Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

„e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

De luni, 2 iunie, încep înscrierile pentru probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat 2025

Publicat

Publicitate

Din 2 iunie încep înscrierile pentru probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat 2025, înscrieri care se vor putea face în perioada 2-6 iunie 2025, relatează mediafax.ro.

La sesiunile de anul acesta de Bacalaureat pot participa elevii care se află în ultimul an de liceu, adică cei din clasa a XII-a (pentru învățământul de zi) sau clasa a XIII-a (pentru învățământul seral sau cu frecvență redusă).

În anii trecuți, în această perioadă se testau competențele orale, însă situația a fost diferită în 2025, când în lunile ianuarie și februarie s-a întâmplat acest lucru.

Probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat 2025 vor începe pe 10 iunie, cu Limba și literatura română, și se vor încheia pe 16 iunie, cu Limba și literatura maternă.

Calendar examen de Bacalaureat 2025

  • 2-6 iunie 2025: Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
  • 6 iunie 2025: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
  • 10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
  • 11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
  • 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
  • 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
  • 20 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 23-24 iunie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 30 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor finale

Primele rezultate ale probelor scrise se vor afișa pe 20 iunie, iar rezultatele finale, după rezolvarea contestațiilor, vor fi vizibile pe 30 iunie.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (356)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EDIȚIA A XV-A A SIMPOZIONULUI TRANSFRONTALIER EUROREGIUNEA „PRUTUL DE SUS” 

Sub egida Societății de Geografie din România (București), filiala „Victor Tufescu” Botoșani, a Inspectoratului Școlar al Județului Botoșani, a Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoșani și sub coordonarea  profesorului Mihai Poclid, a apărut lucrarea „Analele Simpozionului Transfrontalier  Euroregiunea ”Prutul de Sus” nr. 15. Trebuie amintiți și partenerii ce au contribuit la succesul acestei activități: Liceul din Balatina (Glodeni), Gimnaziul din Petrunea (Glodeni), Gimnaziul „Vasile Ciutac” din Șirăuți (Briceni) și Liceul „Ștefan D. Luchian” din Ștefănești (Botoșani).  Această ediție a analelor ( 2025) conține toate cele 55 de lucrări , din care 17 ale profesorilor din Republica Moldova.  După prezentarea lucrărilor în Sala de Festivități ale muzeului Județean de Istorie, în zilele de 24 și 25 mai s-a desfășurat aplicația practică pe traseul Botoșani – Fălticeni – Tg. Neamț – Mănăstirea Neamț – Poiana Teiului – Borsec (cazare) – Toplița – Gheorghieni – Lacul Roșu – Cheile Bicazului – Poiana Largului – Tg. Neamț – Pașcani – Botoșani.

Volumul este  partajat pe   patru secvențe: 1.„Studii și cercetări”; 2. ”Didactică”; 3. „Turism, ecoturism și turism rural”; 4. „ Evocări”.   În primul capitol  se pot întâlni studii și cercetări privind  utilizarea GIS în geografie, calitatea factorilor de mediu,  ariile de protecție specială, geomorfologia Prutului, rolul boierimii în dezvoltarea zonei, relieful Republicii Moldova, cultura viței de vie în Moldova, personalități ale raionului Glodeni,  repartiția spațială a populației rurale,  date despre începuturile orașului Ștefănești, regimul de îngheț al râului Jijia,  evreii din România interbelică,  fenomenele secetoase, clima municipiului Dorohoi,  peisaje rezidențiale, aspecte ale poluării, răspândirea „papucului doamnei”, proiecte de infrastructură,  zone climatice, răspândirea solanaceelor otrăvitoare etc.   Paginile dedicate didacticii vin cu cercetări privind implicarea elevilor și părinților în predarea geografiei, aspecte de management,  organizarea activității educative cu accent pe cea ecologică, provocările în domeniul digitalizării, proiecte de activitate etc.   Secvența acordată turismului s-a bucurat de șase studii care au vizat județul Botoșani, valea Ptutului și Republica Moldova. Din studiul Veronicăi Prozor, de la Gimnaziul din Pererita, aflăm ce sunt toltrele, cuvânt de origine poloneză.. Ele reprezintă, spune autoarea, „niște formațiuni de recife intens fragmentate, alcătuite din roci calcaroase și întretăiate de canioanele adânci ale afluenților din stânga râului Prut. Toate acestea dau landșafturile naturale locale un aspect fermecător. În Moldova ele sunt răspândite în raioanele Glodeni, Râșcani, Edineț și Briceni”.

Prof. dr. Viorel Paraschiv îl evocă pe . Liviu Apostol ( 1949 – .2022) de la Universitatea din Suceava.. Aflate la a XV-a ediție, simpozioanele organizate de Societatea de Geografie, Filiala „Victor Tufescu” Botoșani,  a avut rolul de a produce schimbul de informații între profesorii de geografie și chiar alte discipline din România, Republica Moldova și Ucraina. Mai mult, în cadrul simpozionului s-a produs transferul de idei și experiențe punând bazele unei rețele de contact. Acest simpozion, după cum a demonstrat-o an de an, a fost și o platformă de dezbateri, remarcându-se temele cu conținut relevant, contribuind la îmbunătățirea competențelor, la progresul științelor geografice și nu numai, precum și la creșterea gradului de notorietate a participanților și a unităților școlare din care provin.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Experiență europeană pentru elevii din Vorona: Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” a finalizat cu succes proiectul Erasmus+ Grecia 2025

Publicat

Publicitate

Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Vorona încheie cu succes o nouă etapă de internaționalizare a educației prin finalizarea activităților din cadrul proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA121-VET-000206713, derulat în domeniul Turism și Alimentație Publică, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

În perioada 5–16 mai 2025, un grup format din 21 de elevi, însoțiți de 3 cadre didactice, a participat la o mobilitate de formare profesională în localitatea Paralia Katerini, Grecia. Activitățile s-au desfășurat în cadrul bucătăriei și restaurantului unui hotel partener, unde elevii, viitori tehnicieni în gastronomie, au lucrat cot la cot cu profesioniști din domeniu, dobândind competențe specifice meseriei și lucrând într-un cadru multicultural, alături de tineri din alte state europene.

Pe lângă formarea practică, participanții au fost implicați în workshopuri tematice, activități interculturale și vizite de studiu în unele dintre cele mai emblematice locuri ale Greciei: complexul monahal Meteora, legendarul Munte Olimp, orașele Salonic și Edessa, dar și la renumitele băi termale Pozar.

În completarea acestei experiențe, în perioada 26–30 mai 2025, două cadre didactice ale liceului au participat la o mobilitate de tip job shadowing, desfășurată tot în Grecia. Aici, profesoarele au observat metodele moderne de predare utilizate în școlile profesionale din Katerini, au participat la sesiuni de lucru și au susținut un atelier despre rolul echilibrului între pregătirea teoretică și formarea practică în domeniul turismului și alimentației.

Acest proiect Erasmus+ a oferit tuturor participanților oportunitatea de a învăța într-un context european autentic, de a face schimb de bune practici și de a-și dezvolta atât competențele profesionale, cât și cele personale. Elevii s-au întors acasă mai încrezători, mai responsabili și cu o deschidere sporită către valorile educației europene.

„Mulțumim partenerilor din Grecia pentru colaborare, echipei de proiect pentru organizare și tuturor celor implicați pentru profesionalism și dăruire. Deși mobilitatea s-a încheiat, experiențele trăite și cunoștințele acumulate vor continua să inspire și să influențeze pozitiv parcursul educațional al elevilor noștri”, au transmis reprezentanții Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona.

Publicitate

Iată și câteva imagini surprinse de elevi și profesori în această experiență din Grecia:

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănenii au strălucit la Campionatele Europene de Canotaj de la Plovdiv

Publicat

Publicitate

România a avut o prezență remarcabilă la Campionatele Europene de Canotaj desfășurate la Plovdiv, Bulgaria, în perioada 29 mai – 1 iunie 2025, iar sportivii originari din județul Botoșani au jucat un rol esențial în succesul delegației.

Simona Radiș – Aur și Record European

Simona Radiș, campioană olimpică născută în Botoșani, a cucerit medalia de aur în proba de dublu rame feminin (W2-) alături de Magdalena Rusu. Cele două au stabilit un nou record european, terminând cursa cu timpul de 6:49.18, în fața echipajelor din Italia și Marea Britanie.

Andrada Moroșanu – Bronz în Dublu Vâsle

Andrada Moroșanu, originară din Darabani, a obținut medalia de bronz în proba de dublu vâsle feminin (W2x), alături de Mariana Dumitru. Echipajul românesc a încheiat cursa în urma reprezentantelor Olandei și Greciei, aducând o nouă medalie în palmaresul național.

Iulia Bălăucă și Mugurel Semciuc – Prezențe în Finalele A

Publicitate

Iulia Bălăucă a făcut parte din echipajul de opt plus unu feminin (W8+), care a încheiat finala pe locul 4, la doar câteva secunde de podium.

Tot din județul Botoșani provine și Mugurel Semciuc, component al echipajului de opt plus unu masculin (M8+), care a încheiat cursa pe locul 6 în finala mare.

Toți cei patru sportivi sunt din Botoșani și contribuie, prin performanțele lor, la reconfirmarea tradiției și valorii școlii de canotaj botoșănene, una dintre cele mai productive pepiniere de talente ale sportului românesc, iar rezultatele obținute la Plovdiv subliniază, încă o dată, forța lotului românesc și devotamentul sportivilor care luptă cu pasiune pentru culorile țării.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending