Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (323)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

 LEGENDA  NOICA

A fost prezentată de Mihai Idu în  “Dilema” nr. 464 din 2013: “Legenda Noica e blândă. Ea creează răspunderi, obligă la imitaţie şi o îngăduire. Cu alte cuvinte, este un model, un exemplu de urmat, o cale posibilă.”  Mihai Idu,  despre ce putem învăţa de la un model precum Noica:  a) „nevoia de a deveni unealta propriului rost”; b) „nevoia de a lucra cu exigenţă şi ritm”; c)” nevoia de a avea ţeluri”; d) „nevoia de orientare şi amplasament”.

Publicitate

 

TRILOGIA LICHIDĂ

 Sintagma aparţine lui Zygmunt Bauman, sociolog recunoscut, reprezentând tabloul cel mai plastic al lumii contemporane: societatea lichidă.  Trilogia lichidă este dată de: a) modernitatea lichidă;              b) dragostea lichidă; c) viaţa lichidă. Emil Raţiu, în „Contemporanul” nr. 12 din 2012, o explică astfel: 1. „o cifră de lectură a lumii actuale, condensată în adjectivul „lichid”; 2. „ceva care scapă printre degete ca nisipul sau apa”. Continuă Emil Raţiu: „Agora şi cetatea, centrul statului naţional, întemeiat în limitele unui spaţiu terestru bine delimitat, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat – distrus – de către lumea lichidă, supranaţională, a aerului, a valurilor şi a comunicaţiei globale prin eter. A rezultat lumea actuală al cărei adjectiv de referinţă este „lichid” în care nimic nu mai este fix, sigur, totul este fugar, mobil, precar şi incontrolabil”.

 

NOUL  MIT  BOIA

Aparţine lui Lucian Boia şi reiese din ultima sa carte „De ce este România altfel?” („Humanitas”, 2012). Cristian Ghinea, într-o cronică din „Dilema” nr. 464 din 2013, îl formulează astfel: „Noul mit spune că românii sunt cel mai varză neam posibil”.

 

PREVEDEREA  VASILE  ANDRU

„Secolul 21 va fi cu matriarhat, sau nu va fi deloc”.

 

GREŞEALA  FĂCUTĂ  CU  RUSIA

Este amintită  de  Andrei Manolescu în articolul  „Vremuri şi conducători” din „Dilema veche” nr. 677 din 9-15 februarie 2017. Observaţia aparţine analistului Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie. Scrie Andrei Manolescu: „…se vorbeşte despre greşeala care s-a făcut cu Rusia, care ar fi fost, spune el, umilită de Occident după încheierea Războiului Rece, un fenomen cu consecinţele nefaste pe care le vedem astăzi.  Şi Germania ar fi fost umilită după Primul Război Mondial, ceea ce ar fi dus, spun unii, la nazism şi la tot ce a urmat.”;

 

 

SFATUL  LUI  GEORGE  USCĂTESCU

L-am întâlnit în „Lumina” din 1 februarie 2013 şi aparţine profesorului român George Uscătescu, stabilit cu mult timp în urmă la Madrid: „Uitaţi-vă la Spania, unde a curs atâta sânge. Ţara a cunoscut un război civil devastator, cu milioane de victime, a trecut printr-o dictatură, dar a avut în cele din urmă tăria morală ca să zidească puntea înţelegerii naţionale, proteguind sensibilităţile şi cultivând alteritatea”;

 

IMAGINEA  COMUNISTULUI  DEDICAT

Am găsit-o prezentată de preotul Alexandru Pripon, în „Lumina” din 7 august 2013: „Personajul acela din cărţile nu foarte inspirat scrise, inteligent, cult, bun la suflet, gata oricând să se sacrifice pentru semenii săi, convins că sărăcia curată este o virtute şi îndreptarea răului o datorie. Dacă aş fi avut ceva să îi reproşez, ar fi fost atitudinea rigidă faţă de credinţă, dar nici aceea nu era prea vizibilă, deoarece subiectul devenise tabu, iar autorii îl evitau cu eleganţă. Respectivul personaj din literatura fără prea mari pretenţii de artă a perioadei roşii era, desigur,  fictiv. Ne-am fi dorit să îl vedem în viaţa de zi cu zi, să avem parte, cumva, de bunătatea lui şi a altora ca el dar, din păcate, în lumea reală trăiam tot noi şi alţii asemenea nouă, obidiţi, izolaţi, aflaţi departe de starea de fapt a unei lumi întregi şi târşindu-ne picioarele pe la interminabile cozi, sperând să procurăm ceva de mâncare – un adevărat lux al acelor timpuri”;

 

CREZUL  PROGRAMATIC ŞTEFAN AUG. DOINAŞ

            A fost descoperit de Constantin Cubleşan în patru versuri din poezia „Orologiul de gheaţă”

(vezi „Apostrof” nr. 1 din 2017): „Treptat izbăvit de pământul greoi, / desprins de lumeşti simulacre, / mă-atrage un cer limpezit ca un sloi / cântând din văpăile-i sacre”. Explică, în susţinerea punctului de vedere, Constantin Cubleşan: „Poetul imaginează, în fantastice tablouri, o lume dincolo de cea a pedestrei realităţi în care există el, vorbind, metaforic, fireşte, de nevoia împlinirii umane într-o altfel de dăruire, într-o altfel de cheltuire a energiilor creatoare, din patimi adevărate, iluminate de idei demiurgice”;

 

PARABOLA  SOMONULUI

Am întâlnit-o la Dumitru Ţepeneag, într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998:

„F. J.: Unde fug personajele?

  1. Ţ.: Ele fug spre moarte, domnule Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.
  2. J.: Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă în Bretagne pentru a-şi depune ouăle, adică romanul.
  3. Ţ.: (…) Dar dacă tot aţi propus „parabola somonului”, ştiţi că somonul se întoarce în apele natale pentru a-şi depune ouăle. Nu de ocean are el nevoie ca să creeze şi să moară (…) Când apele natale vor fi pregătite să mă primească aşa cum se cuvine, vă voi da de ştire. Sensul general al unui roman e şi acela al vieţii: personajele, autorul, cititorii şi criticii, cu toţi ne îndreptăm spre aceeaşi ţintă. Acest punct terminus, pe care ne-am obişnuit să-l numim moarte, e de altfel condiţia de posibilitate a artei, a creaţiei”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Eveniment emoționant la Coșula: Sfânta Liturghie arhierească și sfințirea clopotniței Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, în Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula, Protopopiatul Botoșani, a avut loc sfințirea noii clopotnițe, împodobită cu un clopot nou și porți noi, eveniment onorat cum se cuvine de credincioșii din comună și din împrejurimi.

Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Din sobor a făcut parte și arhimandritul Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula.

Programul liturgic al evenimentului de sâmbătă a cuprins slujba Utreniei, primirea ierarhului, Sfânta Liturghie arhierească, urmată de slujba de sfințire a clopotniței, săvârșită la finalul programului. La finalul slujbei, pr. iconom stavrofor Adrian Achițenei, parohul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”, a adresat un cuvânt de mulțumire ierarhului, slujitorilor și credincioșilor, subliniind importanța noii clopotnițe pentru viața liturgică a parohiei și pentru continuitatea tradiției ortodoxe în comunitatea din Coșula.

Date istorice

Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula a fost înființată în anul 2003, odată cu sfințirea pietrei de temelie a bisericii de către Înaltpreasfințitul Calinic, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În anul 2004, a fost hirotonit și instalat primul preot paroh, pr. Adrian Achițenei.

În lipsa unui lăcaș de cult, slujbele au fost oficiate temporar într-o Casă Socială, până la finalizarea bisericii, unde, începând cu 30 noiembrie 2007, au fost săvârșite în mod permanent slujbele religioase.

Publicitate

Biserica parohială a fost sfințită la 21 septembrie 2013 de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În data de 10 decembrie 2023, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul a binecuvântat noul centru social al parohiei.

În anul 2025, prin implicarea preotului paroh și a credincioșilor, a fost finalizată clopotnița parohială, sfințită în cadrul evenimentului din 10 ianuarie 2026.

o

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Botoșani, dispărut după plecarea la muncă în Spania

Publicat

Publicitate

Iulian Ciobanu, un bărbat în vârstă de 39 de ani, originar din județul Botoșani, este dat dispărut după ce a plecat la muncă în Spania. Acesta s-a născut la data de 14 aprilie 1986 și avea domiciliul în localitatea Durnești.

Potrivit informațiilor disponibile, în cursul anului 2020, Iulian Ciobanu a părăsit România pentru a lucra în Spania. De la momentul plecării, acesta nu a mai revenit acasă și nu a mai luat legătura cu familia sa. Lipsa oricărui semn de viață a stârnit îngrijorarea apropiaților, care nu cunosc motivele dispariției sale.

Familia speră ca Iulian Ciobanu să fie în siguranță și face apel la orice persoană care deține informații despre acesta să le comunice autorităților sau să ajute la clarificarea situației.

Orice detaliu, oricât de mic, poate fi important pentru a-l găsi.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu în Cătămărești Vale. O casă a luat foc de la un coș de fum neprotejat termic. Proprietarul a primit îngrijiri

Publicat

Publicitate

Casa unei familii din localitatea Cătămărești Vale a fost în pericol, astăzi, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum.

Din fericire, flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința.

La fața locului a intervenit un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o autospecială de stingere, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Proprietarul a primit îngrijiri medicale la fața locului, deoarece a inhalat fum, însă a refuzat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

Publicitate

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Eminescu: Ateliere pentru elevi și vizite la scriitori acasă, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Ateliere. Elevi din școli și licee botoșănene, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, pasionați de scrierea creativă și de poveștile vizuale, vor participa la atelierele Povești din Ipotești, în cadrul cărora, alături de scriitoarea Adina Popescu și de editorul și regizorul de film Iulian Manuel Ghervas, vor avea posibilitatea să învețe cum să „recicleze” creativ povești și să le transforme în povești vizuale.

Atelierele se vor defășura în cadrul evenimentului Zilele Eminescu, în zilele de 13, 14 și 15 ianuarie 2026, în fiecare zi de la 16.00 la 18.00, în Sala de Marmură, la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, și sunt organizate de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, fiind coordonate de prof. Loredana Carcea.

Atelierele de scriere creativă și de educație vizuală vor reprezenta o continuare a atelierelor de film care au avut loc la Ipotești în perioada 27 oct. – 2 nov. 2025, în cadrul cărora 16 elevi de la școli și licee din Botoșani au trecut împreună prin toate etapele realizării unui film scurt, familiarizându-se cu termenii limbajului cinematografic, trecând în revistă diferite maniere de a face film, participând la jocuri creative de dramatizare, scriind în echipă scenarii, filmând, montând și editând. „Produsele” realizate de participanți, filme scurte cu titlul Povești din Ipotești, au valorificat teme și motive ale creației eminesciene strecurate în structura unor povești inedite.

Vizite la scriitori acasă. În continuarea experienței de la ediția 2025 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Române”, și anul acesta scriitorii își vor deschide ușile pentru cei care sunt interesați să afle cum se scrie un text în proză, o poezie sau un eseu, cum arată un manuscris, ce îi inspiră pe poeți și cum arată spațiul în care creează, în intimitate, un creator.

Doritorii pot merge la Darabani, Dorohoi sau Botoșani, fiind așteptați de Victor Teișanu (Darabani), Stelorian Moroșanu (Dorohoi), Dan Sociu (Botoșani).

O solicitare, de a vizita scriitorii la ei acasă, trimisă pe m.ipotești@gmail.com până la data de 14 ianuarie, ne va ajuta să ne organizăm cât mai bine.

Publicitate

Vizitele vor fi organizate în data de 15 ianuarie, începând cu ora 14:00 (în limita locurilor disponibile).

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending