Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 9 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

„Dorohoiul, inima Țării de Sus a Moldovei vreme de două secole (1550-1750)”, conferință susținută la Biblioteca Județeană „M. Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 4 minute

luni, 17.11.2025

de

Publicitate

Institutul de Istorie ‘A.D. Xenopol’ – Academia Română, filiala Iași împreună cu Biblioteca Județeană ‘M. Eminescu’ din Botoșani invită la la conferința „Dorohoiul, inima Țării de Sus a Moldovei vreme de două secole (1550-1750)” susținută de prof. univ. dr. Petronel Zahariuc (director al Institutul de Istorie ‘A.D. Xenopol’).

Evenimentul va avea loc joi, 20 noiembrie a.c, de la ora 14.00 și se vă desfășura în Sala de Lectură a Bibliotecii Județene ‘M. Eminescu’.

Conferința continuă seria „De la istoria universală la istoria locală”. Conferințele Institutului „A.D. Xenopol” la Botoșani au început în 2023.

Citeste mai mult

Administratie

Aproape gata: Lucrările la Palatul Administrativ al județului Botoșani se termină în decembrie

Publicat

acum 53 de minute

luni, 17.11.2025

de

Publicitate

Lucrările de modernizare la Palatul Administrativ al județului Botoșani au intrat pe ultima sută de metri. Autoritățile au anunțat astăzi că șantierul va fi închis până la sfârșitul lunii decembrie, iar angajații Instituției Prefectului și ai Consiliului Județean se vor putea muta înapoi în clădire la finalul lunii ianuarie sau, cel târziu, la începutul lunii februarie.

Prefectul județului, Raluca Curelariu, a confirmat faptul că lucrările se desfășoară conform noului grafic și că echipele de intervenție sunt pe teren pentru ultimele finisaje. „Lucrările sunt aproape gata, iar la finalul lunii ianuarie, cel târziu la începutul lunii februarie, angajații vor începe să lucreze în noul sediu”, a explicat prefectul Raluca Curelariu, subliniind că instituțiile vor reveni într-un spațiu adaptat standardelor moderne de lucru.

Proiectul de reabilitare a inclus atât intervenții la exterior, cât și modernizări ample la interior. Fațada a fost recondiționată cu respectarea arhitecturii originale, iar zona exterioară a fost repavată. La interior, clădirea a fost complet refăcută: tavanele au fost schimbate, instalațiile electrice și termice au fost înlocuite, iar ușile și ferestrele au fost montate din nou, în totalitate.

De asemenea, au fost realizate lucrări importante de eficientizare energetică: izolarea termică a subsolului, a terasei și a pereților interiori, înlocuirea tâmplăriei exterioare, instalarea unui sistem de climatizare pe bază de pompe de căldură și montarea de panouri fotovoltaice, respectiv panouri solare pentru producerea apei calde. Clădirea beneficiază acum și de un sistem inteligent de management energetic, precum și de un sistem modernizat de alarmare și protecție la incendii.

Constructorul a primit o prelungire de trei luni a termenului de execuție, după ce pe parcursul lucrărilor au apărut intervenții neprevăzute care necesitau soluții tehnice suplimentare.

Publicitate

Palatul Administrativ, una dintre clădirile-emblemă ale județului Botoșani, își va recăpăta astfel funcționalitatea după un proces amplu de modernizare început în 2023, menit să redea patrimoniului arhitectural local strălucirea de odinioară și care a necesitat lucrări în valoare de nu mai puțin de 18 milioane de lei.

Citeste mai mult

Eveniment

Sporul natural al populației României s-a menținut negativ și în septembrie (statistică)

Publicat

acum 2 ore

luni, 17.11.2025

de

Publicitate

Sporul natural al populației României s-a menținut negativ în luna septembrie a acestui an (-4.213), cu un număr al deceselor mai mare de 1,3 ori decât cel al născuților-vii, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni.

Astfel, în perioada analizată, numărul certificatelor de naștere pentru născuți-vii înregistrat a fost mai mare cu 1.328 (+10%) comparativ cu luna septembrie a anului 2024, în timp ce numărul certificatelor de deces a crescut cu 424 (+2,3%) față de luna septembrie 2024, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mic.

La nivel general, sporul natural a fost negativ atât în luna septembrie 2025 (-4.213 persoane) cât și în luna septembrie 2024 (-5.117 persoane).

Potrivit statisticii, în luna septembrie 2025, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 9.553 persoane (5.047 persoane de sex masculin și 4.506 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 9.280 persoane (4.884 persoane de sex masculin și 4.396 persoane de sex feminin). Față de aceeași lună din anul 2024, numărul deceselor înregistrate a crescut cu +2,5% în mediul urban (+4% în cazul persoanelor de sex masculin și +0,8% în cazul persoanelor de sex feminin) și cu +2,1% în mediul rural, +0,8% în cazul persoanelor de sex masculin și +3,6 în cazul persoanelor de sex feminin).

În luna septembrie 2025, numărul nașterilor și cel al deceselor a crescut atât față de luna septembrie a anului trecut, cât și față de luna precedentă (august 2025).

În septembrie 2025 s-au înregistrat certificatele de naștere pentru 14.620 copii, în creștere cu 675 (+4,8%) față de luna august 2025.
Numărul certificatelor de deces înregistrate în luna septembrie 2025 a fost de 18.833 (9.931 pentru persoane de sex masculin și 8.902 pentru persoane de sex feminin), mai mult cu 1.278 decese față de luna august 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 7,3% (+8,3% persoane de sex masculin și +6,1% persoane de sex feminin). Numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an în luna septembrie 2025 a fost de 63, în scădere cu 6 față de luna august 2025.

Publicitate

În luna septembrie 2025, 41,3% (7.781 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani și peste, 27,9% (5.251 decese) la persoanele de 70-79 ani și 16,1%, reprezentând 3.031 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (78 decese), 5-19 ani (51 decese) și 20-29 ani (93 decese).

În septembrie 2025, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 11.810 căsătorii. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 2.565 în luna septembrie 2025. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoarea celor mai mici luptători! Prematuritatea: O realitate prezentă în fiecare zi. La Maternitatea Botoșani aproape 10% dintre nou-născuți vin pe lume înainte de termen

Publicat

acum 3 ore

luni, 17.11.2025

de

Publicitate

Prematuritatea rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei neonatale, iar cifrele arată că nu este deloc un fenomen rar. 30–40% dintre nașterile premature apar spontan, fără niciun avertisment. Alte 25–30% sunt asociate ruperii premature a membranelor, iar 30–35% au cauze ce pot fi prevenite în timpul sarcinii. Există însă și situații în care medicii nu pot identifica nicio explicație. Se întâmplă pur și simplu.

În spatele fiecărui procent se află un copil care luptă pentru mâine. Un copil pentru care fiecare zi petrecută în uter contează enorm, crescând șansele la viață.

Situația prematurității la Botoșani, în 2025

La Secția de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Mavromati, în primele 10 luni ale anului 2025 au venit pe lume 1.897 de copii. Dintre aceștia, 185 au fost prematuri, reprezentând 9,7% din totalul nou-născuților.

Peste 500 de copii au avut nevoie de îngrijiri în Terapie Intensivă Neonatală.
20 de nou-născuți au necesitat ventilație mecanică, dintre care 10 au fost prematuri.

Cel mai mic prematur născut anul acesta a cântărit 870 de grame. Recordul secției rămâne însă un copil îngrijit în trecut, care la naștere a avut 460 de grame, ajungând la un minim de 390 de grame pe durata spitalizării.

Publicitate

Cea mai lungă spitalizare a unui copil prematur în acest an a durat 76 de zile, iar cel mai mare decont pentru un nou-născut prematur a ajuns la 104.681 de lei – o măsură a complexității și intensității îngrijirilor necesare.

Sărbătoarea celor mai mici luptători

Duminică, 16 noiembrie, cu o zi înainte de Ziua Internațională a Prematurității, personalul Secției de Neonatologie i-a sărbătorit pe acești mici învingători.

La parterul secției, spațiul s-a umplut de baloane, jucării, cadouri și multe fotografii, un moment de bucurie pentru copiii care au trecut prin încercări grele încă din primele clipe ale vieții.

Cu această ocazie, a fost marcat și un an de viață al micuței Elena Maria, considerată „prematurul special” al secției.

Ziua de 17 noiembrie – un omagiu pentru mame și pentru cei din linia întâi

Ziua Internațională a Prematurității este și despre mamele care stau ore în șir lângă incubatoare uriașe, privind prin sticlă către copilul lor fragil, legat la aparate și înconjurat de cabluri. Ele trăiesc în fiecare zi cu speranța unui miracol.

Alături de ele se află medicii și asistentele. Pentru personalul medical, fiecare nou-născut prematur devine „copilul lor”. Trăiesc emoțiile părinților, se roagă, plâng și suferă alături de ei. Pe unii dintre acești copii îi poartă în minte toată viața, iar reîntâlnirile întâmplătoare, peste ani, pot trezi amintiri puternice: zile întregi petrecute numărând respirații și bătăi mici de inimă.

„Câteodată nu mai putem. Uneori plângem în drum spre casă sau oriunde. Dar a doua zi o luăm de la capăt cu alte vieți micuțe”, mărturisește dr. Carmen Zaboloteanu, șeful Secției de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Mavromati.

Luna noiembrie este dedicată conștientizării prematurității și identificării factorilor care pot fi preveniți încă din timpul sarcinii. Pentru că, dincolo de statistici și procente, prematuritatea înseamnă vieți fragile, familii speriate, dar și miracole.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending