venețiană, dedicat susținerii modernizării dotărilor tehnice ale Sălii Studio.

Pe 24 februarie, eleganța și generozitatea se întâlnesc într-o seară în care teatrul devine spațiul dialogului dintre artă, emoție și solidaritate. Într-o premieră absolută pentru oraș, Gianina Parascanu (Grupul de Distribuție Eta), alături de regizoarea Ella Nistor și Alice Sinescu, propun comunității botoșănene un eveniment care îmbină rafinamentul artistic cu spiritul solidarității. Evenimentul propune o incursiune în atmosfera rafinată a Veneției secolului al XVIII-lea, unde masca, muzica și spectacolul se transformă într-un manifest pentru cultură.

Balul Venețian la Teatru este mai mult decât o gală – este un gest de sprijin concret pentru viitorul creației artistice locale. Fondurile obținute în cadrul evenimentului vor fi direcționate către modernizarea echipamentelor tehnice ale Sălii Studio (lumini, sunet și infrastructură scenică), un spațiu esențial pentru producțiile contemporane, experimentele artistice și întâlnirea autentică dintre actori și public.

 

Programul serii este conceput ca o experiență completă:

Spectacol de teatru

Publicitate

After drinks și momente-surpriză

Pentru biletele premium:

Momente muzicale live, de la operă la jazz, cu participarea artiștilor Sorina Rotaru, Angelica Solomon și Ciprian Oloi

Dineu festiv all inclusive în Sala de Marmură (pentru biletele premium)

Mască venețiană inclusă, simbol al misterului și al eleganței

Prin participarea la Balul Venețian la Teatru, fiecare invitat contribuie direct la susținerea unui spațiu cultural viu, unde ideile prind contur și emoția scenică ajunge nealterată la spectatori. Cultura nu este un lux, ci o nevoie – iar teatrul rămâne unul dintre cele mai puternice locuri de întâlnire ale comunității.

Teatrul „Mihai Eminescu” mulțumește tuturor partenerilor și susținătorilor acestui demers și invită publicul să fie parte dintr-o seară memorabilă, în care generozitatea devine o formă de artă.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending