Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

„e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incompatibilitate la Spitalul Municipal Dorohoi. Agenția Națională de Integritate: Un membru CA, implicat politic în timpul mandatului

Publicat

Publicitate

Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat astăzi că a constatat existența unei stări de incompatibilitate în cazul unui membru al Consiliului de Administrație al Spitalului Municipal Dorohoi, județul Botoșani.

Potrivit comunicatului oficial transmis de ANI, este vorba despre Vasiliu Vlad, care, în perioada exercitării mandatului în Consiliul de Administrație al unității medicale, a deținut simultan o funcție de conducere în cadrul unui partid politic.

Inspectorii de integritate au stabilit că această situație contravine prevederilor legale în vigoare, care interzic membrilor consiliilor de administrație ale spitalelor publice să fie implicați politic la nivel de conducere. ANI precizează că au fost încălcate dispozițiile art. 178 alin. (1) lit. f), coroborat cu art. 187 alin. (13) din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății.

Cazul de la Dorohoi se înscrie într-o analiză mai amplă realizată de Agenția Națională de Integritate, în urma căreia au fost identificate mai multe situații de incompatibilitate la nivel național, vizând atât aleși locali, cât și membri ai consiliilor de administrație ale unor spitale publice.

ANI subliniază că persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii, a beneficiat de dreptul la apărare și a avut posibilitatea de a prezenta un punct de vedere. Conform legislației, constatarea definitivă a stării de incompatibilitate poate atrage sancțiuni disciplinare și interdicția de a ocupa o funcție sau demnitate publică pe o perioadă de trei ani.

Reprezentanții Agenției Naționale de Integritate reamintesc că activitatea de evaluare se desfășoară cu respectarea principiilor legalității, imparțialității și prezumției dobândirii licite a averii, iar fiecare caz este analizat individual, pe baza documentelor și a cadrului legal aplicabil

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Colinde și reabilitare: Deținuții din Penitenciarul Botoșani au dus mesajul Crăciunului la ISJ și Consiliul Județean Botoșani

Publicat

Publicitate

În prag de Crăciun, Penitenciarul Botoșani a anunțat că a pus în prim-plan una dintre cele mai importante misiuni ale sistemului penitenciar: reabilitarea și reintegrarea socială a persoanelor private de libertate. Sub semnul Nașterii Domnului, instituția a organizat o serie de activități cu profund impact emoțional și educativ, menite să reconecteze deținuții cu valorile umane, spirituale și comunitare.

Un moment deosebit l-a constituit prezența corului Capelei „Duminica Tuturor Sfinților”, format din persoane private de libertate, alături de elevii Școlii Speciale „Sfântul Stelian”, care au colindat Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și Consiliul Județean Botoșani. Colindele au fost mai mult decât un act artistic – au devenit un mesaj sincer despre schimbare, speranță și dorința unui nou început. Vocile lor au transmis emoție, iar reacțiile celor prezenți au confirmat că reabilitarea începe prin deschidere și acceptare.

În același spirit al apropierii de familie, șase deținuți au avut ocazia să se reîntâlnească cu cei dragi. Revederile au fost încărcate de emoție și au subliniat rolul esențial al familiei în procesul de reintegrare socială, fiecare clipă petrecută împreună devenind o sursă de motivație pentru schimbare.

Dimensiunea educativă a reabilitării a fost completată printr-o întâlnire organizată la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, unde trei persoane private de libertate au vorbit elevilor despre propriile greșeli și consecințele acestora. Mărturiile directe au oferit tinerilor lecții de viață autentice, cu accent pe responsabilitate, alegeri conștiente și evitarea tentațiilor care pot apărea mai ales în perioada sărbătorilor.

Prin aceste demersuri, Penitenciarul Botoșani a transmis că sărbătorile de Crăciun sunt despre lumină, iertare și șansa unui nou început, iar reabilitarea nu este doar un concept, ci un proces construit prin dialog, empatie și implicare comunitară.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Refacerea bisericii și clopotniței din Negreni prinde contur. Un vis ridicat din credință, donații și munca oamenilor din Știubieni

Publicat

Publicitate

Un vis care părea, pentru multă vreme, doar o dorință rostită în șoaptă a început să capete formă la Negreni, în comuna Știubieni. Și biserica, dar și clopotnița bisericii „Sfântul Ilie Tesviteanul” se ridică pas cu pas, ca o mărturie vie a credinței, a solidarității și a muncii făcute din inimă.

Lucrările avansează vizibil, iar zilele trecute a fost montată și tabla, un moment important care schimbă radical imaginea lăcașului de cult. Exteriorul bisericii este acum mai luminos, mai primitor, iar clopotnița emană siguranță, stabilitate și binecuvântare pentru întreaga comunitate.

„Ce sentiment minunat trăim atunci când vedem că un vis începe să devină realitate”, spun oamenii din parohie. Prin mila Domnului și cu sprijinul oamenilor de bună-credință, există speranța ca lucrările la clopotniță să fie finalizate după Sfintele Sărbători, aducând un nou plus de frumusețe și demnitate bisericii din sat.

Primarul comunei Știubieni, Pavel Ștefanache, subliniază efortul comun depus în ultimele luni: „Se lucrează din luna iulie 2025, prin grija părintelui Dan Muraru, un om cu suflet mare. La final, biserica va fi sfințită, după ce s-a refăcut instalația electrică, s-a realizat izolația cu polistiren și s-a montat un acoperiș nou de tablă. Acum a fost ridicată și clopotnița”.

Potrivit edilului, termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este iunie 2026, astfel încât pe 5 iulie să poată avea loc sfințirea bisericii de la Negreni. „Au ajutat toți oamenii și o să iasă o splendoare de biserică”, spune primarul.

Un sprijin deosebit pentru părintele paroh Dan Muraru a venit și din partea sponsorului Mihai Butnariu, care a donat inclusiv piatra pentru soclul bisericii, alături de mulți alți oameni care au răspuns chemării părintelui. Toate lucrările au fost realizate exclusiv din donații, din jertfa și bunătatea celor care au înțeles că biserica este inima satului.

Publicitate

Parohia transmite mulțumiri tuturor celor care au sprijinit acest proiect – prin rugăciune, prin osteneală sau prin contribuții materiale – și îi îndeamnă pe credincioși ca, în această perioadă de sărbătoare, să se aplece cu inimă smerită nu doar spre cele lumești, ci și spre cele duhovnicești.

Cei care doresc să ajute în continuare pot lua legătura cu preotul paroh Dan Muraru sau pot contribui direct în contul parohiei. Orice sprijin, oricât de mic, apropie comunitatea de împlinirea acestui vis comun.

Citeste mai mult

Administratie

Încă 50 de kilometri din Autostrada Moldovei ar putea fi daţi în trafic înainte de Revelion

Publicat

Publicitate

Încă 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7) ar putea fi dați în trafic înainte de Revelion, între Focșani și Adjud, a anunțat, marți, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook.

‘UMB forțează finalul de an: încă 50 de km pe Autostrada Moldovei înainte de Revelion! Este o cursă contracronometru pe șantierul dintre Focșani și Adjud. Constructorul român (UMB) trage tare, profitând de fiecare moment prielnic, pentru a deschide circulația până la sfârșitul anului. Aștept rezultatele testelor de calitate, iar dacă acestea vor fi conforme voi putea să programez recepția lucrărilor în perioada 23 – 24 decembrie. Dacă totul corespunde standardelor de calitate și siguranță, românii vor primi un cadou binemeritat de sărbători. Odată cu acest lot, adăugăm încă 50 de km Autostrăzii Moldovei’, a notat Pistol.

Șeful CNAIR a subliniat că, în aceste condiții, de la finalul acestui an, se va circula continuu pe aproximativ 250 kilometri, direct de la București până la Adjud.

‘Eforturile constante din 2025, atât ale antreprenorilor, cât și ale colegilor din CNAIR, au făcut ca anul acesta să adăugăm 146 km la rețeaua de drumuri de mare viteză a României. Anul viitor trebuie să finalizăm A7, de la Ploiești la Pașcani. Moldova are o mare nevoie de dezvoltare, iar mobilitatea rapidă și sigură este cheia care va debloca potențialul economic al regiunii’, a transmis el. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending