Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 7 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Taxă pe Transfăgărășan: Variantă luată în calcul pentru șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac. Motivul

Publicat

acum 55 de minute

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac ar putea fi taxați. Varianta ar fi luată în calcul pentru reducerea aglomerației de pe Transfăgărășan. Deși nu a fost deocamdată depusă la autorități, propunerea este susținută de o asociație de turism și de un reprezentant al Muzeului Astra din Sibiu, scrie alba24.ro.

Problema coloanelor de mașini ce se întind pe kilometri întregi, vara, pe Transfăgărășan, a comerțului stradal neorganizat sau urșilor atrași de gunoaie a pus în discuție varianta taxării accesului spre Bâlea Lac.

” Problema din zona Bâlea Lac este o problemă legată de sistematizare și acces (…). O resistematizare a zone Bâlea Lac necesită niște fonduri importante. Fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie studiate care sunt pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă”, a declarat președintele Asociației Juețene de Turism Sibiu, pentru turnulsfatului.ro.

Acesta spune că ”trebuie văzute toate aspectele” privind oportunitatea introducerii unei astfel de taxe.

Taxă pe Transfăgărășan. Condiții

Tot pentru sursa citată, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu și fost consilier al ministrului Culturii spune că turismul actual de masă de la Bâlea Lac trebuie ”reașezat”.

Potrivit acestuia, ” acolo este un haotism urban care trebuie reperat. Tot noi trebuie să educăm, pentru că reguli sunt”. Directorul precizează că discuția trebuie purtată cu mai multe autorități, pentru că este zonă protejată.

”Da, ar putea fi o taxă, așa cum se practică peste tot”, mai spune acesta.

Publicitate

Banii colectați dintr-o astfel de taxă ar putea fi folosiți pentru amenajarea de parcări și organizarea unui turism autentic și sustenabil pe Transfăgărășan și la Bâlea Lac.

Transfăgărășan are 151 km și traversează nord-sud Munții Făgăraș, de la Cârțișoara (Sibiu) la Bascov (Argeș). Lacul Bâlea se află la altitudinea de 2042 metri. Alături de Transalpina (cel mai înalt punct 2145 metri), face parte din seria celor mai spectaculoase drumuri montane din România.

Citeste mai mult

Eveniment

România introduce Sistemul de înregistrare Intrare/ieșire la frontieră, din luna octombrie. Cum va funcționa

Publicat

acum o oră

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

România introduce Sistemul de înregistrare intrare/ieșire la frontieră, din 12 octombrie. Sistemul va fi aplicat alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, scrie alba24.ro. Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), este un instrument modern de control la frontiera externă a Spațiului Schengen, transmite Poliția de Frontieră.

Cum funcționează sistemul

EES este un sistem electronic care înregistrează data și locul de intrare și de ieșire a cetățenilor țărilor terțe admiși pentru șederi pe termen scurt – inclusiv cetățenii Republicii Moldova.

Acesta înregistrează și datele alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) ale acestora.

De asemenea, calculează durata de ședere autorizată, potrivit sursei citate.

”Sistemul nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid și mai sigur de verificare, înlocuind treptat ștampilarea documentelor de călătorie”, precizează Poliția de Frontieră.

Publicitate
Potrivit instituției, obiectivul implementării acestui sistem este ”asigurarea unui control la frontieră mai sigur, mai rapid și mai eficient, care să reducă timpii de așteptare și să contribuie la o mai bună protejare a granițelor Uniunii Europene”.

Cum se va aplica sistemul

EES va fi pus în funcțiune progresiv, începând cu 12 octombrie 2025. România va utiliza sistemul etapizat, inițial în puncte de trecere selectate.

Apoi, acesta va fi extins treptat, până la implementarea deplină la întreaga frontieră externă, într-un termen de maximum 170 de zile calendaristice.

Pe durata perioadei de progresivitate, documentele de călătorie ale persoanelor vizate vor continua să fie ștampilate la intrare și la ieșire. Ștampilarea manuală va înceta odată cu operaționalizarea completă a sistemului.

Cum se va desfășura controlul la frontieră în cadrul EES

Atunci când cetățeanul unui stat terț efectuează controlul de frontieră, prezintă pașaportul și, dacă este cazul, alte documente necesare (de exemplu, permis de ședere sau permis de mic trafic). Polițistul de frontieră este îndreptățit să verifice scopul și durata călătoriei, precum și dovada mijloacelor de subzistență.

La prima intrare după operaționalizarea sistemului EES, se vor colecta datele biometrice – fotografia facială și patru amprente – pentru a crea un dosar individual. La călătoriile următoare, verificarea la frontieră se va efectua pe baza datelor biometrice deja înregistrate, ceea ce va scurta timpul de așteptare comparativ cu prima înregistrare în sistem.

În situația în care sunt îndeplinite toate condițiile legale, intrarea în țară va fi permisă și înregistrată electronic, iar polițistul de frontieră va informa persoana despre durata autorizată a șederii. Dacă, dimpotrivă, condițiile nu sunt îndeplinite, refuzul intrării este înregistrat în sistem și, de asemenea, comunicat persoanei, mai transmite Poliția de Frontieră.

Cine este vizat și care sunt excepțiile

EES se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din Uniunea Europeană, cu excepțiile precizate de regulament) care sunt admiși pentru o ședere pe termen scurt (max. 90 zile în oricare 180 zile), inclusiv cetățenilor Republicii Moldova, precum și cetățenilor terți care sunt membri ai familiei unui cetățean al Uniunii și nu dețin un permis de ședere.

Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care prelevarea amprentelor este fizic imposibilă sunt exceptate de la amprentare.

Cetățenii țărilor terțe care dețin un document de ședere sau o viză de lungă ședere eliberată de un stat membru al UE, precum și membrii de familie ai cetățenilor UE care dețin un permis de ședere, nu intră sub incidența EES.

Protecția datelor

Datele sunt stocate în sistem pentru o perioadă de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii perioadei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor. Persoanele vizate au dreptul de acces, rectificare și ștergere a datelor conform cadrului legal.

Informații utile pentru călători

Pentru a evita întârzierile în procesul de control la trecerea frontierei, persoanele care beneficiază de excepții de la implementarea în sistemul EES sunt rugate să prezinte, încă de la momentul controlului, documentele justificative care atestă acest statut.

Pe durata implementării progresive a EES, serviciul web de verificare a duratei șederii nu va fi disponibil. Calcularea automată a perioadei de ședere va fi funcțională după operaționalizarea completă a sistemului.

Citeste mai mult

Eveniment

Vești proaste pentru românii cu credite, din octombrie. Cu cât vor crește ratele

Publicat

acum o oră

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Vești proaste pentru românii cu credite, începând cu luna octombrie. Ratele calculate în funcție de IRCC vor crește. Este vorba despre indicele în funcție de care sunt calculate creditele începând cu luna mai 2019, scrie alba24.ro.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) va crește, de la 1 octombrie 2025, la 6,06%, potrivit analizelor financiare. Acum este la nivelul de 5,55%.

Asta înseamnă creșterea ratelor la credite pentru circa 500.000 de români, care au ratele legate de IRCC.

De exemplu, pentru un credit de 400.000 de lei pe 30 de ani, rata lunară va urca de la 2.865 lei la 3.007 lei, notează gândul.ro.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci. Acesta reflectă media dobânzilor reale practicate în piață.

Banca Națională a României a menținut deocamdată dobânda-cheie la 6,5%, după ce aceasta a crescut semnificativ în ultimii ani.

Publicitate

Instituția nu ia în calcul o scădere de dobânzilor în acest moment, având în vedere nivelul inflației, 9,9% în prezent și care ar putea crește, potrivit antena3.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Care este suma propusă

Publicat

acum 2 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat, luni, detaliile unui program de sprijin, parte din pachetul de măsuri pentru relansarea economică propus de Ministerul Muncii, scrie alba24.ro.

Măsura principală a programului constă în acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni.

„Pentru aceste mame, mame singure și nu numai, avem în vedere acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni cu condiția ca raportul de muncă să continue cel puțin încă 18 luni după expirarea acestei facilități”, a explicat ministrul.

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Condiții

Programul se adresează în special mamelor cu mai mulți copii care doresc să se întoarcă la muncă, răspunzând astfel unei provocări demografice majore.

„Îmbătrânirea populației este o preocupare peste tot în lume și atunci Partidul Social Democrat consideră de cuvință să încurajeze cât de mult se poate cu toate resursele disponibile inclusiv mamele cu mai mulți copii care vor să se întoarcă în piața muncii”, a precizat Manole.

Pe lângă subvenția lunară, programul include facilități complementare. „Pentru că această temă a sprijinirii mamelor cu mai mulți copii este extrem de importantă, propunem în plus față de subvenția despre care v-am spus și completarea acesteia cu o facilitate și anume cu scutirea de la plata contribuției asigurătorii pentru muncă, acces la programe de formare profesională pentru reîncadrare și sprijin financiar pentru acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor de vârstă mică 0-6 ani”, a detaliat ministrul.

Programul va beneficia 5.000 de mame și va fi finanțat din multiple surse.

Publicitate

Ministrul a subliniat că aceste măsuri reprezintă investiții, nu cheltuieli. „Aș vrea să subliniez că aceste măsuri, având ca prim obiectiv mai multe locuri de muncă și mai mulți angajați în economie, înseamnă din primul moment nu cheltuieli, chiar dacă este vorba de fonduri europene, nici măcar atunci când este vorba de fonduri europene, ci înseamnă un beneficiu pentru economie din primul moment”, a spus Manole.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending