Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Administratie

Este lege: Polițiștii locali pot să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuțiilor

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 17.01.2026

de

Publicitate

Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care permite polițiștilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

”Noua reglementare stabilește clar situațiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate, precum legitimarea, constatarea contravențiilor, utilizarea mijloacelor de imobilizare sau intervențiile pentru protejarea vieții și a ordinii publice”, scrie șeful statului, sâmbătă, pe Facebook.

Potrivit acestuia, în măsura în care circumstanțele permit, cetățenii vor fi informați că sunt înregistrați, iar autoritățile locale au obligația de a comunica public dotarea polițiștilor locali cu astfel de echipamente.

Datele sunt păstrate timp de maximum șase luni și apoi distruse, cu excepția cazurilor în care constituie probe într-o procedură judiciară.

Pentru a implementa tehnic acest nou sistem, administrațiile publice locale vor putea accesa fonduri europene.

Publicitate

Această lege contribuie la creșterea transparenței activității poliției locale și la consolidarea siguranței publice, oferind în același timp un nivel mai ridicat de protecție atât cetățenilor, cât și agenților, spune președintele, pe Facebook.

***
Camera Deputaților a adoptat proiectul, ca for decizional, pe 17 decembrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii poliției locale nr.155/2010, cu un nou capitol: ‘Utilizarea mijloacelor de înregistrare foto – audio – video portabile și protecția datelor cu caracter personal’ – prin care se autorizează Poliția Locală să utilizeze mijloace de înregistrare foto – audio – video și implicit de a purta și utiliza, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, dispozitive de înregistrare foto – audio – video portabile de tip BodyCam. Inițiativa vizează instituirea cadrului normativ expres pentru această activitate, definind condițiile, limitele și garanțiile în care utilizarea mijloacelor de înregistrare se poate desfășura, doar în conformitate cu principiile protecției datelor cu caracter personal și cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești ale persoanelor vizate.

Structurile de Poliție Locală sunt obligate să comunice publicului dotarea polițiștilor locali cu mijloace de înregistrare foto – audio – video portabile prin afișarea unor semne vizibile pe uniformele sau echipamentele acestora și prin publicarea informațiilor relevante.

Înregistrările realizate prin intermediul mijloacelor de tip BodyCam sunt păstrate pe o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen, înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile, prevede proiectul.

Polițiștii locali desemnați să utilizeze mijloacele de înregistrare foto – audio – video portabile sau să acceseze datele cu caracter personal care se colectează prin intermediul acestora sunt instruiți cu privire la regulile de protecție a datelor cu caracter personal anterior validării utilizării/accesului și, ulterior, cel puțin o dată pe an.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal realizează, din oficiu, un control al operațiunilor de prelucrare a datelor colectate de către structurile de Poliție Locală prin intermediul mijloacelor de înregistrare. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Bolojan: Cel mai important capitol de investiții e să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 17.01.2026

de

Publicitate

Guvernul își propune să absoarbă în acest an cele zece miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat, sâmbătă, la Botoșani, premierul Ilie Bolojan.

El a spus, la finalul unei întâlniri cu primarii din județul Botoșani, că absorbția fondurilor din PNRR reprezintă ”cel mai important capitol de investiții”.

”Pentru România, cel mai important capitol de investiții anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbția până în august, în așa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan.

Totodată, șeful Executivului a arătat că a discutat cu primarii din Botoșani despre planurile de extindere a infrastructurii mari.

”Am abordat atât proiectele mari, care țin de infrastructura conectivă a zonei de nord-est a României la rețeaua de autostrăzi și faptul că alaltăieri Comisia Europeană a aprobat Programul SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care cuprinde și 4,3 miliarde de euro pentru cele două capete de autostradă, care vor rezolva problema conectării mari a acestei regiuni înspre București. Este un lucru foarte important. Am discutat despre planurile de extindere a infrastructurii mari și, de asemenea, despre problemele care țin de administrație. Asta înseamnă aspecte care țin de proiectele de investiții, cele Anghel Saligny și cele din PNRR”, a adăugat premierul.

Ilie Bolojan a menționat că a discutat cu administrația locală din Botoșani și subiecte legate de reducerea numărului de posturi din primării și despre majorarea taxelor și impozitelor.

Publicitate

”Am discutat despre măsurile care au fost luate în ultima perioadă privitoare la reducerile din administrația locală, taxele locale și alte probleme care țin de blocaje în administrație și de măsuri prin care Guvernul poate să susțină buna funcționare a administrației. De asemenea, unul dintre aspectele discutate a fost un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de susținere după modelul Regiunii de sud-est a unui proiect de investiții teritoriale integrate în așa fel încât zona de nord-est a României să beneficieze de investiții suplimentare care să creeze condiții de dezvoltare”, a mai spus Ilie Bolojan.

La discuții au mai participat președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime, prefectul Raluca Curelariu, dar și mai mulți șefi de instituții publice deconcentrate. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Premierul Ilie Bolojan – întâlnire cu primarul din Botoșani și cu prefectul județului

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 17.01.2026

de

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a avut, sâmbătă dimineață, o întrevedere cu primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, și cu prefectul Raluca Curelariu, în prezența președintelui Consiliului Județean, Valeriu Iftime, scrie AGERPRES.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES

Discuțiile au durat aproximativ 50 de minute, la finalul cărora șeful Executivului a părăsit clădirea Primăriei Botoșani pe o ușă secundară, pentru a evita o nouă confruntare cu un grup de protestatari, care l-au huiduit la sosire.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES

Publicitate

Primarul Cosmin Andrei a declarat, la finalul întrevederii, că nu este ”prea optimist” cu privire la soluționarea problemelor municipiului, care au fost ridicate în discuțiile cu Ilie Bolojan.

”Am acceptat solicitarea domnului Iftime (n.r. – președintele CJ și al PNL Botoșani) din curtoazie și dintr-un interes administrativ, să avem această discuție cu domnul prim-ministru, în urma căreia nu sunt foarte optimist. Și nu spun acest lucru într-un mod subiectiv, ci ținând cont și de contextul economic. Am pus pe lista de discuții principalele obiective care privesc municipiul Botoșani, așa cum era firesc. Și aici am discutat despre spitalul de boli paliative, despre Stadionul Municipal, despre plățile întârziate în infrastructura școlară, care iată că pun serioase probleme constructorilor”, a afirmat Cosmin Andrei.

El a solicitat, de asemenea, ca județele slab dezvoltate să beneficieze de fonduri guvernamentale mai mari pentru a putea reduce decalajele față de județele dezvoltate.

”Am discutat și chestiuni principale pe care ne-ar plăcea ca domnul prim-ministru să le îmbrățișeze în ceea ce privește subsidiaritatea Uniunii Europene, decizia transferată către autorități locale, o mai mare putere de decizie și o plajă de manevră din punct de vedere financiar, să rămână mai mulți bani la autoritățile locale, pentru că noi cunoaștem cel mai bine care sunt nevoile orașului. Am transmis o sugestie, cu modestia pe care consider că am avut-o, pentru o abordare în aceeași manieră în care face Uniunea Europeană abordările privind alocările financiare, un sprijin mai mare celor care au rămas în urmă, iar municipiul, județul Botoșani este în urmă față de celelalte județe și municipii din țară din cauza unei poziționări geografice și din cauza conflictului pe care îl avem la graniță. Dacă Uniunea Europeană acordă bani, sume de coeziune, pentru ca îi să ajungem din urmă pe cei mai bogați, poate așa ar trebui să facă și Guvernul României, să-și îndrepte atenția către noi, cu sume considerabil mai mari, să îi ajungem din urmă pe cei din vestul țării, care sunt privilegiați, care nu au război la graniță, care au infrastructură atât rutieră, cât și feroviar”, a transmis primarul.

De asemenea, edilul a discutat despre situația grea în care se află societatea de termoficare, care este în pragul falimentului din cauza plăților uriașe pentru certificate verzi.

”Am adus în discuție și situația societății Modern Calor, care este la limită din punctul meu de vedere. Dacă nu primim sprijin anul acesta, societatea aceasta va intra în faliment și este importantă în ecuația sistemului energetic național pentru că Moder Calor, în primul rând, produce energie electrică. Nemaivorbind de chestiunea socială, cu locuri de muncă și locuințele pe care le încălzim în sistem centralizat”, a mai spus primarul din Botoșani.

Ilie Bolojan se întâlnește și cu oamenii de afaceri din județ, la Camera de Comerț și Industrie, iar apoi are o întrevedere cu primarii. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Bărbat decedat după ce a fost lovit de o mașină pe trecerea de pietoni

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 17.01.2026

de

Publicitate

Un bărbat a murit, sâmbătă dimineață, după ce a fost lovit de un autoturism pe o trecere de pietoni de pe DN 28B, la limita dintre municipiul Botoșani și localitatea Cătămărăști Deal.

Bărbatul se angajase regulamentar în traversarea drumului, pe trecerea de pietoni, fiind lovit de o mașină care se deplasa dinspre Cătămărăști Deal spre municipiu.

La fața locului a ajuns și un echipaj de ambulanță SMURD – TIM, însă personalul medical nu a putut decât să constate decesul victimei.

Polițiștii au deschis o anchetă în acest caz sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending