Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025. Liviu Mățăoanu publică un articol însoțit  de o bogată iconografie și având titlul ”O ilustrare a debutului în literature română a lui Mihai Eminescu”. Rețin: „Ca un poet născut sub o stea norocoasă, Mihai Eminescu se luptă și azi cu data debutului său în literature română.  Unii istorici literari consideră că debutul real este publicarea poeziei „De-aș avea”, în Revista „Familia” din 25 februarie / 9 martie 1866, alții că debutul absolut a fost cel din revista gimnaziștilor din Cernăuți, care au străns șapte poezii pe care le-au publicat (probabil) în ianuarie 1866.  (Chiar mai mult, unii consider că a debutat în 1865, cu „Viața” și ”Stele-n cer”).  (,,,) „Poezia de debut a lui Mihai Eminescu, în Revista „Familia”, nr. 6, 25 februarie / 9 martie (stil nou), An 2, 1866, p. 11 (68), prin care  Eminescu devine, pentru totdeauna, Eminescu”;

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025. Ion Simuț, adoptând un stil polemic, publică „Confesiunile unui opinioman”, având ca țintă pe Ștefan Borbely. Voi reține,însă,  un punct de vedere al lui Simuț despre revista  „România literară”: „Pe de altă parte, „România literară” își afirmă în ultima vreme un spirit mai deschis, ieșind treptat de sub zodia sectarismului și exclusivismelor. E ca un muribund, intolerant și antipatic până de curând, care,  aflat în declin de vitalitate, mulțumește tuturor pentru asistență și generozitate, face daruri în dreapta și în stânga (adică publică) peste orice așteptări”;

 

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025.  Jean Dumitrașcu își continuă serialul său despre  ”Generația 60 – generația socialismului”.  Episodul 40 o are în vizor pe Victoria Ana Tăușan, văzută ca o proletcultistă păstrătoare a cadențelor comunismului.  Voi reține, și aici, doar punctual de vedere privind revista „România literară”: „… aceasta e o revistă  atemporală, de grup, care nu ține cont de scriitorii comuniști (îi publică pe Blandiana, Genaru, Zilieru etc.)”;

Publicitate

 

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025. Dosarul revistei este semnat de Virgil Diaconu. Eseul se numește „Eminescizarea și dezeminescizarea poeziei și a criticii literare” și face parte din volumul în lucru „Arta poetică a lui Mihai Eminescu”. Rețin: 1. „Ca urmare a influențelor exercitate de marile modele literare, poetul a fost numit pe rând, fie GENERAȚIONIST – proletcultist, șaizecist, șaptezecist, optzecist, postmodernist, douămiist etc.; fie poet „CURENTIST” – neoclasic, romantic, naturalist, simbolist, poet purist, suprarealist, dadaist,  futurist, cubist, lettrist, postmodernist etc.; fie poet EMINESCIAN, ARGHEZIAN, BLAGIAN, BACOVIAN, MINULESCIAN, STĂNESCIAN, SORESCIAN etc.”; 2. Titu Maiorescu: „Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu.”;  3. Dobrogeanu-Gherea și G. Ibrăileanu), „eminescianism servil” (G. Ibrăileanu) sau „curent eminescian” (Alexandru Vlahuță). Cât despre poeții care imit„Poezia inspirată de Eminescu, dar și de alți poeți a primit numele de poezie „epigonică”, poezie „influențată”, poezie „mimetică” sau „pastișată”, poezie „textualistă”, iar poezia care imită în mod special poezia lui Eminescu i s-a spus  poezie „eminescizată” (C. ă poezia lui Eminescu, aceștia au primit numele de „epigoni”, „emuli”, poeți „eminescieni”, poeți „servil eminescieni” sau poeți „eminescizați”.”; 4. Alexandru Vlahuță: „ așa-numitul curent eminescian în poezia noastră actuală se mărginește numai la o combinare de cuvinte și de forme ale maestrului, care-a suferit în adevăr și a gamut pe coardele lirei, iată pentru ce ne și lasă reci vaietele atâtor tineri, cari se încearcă a cânta dureri străine de ei pe forme împrumutate.”; 5. Coonstantin V. Vasiliu, student în drept, ales de către Titu Maiorescu  să vorbească celor prezenți la Botoșani, la dezvelirea bustului lui Eminescu: „… privim zbuciumările neroade ale acelor pleiade ridicole de bocitori  fără lacrimi în versuri fără idei, cari au răsărit de pe urma lui Eminescu. Cine nu știe însă că aceeași ploaie, care poate împodobi câmpiile cu holde bogate, poate da viață efemeră și la sute de ciuperci. E chestier de teren.”;  

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei

Publicat

Publicitate

Acest mare mitropolit al Moldovei – Iosif al II-lea Naniescu – numit „cel milostiv”, a fost cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX după Sfântul Calinic de la Cernica. Era fiul preotului Anania (Nane) Mihalache și al presviterei Teodosia, din satul Răzălăi, raionul Bălți, născut la 15 iulie 1818. Tatăl său a murit după doi ani, iar mama rămâne văduvă cu doi copii, Ioan și Ieremia.

În anul 1831, ierodiaconul Teofilact, unchiul său, aduce la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași pe copilul Ioan, pentru a învăța carte. Aici deprinde scrisul, cititul, tipicul și muzica psaltică. În anul 1834 ierodiaconul Teofilact este numit egumen la Mănăstirea Sfântul Prooroc Samuil din Focșani, unde aduce și pe nepotul său. În anul 1835, ierodiaconul Teofilact ajunge ecleziarh la episcopia Buzăului, sub vestitul episcop Chesarie, împreună cu tânărul Ioan. La 23 ianuarie 1835 rasoforul Ioan este călugărit sub numele de Iosif, în catedrala episcopală, iar a doua zi este hirotonit diacon. Ca ucenic al episcopului Chesarie, în anul 1836, ierodiaconul Iosif Naniescu intră la seminarul din Buzău, atunci înființat, pe care îl termină în anul 1840. Apoi, între anii 1840-1847 urmează Colegiul Sfântul Sava din București. În anul 1849 este numit egumen la Mănăstirea Șerbănești din Râmnicu-Vâlcea, iar la 29 august 1850 este hirotonit preot în București.

În noiembrie 1852 este făcut protosinghel de Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului. În 1857 este numit egumen la Mănăstirea Găiseni, județul Dâmbovița, iar după 4 ani este făcut arhimandrit de mitropolitul primat Nifon și numit în 1863 egumen la Mănăstirea Sărindar din București. Între anii 1864-1870 arhimandritul Iosif Naniescu a activat ca profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe Lazar și la Liceul Matei Basarab din București, iar ultimii doi ani (1870-1871) a fost director la Seminarul Central. La 23 aprilie 1872 arhimandritul Iosif Naniescu este hirotonit arhiereu, iar în ianuarie 1873 este numit episcop de Argeș.

La 10 iunie 1875 este ales mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie același an este instalat la Iași. Timp de 27 de ani venerabilul mitropolit Iosif Naniescu păstorește cu o rară blândețe și înțelepciune Mitropolia Moldovei. Aici a depus cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală și socială din toată viața sa, rămânând pentru urmași un exemplu viu și greu de imitat. În data de 26 ianuarie 1902 mitropolitul Iosif Naniescu „cel sfânt si milostiv” părăsește pe fiii săi duhovnicești și se strămută la cereștile lăcașuri, pentru a sta în fața marelui Arhiereu Iisus Hristos. Mormântul său se află în partea de sud a catedralei mitropolitane terminata de el. Canonizarea oficială a Mitropolitului Iosif Naniescu a avut loc în data de 25 martie 2018, la Catedrala Mitropolitană din Iași.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 25 ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 25 ianuarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 25 ianuarie 2026:

Loto 6/49: 18, 40, 27, 33, 5, 48

Loto 5/40: 27, 7, 13, 10, 6, 5

Joker: 3, 18, 37, 29, 23 + 15

Noroc: 3, 5, 1, 1, 0, 3, 8

Publicitate

Noroc Plus: 4, 4, 6, 8, 4, 2

Super Noroc: 6, 7, 4, 5, 7, 9

Citeste mai mult

Eveniment

Bolojan cu bagajele la ușă. Liderii PSD îi cer demisia: Ești un kamikaze, nu un erou pe cal alb

Publicat

Publicitate

Liderii PSD încep să îi ceară demisia premierului Ilie Bolojan, iar deputatul PSD Mihai Fifor spune că atunci când când 76% dintre români îți spun că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, „iar 73% declară că nu mai au nicio încredere în tine, nu te mai pregătești de „încă o asumare”. Te pregătești de plecare. Pentru că de încă o nenorocire nu mai e loc. Într-o țară normală, îți faci bagajele și te duci acasă. Atât”, relatează mediafax.ro.

Fifor scrie pe Facebook, duminică seara, că România de azi nu mai e o țară normală, din păcate.

„O spun românii cărora le-a ajuns apa la gură. Este o țară capturată de cineva care sigur nu se topește de dragul românilor și care a decis, în numele unor „reforme” pe care nimeni altcineva în afară de el nu le vede, să pună economia la pământ, să-i sărăcească și să-i umilească pe români deliberat. O economie în pragul recesiunii, taxe și impozite mărite în cascadă, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, astronomic mai mare decât cea a următoarei clasate, scăderea abruptă a puterii de cumpărare, venituri înghețate și prețuri care explodează. Românii muncesc mai mult, plătesc mai mult și trăiesc infinit mai prost. Și nicio direcție. Doar o idee fixă. „Reformă” cu barda. Prin asumări repetate. Și NIMIC în loc. Pentru că NU vrei tu. Deși de 6 luni ai măsurile de stimulare a economiei pe masă”, spune Mihai Fifor.

Mihai Fifor arată că „asta este realitatea de zi cu zi, nu graficele cosmetizate din birouri”.

„Iar peste acest tablou sumbru, răspunsul „apostolului” este același: mai multă austeritate, mai multă povară pusă pe umerii celor care deja nu mai duc. Așa că, atunci când majoritatea covârșitoare îți spune limpede că ai pierdut direcția și încrederea totală și tu continui, o faci doar pentru că ești un kamikaze, nu un erou pe cal alb. Însă nimeni și nimic nu îți dă dreptul să tragi România după tine”, mai spune deputatul PSD.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Senatorul AUR Cătălin Silegeanu: Fermierii botoșăneni protestează de trei zile în ger. Guvernul întârzie plățile și blochează agricultura

Publicat

Publicitate

Zeci de fermieri din județul Botoșani protestează de trei zile în zona Cartierului „Lebăda”, însă, potrivit senatorului AUR Cătălin Silegeanu, nemulțumirile lor sunt ignorate atât de autoritățile locale, cât și de decidenții de la nivel guvernamental.

Parlamentarul susține că agricultorii stau ore întregi în frig, atrag atenția celor care tranzitează orașul, dar nimeni nu a venit să discute cu ei despre problemele care i-au scos în stradă.

Într-un mesaj transmis public, senatorul a explicat că una dintre principalele cauze ale protestelor este întârzierea rambursării accizei la motorina utilizată în agricultură, ceea ce obligă fermierii să suporte din propriile resurse costuri pe care statul ar fi trebuit să le restituie la timp. Situația afectează grav lichiditatea exploatațiilor agricole, într-o perioadă considerată esențială pentru lucrările din teren.

În același timp, senatorul atrage atenția asupra accizelor ridicate și asupra creșterii continue a costurilor cu inputurile agricole, factori care reduc marjele de profit și pun presiune suplimentară pe viabilitatea economică a fermierilor.

Un alt subiect semnalat este blocarea Programului Național Antigrindină. Cătălin Silegeanu susține că mii de hectare de culturi au rămas fără protecție în fața fenomenelor meteo extreme, iar deciziile contradictorii luate de autorități – suspendare urmată de reluare parțială – au creat incertitudine chiar înainte de sezonul cu risc maxim.

Senatorul mai afirmă că, în cazul calamităților, statul a reacționat din nou târziu, iar despăgubirile fie nu au ajuns la timp, fie nu au acoperit pierderile reale suferite de agricultori. Schemele de sprijin ar fi fost lansate cu întârzieri, cu criterii restrictive și proceduri greoaie, ceea ce a făcut ca mulți fermieri să rămână fără compensații și să fie nevoiți să continue activitatea pe datorie.

Publicitate

În acest context, senatorul AUR anunță că va adresa o interpelare oficială prim-ministrului Ilie Bolojan, solicitând măsuri concrete și termene clare de aplicare. Printre cerințele menționate se numără un calendar public al plăților, decizii rapide privind protecția culturilor și mecanisme funcționale de despăgubire pentru calamități.

Cătălin Silegeanu afirmă că va rămâne în contact cu organizațiile de fermieri și va monitoriza aplicarea măsurilor promise de Guvern.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending