Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 10 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Educație

FOTO: „Povești la gura sobei” – Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene Botoșani

Publicat

acum 7 ore

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Vineri, 12 decembrie 2025, de la ora 13:00, Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani a găzduit activitatea „Povești la gura sobei”, un eveniment dedicat celor mici, menit să îi introducă în atmosfera caldă, liniștită și plină de farmec a poveștilor de iarnă.

Protagoniștii întâlnirii au fost elevii Clasei I B – Step by Step, cunoscuți drept „Veverițele Curioase”, de la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga”. Copiii au fost însoțiți și coordonați de cadrele didactice Olguța-Cătălina Dughilă și Oana-Olivia Străchinariu, care le-au fost ghizi pe parcursul activităților.

În spațiul primitor al filialei, micii participanți au avut ocazia să descopere magia poveștilor prin lectură, interpretare și jocuri de imaginație. Activitatea a inclus momente de creație literară, în care copiii au compus scurte texte inspirate de frumusețea anotimpului rece, precum și ateliere tematice ce le-au stimulat îndemânarea și creativitatea.

 

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Medic infecționist: Tratamentul leprei se face cu antibiotic și poate dura până la doi ani

Publicat

acum 8 ore

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Managerul Spitalului de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași, medicul Florin Roșu, afirmă că tratamentul leprei se face printr-o asociere de antibiotice și poate dura până la doi ani, el punctând că, la câteva zile de la începerea administrării medicamentelor, bolnavul nu mai este contagios.

”Tratamentul constă în administrarea unei asocieri de antibiotice pentru o durată mai lungă de timp, de la câteva luni până la 2 ani. După câteva zile de la începerea tratamentului antibiotic, persoana nu mai este contagioasă”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, medicul infecționist.

El a afirmat că diagnosticul de lepră confirmat la Cluj nu ridică probleme de sănătate publică întrucât transmiterea bolii este extrem de dificilă.

”Situația actuală nu este una cu risc pentru populație. Această boală infecțioasă, lepra sau boala Hansen, este una foarte rară, iar pentru a fi transmisă este nevoie ca o persoană sănătoasă să fie în contact cu una bolnavă pentru o perioadă de timp foarte mare. Infectarea se produce în momentul în care o persoană sănătoasă intră în contact cu leziunile cutanate sau cu picăturile Flugge eliminate prin tuse sau strănut ale unei persoane infectate”, a mai spus medicul.

Totodată, acesta a punctat că perioada de incubație la această boală este de câțiva ani.

”Manifestarea principală în lepră este reprezentată de apariția unor leziuni sub forma unor placarde sau noduli la nivelul tegumentului, în funcție de forma bolii – lepromatoasă sau tuberculoidă. Placardele sunt inițial reduse în dimensiuni și deschise la culoare, ca apoi ulterior, odată cu progresia bolii, acestea să se extindă progresiv și să producă leziuni mutilante, cu posibilitatea de apariție chiar și a leziunilor ulcerative. Pot apărea, de asemenea, senzații de parestezii la nivelul acestora. Perioada de incubație în această boală este foarte lungă, de câțiva ani”, a explicat dr. Roșu.

Publicitate

Medicul subliniază că, depistată la timp, lepra poate fi tratată încă de la primele simptome. Boala este vindecabilă, mai spune el, și le recomandă celor care prezintă leziuni tegumentare care persistă mai mult de 24 de ore să se prezinte la spital în vederea diagnosticului.

”Trebuie evitat contactul apropiat prelungit cu pacienții infectați care nu se află sub tratament”, a mai spus Florin Roșu. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cătălin Silegeanu cere explicații privind achiziția microbuzelor școlare la suprapreț și solicită verificări în județul Botoșani

Publicat

acum 9 ore

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a adresat o interpelare ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslariu, prin care solicită explicații privind modul în care au fost cheltuite fondurile PNRR pentru achiziția microbuzelor școlare electrice, în contextul scandalului public legat de diferențele majore de preț practicate între județe, cerând verificări și pentru Botoșani.

În documentul transmis oficial, senatorul atrage atenția asupra faptului că, pentru același model de microbuz școlar, unele autorități județene au achitat aproximativ 99.000 de euro, în timp ce în alte județe costurile au depășit 260.000 de euro, discrepanțe deja semnalate în spațiul public.

„Ăștia nu se mai satură! Au furat bani până și de la copiii necăjiți din satele sărace și izolate. Microbuze școlare cumpărate la suprapreț, de parcă banii europeni din PNRR ar fi pușculița baronilor locali”, a declarat senatorul Cătălin Silegeanu, acuzând că fondurile destinate educației par să fi fost deturnate de la scopul lor real.

Parlamentarul arată că, în timp ce copiii din mediul rural sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi pentru a ajunge la școală, resursele financiare nu au fost utilizate eficient pentru achiziția unui număr cât mai mare de microbuze. „În loc ca banii să fie folosiți chibzuit, s-au umflat facturile ca să se îmbogățească unii, iar aceste mânării sunt prezentate cinic drept mari realizări pentru educație”, a mai afirmat senatorul.

Prin interpelarea adresată ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cătălin Silegeanu solicită clarificări privind criteriile de stabilire a prețurilor, firmele care au câștigat contractele, controalele efectuate până în prezent și eventualele măsuri dispuse de minister. De asemenea, acesta cere explicit să se precizeze dacă suspiciunile de fraudă și neregulile semnalate la nivel național vizează și județul Botoșani.

„Am cerut explicații clare, documente și măsuri concrete. Este esențial să știm cine a câștigat contractele, de ce există aceste diferențe revoltătoare de preț și dacă astfel de situații se regăsesc și în județul Botoșani”, a transmis senatorul.

Publicitate

Totodată, parlamentarul a criticat reacția autorităților centrale, apreciind că sesizarea Parchetului European de către minister a venit tardiv. „Faptul că ministrul sesizează Parchetul European abia acum spune multe. Prea puțin și prea târziu”, a încheiat Cătălin Silegeanu.

Scandalul achizițiilor de microbuze școlare electrice finanțate prin PNRR a luat naștere după ce investigații jurnalistice au relevat diferențe de preț de până la trei ori pentru același tip de vehicul, precum și o concentrare a contractelor în câteva județe și la un număr restrâns de furnizori.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Incendiu la Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a suferit arsuri

Publicat

acum 10 ore

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în urmă cu puțin timp, într-o gospodărie din localitatea Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a încercat să stingă focul și a suferit arsuri la față și mâini. O vecină a sunat la pompieri, îngrijorată că flăcările s-ar putea extinde la casă.

 

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere, precum și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Aceștia au constatat că magazia, cu o suprafață de aproximativ 15 metri pătrați, ardea în totalitate. Incendiul a fost stins înainte ca flăcările să ajungă la casă.

 

Proprietarul a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Publicitate

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind foc deschis în spații închise ( mijloc de preparare a hranei în funcțiune, lăsat nesupravegheat).

 

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

 

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

 

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

 

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

 

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

 

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

 

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

 

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

 

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

 

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending