Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 12 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025. Liviu Mățăoanu publică un articol însoțit  de o bogată iconografie și având titlul ”O ilustrare a debutului în literature română a lui Mihai Eminescu”. Rețin: „Ca un poet născut sub o stea norocoasă, Mihai Eminescu se luptă și azi cu data debutului său în literature română.  Unii istorici literari consideră că debutul real este publicarea poeziei „De-aș avea”, în Revista „Familia” din 25 februarie / 9 martie 1866, alții că debutul absolut a fost cel din revista gimnaziștilor din Cernăuți, care au străns șapte poezii pe care le-au publicat (probabil) în ianuarie 1866.  (Chiar mai mult, unii consider că a debutat în 1865, cu „Viața” și ”Stele-n cer”).  (,,,) „Poezia de debut a lui Mihai Eminescu, în Revista „Familia”, nr. 6, 25 februarie / 9 martie (stil nou), An 2, 1866, p. 11 (68), prin care  Eminescu devine, pentru totdeauna, Eminescu”;

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025. Ion Simuț, adoptând un stil polemic, publică „Confesiunile unui opinioman”, având ca țintă pe Ștefan Borbely. Voi reține,însă,  un punct de vedere al lui Simuț despre revista  „România literară”: „Pe de altă parte, „România literară” își afirmă în ultima vreme un spirit mai deschis, ieșind treptat de sub zodia sectarismului și exclusivismelor. E ca un muribund, intolerant și antipatic până de curând, care,  aflat în declin de vitalitate, mulțumește tuturor pentru asistență și generozitate, face daruri în dreapta și în stânga (adică publică) peste orice așteptări”;

 

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025.  Jean Dumitrașcu își continuă serialul său despre  ”Generația 60 – generația socialismului”.  Episodul 40 o are în vizor pe Victoria Ana Tăușan, văzută ca o proletcultistă păstrătoare a cadențelor comunismului.  Voi reține, și aici, doar punctual de vedere privind revista „România literară”: „… aceasta e o revistă  atemporală, de grup, care nu ține cont de scriitorii comuniști (îi publică pe Blandiana, Genaru, Zilieru etc.)”;

Publicitate

 

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025. Dosarul revistei este semnat de Virgil Diaconu. Eseul se numește „Eminescizarea și dezeminescizarea poeziei și a criticii literare” și face parte din volumul în lucru „Arta poetică a lui Mihai Eminescu”. Rețin: 1. „Ca urmare a influențelor exercitate de marile modele literare, poetul a fost numit pe rând, fie GENERAȚIONIST – proletcultist, șaizecist, șaptezecist, optzecist, postmodernist, douămiist etc.; fie poet „CURENTIST” – neoclasic, romantic, naturalist, simbolist, poet purist, suprarealist, dadaist,  futurist, cubist, lettrist, postmodernist etc.; fie poet EMINESCIAN, ARGHEZIAN, BLAGIAN, BACOVIAN, MINULESCIAN, STĂNESCIAN, SORESCIAN etc.”; 2. Titu Maiorescu: „Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu.”;  3. Dobrogeanu-Gherea și G. Ibrăileanu), „eminescianism servil” (G. Ibrăileanu) sau „curent eminescian” (Alexandru Vlahuță). Cât despre poeții care imit„Poezia inspirată de Eminescu, dar și de alți poeți a primit numele de poezie „epigonică”, poezie „influențată”, poezie „mimetică” sau „pastișată”, poezie „textualistă”, iar poezia care imită în mod special poezia lui Eminescu i s-a spus  poezie „eminescizată” (C. ă poezia lui Eminescu, aceștia au primit numele de „epigoni”, „emuli”, poeți „eminescieni”, poeți „servil eminescieni” sau poeți „eminescizați”.”; 4. Alexandru Vlahuță: „ așa-numitul curent eminescian în poezia noastră actuală se mărginește numai la o combinare de cuvinte și de forme ale maestrului, care-a suferit în adevăr și a gamut pe coardele lirei, iată pentru ce ne și lasă reci vaietele atâtor tineri, cari se încearcă a cânta dureri străine de ei pe forme împrumutate.”; 5. Coonstantin V. Vasiliu, student în drept, ales de către Titu Maiorescu  să vorbească celor prezenți la Botoșani, la dezvelirea bustului lui Eminescu: „… privim zbuciumările neroade ale acelor pleiade ridicole de bocitori  fără lacrimi în versuri fără idei, cari au răsărit de pe urma lui Eminescu. Cine nu știe însă că aceeași ploaie, care poate împodobi câmpiile cu holde bogate, poate da viață efemeră și la sute de ciuperci. E chestier de teren.”;  

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Județul Botoșani a fost plasat sub COD GALBEN de ploaie și burniță, cu depuneri locale de polei

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 24.01.2026

de

Publicitate

Meteorologii au emis un cod galben de ploaie și burniță, cu depuneri locale de polei, valabil pentru județul Botoșani până la ora 00:00.

 

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, le recomandăm șoferilor să:

 

• evite deplasările dacă nu sunt absolut necesare;

• reducă mult viteza;

Publicitate

• păstreze o distanță mare față de alte vehicule;

• nu frâneze și să nu vireze brusc;

• evite depășirile.

 

Pietonilor le recomandăm:

 

• să meargă cu grijă

• să folosească încălțăminte antiderapantă

 

Se recomandă deplasarea lentă, cu pași mici, folosirea balustradelor și evitarea suprafețelor lucioase sau înclinate.

 

Pentru siguranța dumneavoastră, respectați aceste recomandări și evitați orice comportament care vă poate pune în pericol.

 

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

 

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Economie

Ministerul Finanțelor propune modificări la Codul de Procedură Fiscală pentru alinierea legislației la standardele europene și internaționale

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 24.01.2026

de

Publicitate

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în consultare publică un proiect de Ordonanță de Guvern pentru modificarea și completarea Codului de Procedură Fiscală (Legea nr. 207/2015), în vederea alinierii legislației fiscale din România la standardele europene și internaționale.

‘Proiectul are ca scop principal preluarea în legislația națională a unei noi directive europene – Directiva (UE) 2025/872, cunoscută ca DAC9 – adoptată la nivelul Uniunii Europene în aprilie 2025. Directiva stabilește reguli actualizate privind cooperarea dintre autoritățile fiscale din statele membre, în special în contextul economiei digitale și al aplicării impozitului minim global pentru marile grupuri de companii’, se arată într-un comunicat al MF, transmis vineri AGERPRES.

Prin modificările propuse, România aliniază legislația fiscală la standardele europene și internaționale, urmărind un cadru fiscal ‘mai clar, mai predictibil și mai echitabil’.

Potrivit sursei citate, un obiectiv important al proiectului este îmbunătățirea schimbului automat de informații între administrațiile fiscale din Uniunea Europeană. Acest mecanism permite autorităților să își transmită date relevante despre impozitarea companiilor mari.

De asemenea, prin propunerile de modificare a Codului de procedură fiscală, Ministerul Finanțelor urmărește creșterea transparenței fiscale, combaterea evaziunii și eficientizarea analizei de risc, oferind în același timp soluții digitale moderne pentru contribuabilii de bună-credință.

‘Una dintre principalele noutăți aduse de DAC9 este reducerea semnificativă a obligațiilor de raportare pentru marile grupuri de companii. Grupurile multinaționale și grupurile naționale mari, cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro, vor putea depune o singură declarație fiscală la nivel de grup, în locul mai multor declarații separate pentru fiecare entitate din cadrul grupului. Această raportare centralizată va reduce birocrația și costurile administrative, atât pentru companii, cât și pentru autoritățile fiscale’, transmit reprezentanții ministerului în comunicat.

Publicitate

Proiectul de ordonanță introduce utilizarea unui formular standard pentru declarația informativă privind impozitul suplimentar (impozitul minim global). Modelul acestui formular va fi aprobat prin ordin al președintelui ANAF, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Totodată, sunt stabilite termene clare de raportare, reguli pentru schimbul automat de informații între statele membre și mecanisme de cooperare pentru corectarea eventualelor erori evidente din declarații.

‘Pe lângă transpunerea DAC9, proiectul aduce clarificări și completări regulilor existente privind schimbul de informații referitoare la conturile financiare. Astfel, sunt eliminate unele lacune legislative care, până acum, se refereau doar la obligația de raportare, fără a reglementa explicit schimbul efectiv de date pentru anumite tipuri noi de conturi’, precizează instituția.

Pentru a asigura aplicarea corectă a noilor prevederi, proiectul prevede sancțiuni contravenționale cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.

Potrivit sursei citate, acestea se aplică, de exemplu, în cazul utilizării altor formulare decât cele standardizate sau al nerespectării obligației de păstrare a documentelor și evidențelor fiscale pentru o perioadă de minimum 5 ani. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Încă un lot de lapte praf retras de la vânzare din magazine. Conține un ingredient neconform. Atenționări pentru cumpărători

Publicat

acum 11 ore

sâmbătă, 24.01.2026

de

Publicitate

Încă un lot de lapte praf este retras de la vânzare din magazine, după situații similare înregistrate în decembrie 2025 și la începutul lunii ianuarie 2026. Este vorba despre lapte praf NAN 1 Comfortis, distribuitor Nestle Romania. ANSVSA anunță că produsul poate conține un ingredient neconform, informează alba24.ro.

Ca măsură de precauție și în strânsă colaborare cu autoritățile locale, Nestlé România adaugă încă un lot pe lista de loturi de formulă de lapte NAN 1 Comfortis 800g vizate de rechemarea de la consumatori inițiată în data de 6 ianuarie 2026, potrivit anunțului.

”Siguranța și bunăstarea sugarilor reprezintă prioritatea noastră absolută.

Această situație este cauzată de o problemă de neconformitate a unui ingredient provenit de la un furnizor extern, ingredient folosit în rețeta acestui lot.

Menționăm faptul că nu au fost semnalate cazuri confirmate de probleme de sănătate asociate consumului produselor din loturile menționate”, se arată în informarea publicată de ANSVSA.

Produsul vizat – NAN 1 Comfortis 800 g, Lot nr. 53260346AA, data limită de consum 30.11.2027 – este retras de la vânzare din magazine Lidl și Kaufland din Alba și din țară.

Publicitate

Persoanele care au achiziționat produse din lotul vizat sunt rugate să nu le ofere spre consum.

Cumpărătorii pot returna produsele din lotul vizat direct la magazinele de unde le-au achiziționat pentru a primi contravaloarea acestora sau pot suna gratuit la telefonul consumatorului 0800 863 785 de luni pana vineri între orele 09:00 – 18:00 / e-mail contact@ro.nestle.com

Citeste mai mult

Economie

Botoșani, printre județele cu cele mai puține insolvențe în 2025: Doar 36 de firme și PFA afectate

Publicat

acum 11 ore

sâmbătă, 24.01.2026

de

Publicitate

Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență anul trecut a fost de 7.553, în creștere cu 3,84% față de 2024, când au fost înregistrate 7.274 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe firme și PFA intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 1.359, număr în scădere cu 1,16% față de perioada ianuarie-decembrie 2024.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 661 insolvențe (plus 13,77%), Cluj – 511 (minus 3,40%), Timiș – 427 (plus 0,71%), Ilfov – 411 (plus 45,74%) și Iași – 256 (minus 16,07%).

Cele mai puține insolvențe s-au consemnat anul trecut în județele Covasna – 26 (minus 7,14%), Harghita – 34 (minus 10,53%), Botoșani – 36 (minus 30,77%), Vaslui – 50 (plus 21,95%), Giurgiu – 51 (minus 1,92%) și Gorj – 54 (minus 6,90%).

Numai în luna decembrie 2025 au fost înregistrate 1.046 de insolvențe, cele mai multe în București, respectiv 208, și în județele Cluj (78), Timiș (63) și Bihor (60).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.587 (minus 16,56% comparativ cu perioada ianuarie-decembrie 2024), construcții – 1.374 (minus 8,34%), transport și depozitare – 797 (plus 5,98%) și în industria prelucrătoare – 746 (minus 12,44%).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending