Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (323)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

 LEGENDA  NOICA

A fost prezentată de Mihai Idu în  “Dilema” nr. 464 din 2013: “Legenda Noica e blândă. Ea creează răspunderi, obligă la imitaţie şi o îngăduire. Cu alte cuvinte, este un model, un exemplu de urmat, o cale posibilă.”  Mihai Idu,  despre ce putem învăţa de la un model precum Noica:  a) „nevoia de a deveni unealta propriului rost”; b) „nevoia de a lucra cu exigenţă şi ritm”; c)” nevoia de a avea ţeluri”; d) „nevoia de orientare şi amplasament”.

Publicitate

 

TRILOGIA LICHIDĂ

 Sintagma aparţine lui Zygmunt Bauman, sociolog recunoscut, reprezentând tabloul cel mai plastic al lumii contemporane: societatea lichidă.  Trilogia lichidă este dată de: a) modernitatea lichidă;              b) dragostea lichidă; c) viaţa lichidă. Emil Raţiu, în „Contemporanul” nr. 12 din 2012, o explică astfel: 1. „o cifră de lectură a lumii actuale, condensată în adjectivul „lichid”; 2. „ceva care scapă printre degete ca nisipul sau apa”. Continuă Emil Raţiu: „Agora şi cetatea, centrul statului naţional, întemeiat în limitele unui spaţiu terestru bine delimitat, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat – distrus – de către lumea lichidă, supranaţională, a aerului, a valurilor şi a comunicaţiei globale prin eter. A rezultat lumea actuală al cărei adjectiv de referinţă este „lichid” în care nimic nu mai este fix, sigur, totul este fugar, mobil, precar şi incontrolabil”.

 

NOUL  MIT  BOIA

Aparţine lui Lucian Boia şi reiese din ultima sa carte „De ce este România altfel?” („Humanitas”, 2012). Cristian Ghinea, într-o cronică din „Dilema” nr. 464 din 2013, îl formulează astfel: „Noul mit spune că românii sunt cel mai varză neam posibil”.

 

PREVEDEREA  VASILE  ANDRU

„Secolul 21 va fi cu matriarhat, sau nu va fi deloc”.

 

GREŞEALA  FĂCUTĂ  CU  RUSIA

Este amintită  de  Andrei Manolescu în articolul  „Vremuri şi conducători” din „Dilema veche” nr. 677 din 9-15 februarie 2017. Observaţia aparţine analistului Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie. Scrie Andrei Manolescu: „…se vorbeşte despre greşeala care s-a făcut cu Rusia, care ar fi fost, spune el, umilită de Occident după încheierea Războiului Rece, un fenomen cu consecinţele nefaste pe care le vedem astăzi.  Şi Germania ar fi fost umilită după Primul Război Mondial, ceea ce ar fi dus, spun unii, la nazism şi la tot ce a urmat.”;

 

 

SFATUL  LUI  GEORGE  USCĂTESCU

L-am întâlnit în „Lumina” din 1 februarie 2013 şi aparţine profesorului român George Uscătescu, stabilit cu mult timp în urmă la Madrid: „Uitaţi-vă la Spania, unde a curs atâta sânge. Ţara a cunoscut un război civil devastator, cu milioane de victime, a trecut printr-o dictatură, dar a avut în cele din urmă tăria morală ca să zidească puntea înţelegerii naţionale, proteguind sensibilităţile şi cultivând alteritatea”;

 

IMAGINEA  COMUNISTULUI  DEDICAT

Am găsit-o prezentată de preotul Alexandru Pripon, în „Lumina” din 7 august 2013: „Personajul acela din cărţile nu foarte inspirat scrise, inteligent, cult, bun la suflet, gata oricând să se sacrifice pentru semenii săi, convins că sărăcia curată este o virtute şi îndreptarea răului o datorie. Dacă aş fi avut ceva să îi reproşez, ar fi fost atitudinea rigidă faţă de credinţă, dar nici aceea nu era prea vizibilă, deoarece subiectul devenise tabu, iar autorii îl evitau cu eleganţă. Respectivul personaj din literatura fără prea mari pretenţii de artă a perioadei roşii era, desigur,  fictiv. Ne-am fi dorit să îl vedem în viaţa de zi cu zi, să avem parte, cumva, de bunătatea lui şi a altora ca el dar, din păcate, în lumea reală trăiam tot noi şi alţii asemenea nouă, obidiţi, izolaţi, aflaţi departe de starea de fapt a unei lumi întregi şi târşindu-ne picioarele pe la interminabile cozi, sperând să procurăm ceva de mâncare – un adevărat lux al acelor timpuri”;

 

CREZUL  PROGRAMATIC ŞTEFAN AUG. DOINAŞ

            A fost descoperit de Constantin Cubleşan în patru versuri din poezia „Orologiul de gheaţă”

(vezi „Apostrof” nr. 1 din 2017): „Treptat izbăvit de pământul greoi, / desprins de lumeşti simulacre, / mă-atrage un cer limpezit ca un sloi / cântând din văpăile-i sacre”. Explică, în susţinerea punctului de vedere, Constantin Cubleşan: „Poetul imaginează, în fantastice tablouri, o lume dincolo de cea a pedestrei realităţi în care există el, vorbind, metaforic, fireşte, de nevoia împlinirii umane într-o altfel de dăruire, într-o altfel de cheltuire a energiilor creatoare, din patimi adevărate, iluminate de idei demiurgice”;

 

PARABOLA  SOMONULUI

Am întâlnit-o la Dumitru Ţepeneag, într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998:

„F. J.: Unde fug personajele?

  1. Ţ.: Ele fug spre moarte, domnule Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.
  2. J.: Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă în Bretagne pentru a-şi depune ouăle, adică romanul.
  3. Ţ.: (…) Dar dacă tot aţi propus „parabola somonului”, ştiţi că somonul se întoarce în apele natale pentru a-şi depune ouăle. Nu de ocean are el nevoie ca să creeze şi să moară (…) Când apele natale vor fi pregătite să mă primească aşa cum se cuvine, vă voi da de ştire. Sensul general al unui roman e şi acela al vieţii: personajele, autorul, cititorii şi criticii, cu toţi ne îndreptăm spre aceeaşi ţintă. Acest punct terminus, pe care ne-am obişnuit să-l numim moarte, e de altfel condiţia de posibilitate a artei, a creaţiei”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Când vor fi cele mai scurte zile ale anului 2025. Ce explicații au experții pentru acest fenomen

Publicat

Publicitate

Cea mai scurtă zi din an: Ziua de 9 iulie a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă decât media. Astronomii spun că alte două zile din această vară vor fi și mai scurte.

Astfel, ziua de 9 iulie a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă decât media zilelor. Acest lucru s-a întâmplat din cauza accelerării rotației Pământului în jurul axei sale.

Totuși, aceasta nu este cea mai rapidă zi a anului, deoarece pe 22 iulie și 5 august zilele vor fi și mai scurte, cu 1,38 și respectiv 1,52 milisecunde, scrie Mediafax.

Fenomenul se datorează poziției Lunii față de ecuator. Pe aceste trei date, Luna se află la cea mai mare distanță de ecuator, ceea ce modifică impactul gravitațional asupra rotației Pământului, potrivit Live Science.

Câte secunde are o zi în mod obișnuit

O zi pe Pământ durează în mod normal aproximativ 86.400 de secunde sau 24 de ore. Dar viteza rotației depinde de mai mulți factori, inclusiv poziția Soarelui și Lunii și câmpul gravitațional terestru.

Pentru majoritatea oamenilor, pierderea unei milisecunde trece neobservată. Însă computerele, GPS-ul, sistemele bancare, telescoapele mari și rețelele electrice se bazează pe sincronizarea precisă pentru a funcționa. Pentru aceste sisteme, fiecare milisecundă contează.

Publicitate

„Transmitem date atât de repede, iar toate trebuie să fie marcate cu ora, astfel încât computerele să știe ce date merg unde”, explică David Gozzard, cercetător la Universitatea din Australia de Vest, specializat în măsurători de precizie, citat de Mediafax.

În ultimele două miliarde de ani, rotația Pământului a încetinit din cauza îndepărtării treptate a Lunii, ceea ce a dus la prelungirea zilelor. Cercetătorii au descoperit că în urmă cu 1-2 miliarde de ani, o zi pe Pământ dura doar 19 ore.

Însă începând din 2020, oamenii de știință au observat că Pământul a început să se rotească puțin mai repede.

„Zilele sunt acum puțin mai scurte decât în ultimii 50 de ani”, confirmă Dirk Piester, șeful Grupului pentru difuzarea timpului la institutul național de meteorologie din Germania.

Citeste mai mult

Eveniment

Rochii de mireasă și accesorii de lux, dar fără acte: Captură inedită a polițiștilor de frontieră botoșăneni

Publicat

Publicitate

Polițiști de frontieră botoșăneni au descoperit într-un autoturism, în urma unui control efectuat în trafic, mai multe rochii de mireasă precum și accesorii pentru care conducătorul auto nu deținea documente legale de proveniență.

În data de 10 iulie a.c., în jurul orei 11.00, pe timpul desfăşurării unei misiuni specifice de supraveghere în zona de competenţă, un echipaj al poliţiei de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Dorohoi–ITPF Iași, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe raza localității Dersca, a oprit pentru control un autoturism înmatriculat în Ucraina, condus de către un bărbat, cetățean ucrainean, în vârstă de 46 de ani.

Cu ocazia efectuării controlului, în mijlocul de transport au fost descoperite 17 rochii de lux (de mireasă și de ocazie) precum și diverse accesorii pentru rochii și evenimente. Colegii noștri au solicitat prezența unui echipaj din cadrul Direcției Regionale Vamale Iași, care a constatat că cetățeanul nu deținea documente pentru produsele respective.
Conform prevederilor legale, persoana au fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 8.000 de lei, iar bunurile, în valoare totală de aproximativ 23.000 de lei au fost ridicate în vederea confiscării.

Citeste mai mult

Eveniment

Poliția intensifică controalele pe un drum din Flămânzi unde se întâmplă frecvent accidente: 45 de permise de conducere reținute într-o singură zi

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au desfășurat o acțiune punctuală pe drumul județean DJ282 B, într-o zonă cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere, produse pe fondul vitezei excesive.

În cadrul acțiunii, au fost depistați 45 de conducători auto care au depășit viteza legală, fiindu-le reținute permisele de conducere.

Scopul acestor activități este creșterea siguranței rutiere și reducerea numărului de accidente grave. Viteza excesivă rămâne una dintre principalele cauze generatoare de accidente cu urmări tragice.

Acțiunile vor continua și în perioada următoare, cu accent pe sancționarea abaterilor grave și comportamentelor care pun în pericol viața participanților la trafic.

Circulați cu prudență și respectați limitele legale de viteză!

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Cinstirea Sfintei Icoane Prodromița de la Muntele Athos

Publicat

Publicitate

Icoana Maicii Domnului Prodromiţa (adică Înaintemergătoarea) este o icoană făcătoare de minuni „nefăcută de mână omenească”, din tezaurul Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu de la Sfântul Muntele Athos, supranumit Grădina Maicii Domnului.

Este cea mai importantă icoană a comunității românești de la Muntele Athos, pentru că sunt puține icoane nefăcute de mână omenească în toată lumea ortodoxă. Istoria acestei icoane începe în anul 1863, în timpul lucrărilor de construire ale Schitului Prodromu de la Muntele Athos, când cuvioșii ctitori Nifon şi Nectarie căutau un iconar care să zugrăvească pe lemn o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită, aşa cum aveau toate mănăstirile de la Sfântul Munte. În plus, ei cereau condiții stricte pentru cel care se va angaja la executarea lucrării, precum curăția trupească şi sufletească, spovedania la duhovnic, post şi rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pe toată durata lucrării.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, cuvioșii Nifon şi Nectarie îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iași, om bătrân și credincios, care se supune cu evlavie rânduielilor celor doi călugări și, în anul 1863, se apucă de lucru. Iconarul a început lucrarea la Mănăstirea Bucium din Iași, care era pe atunci metoc al Schitului Prodromu, iar în câtva timp a ter¬mi¬nat de pictat veşmin-tele şi ce¬lelalte părți ale icoanei, lăsând ca Sfin¬te¬le Feţe (cea a Maicii Domnului şi cea a Pruncului Iisus), să le picteze la sfârșit, după cum este tehnica picturii tradiționale de icoane. După ce a terminat de zugrăvit cum s-a pri¬ce¬put mai bi¬ne veșmintele şi fondul icoanei, a început a lucra la Sfintele Feţe silindu-se cu toată priceperea, însă în mod inexplicabil sfintele feţe ale Fecioarei Maria şi Pruncului Iisus din brațele ei nu puteau fi zugrăvite, iar icoana a rămas nedesăvârșită.

Deși era un pictor cu experiență, speriat și mâhnit că poate şi-a uitat meșteșugul, bătrânul iconar a acoperit icoana, a încuiat atelierul şi a amânat lucrul pentru a doua zi. În dimineața următoare însă, a descoperit icoana desăvârșit pictată, cu fețele luminoase şi pline de dumnezeiesc har, fără să înțeleagă însă cum se petrecuse această minune. Dimensiunile icoanei sunt de 100 / 70 cm. Chipul Maicii Domnului și al Pruncului Iisus au culoarea galbenă, nuanța de galben a grâului. Există mărturii că Sfintele Fețe se schimbă, uneori întunecându-se, alteori luminându-se.

O alta caracteristică este aceea că icoana, cercetată la microscop, nu prezintă urme de pensulă, acest lucru întărind credința că Sfintele Fețe au fost pictate miraculos de mână nepământească. Se spune că portretele zugrăvite pe icoană sunt identice cu portretele reale ale Fecioarei și Pruncului Iisus așa cum au fost consemnate de martorii oculari contemporani.

De-a lungul vremii au fost făcute câteva copii, dintre care unele au rămas în Sfântul Munte, iar altele au fost trimise în România, toate fiind făcătoare de minuni.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending