Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (323)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

 LEGENDA  NOICA

A fost prezentată de Mihai Idu în  “Dilema” nr. 464 din 2013: “Legenda Noica e blândă. Ea creează răspunderi, obligă la imitaţie şi o îngăduire. Cu alte cuvinte, este un model, un exemplu de urmat, o cale posibilă.”  Mihai Idu,  despre ce putem învăţa de la un model precum Noica:  a) „nevoia de a deveni unealta propriului rost”; b) „nevoia de a lucra cu exigenţă şi ritm”; c)” nevoia de a avea ţeluri”; d) „nevoia de orientare şi amplasament”.

Publicitate

 

TRILOGIA LICHIDĂ

 Sintagma aparţine lui Zygmunt Bauman, sociolog recunoscut, reprezentând tabloul cel mai plastic al lumii contemporane: societatea lichidă.  Trilogia lichidă este dată de: a) modernitatea lichidă;              b) dragostea lichidă; c) viaţa lichidă. Emil Raţiu, în „Contemporanul” nr. 12 din 2012, o explică astfel: 1. „o cifră de lectură a lumii actuale, condensată în adjectivul „lichid”; 2. „ceva care scapă printre degete ca nisipul sau apa”. Continuă Emil Raţiu: „Agora şi cetatea, centrul statului naţional, întemeiat în limitele unui spaţiu terestru bine delimitat, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat – distrus – de către lumea lichidă, supranaţională, a aerului, a valurilor şi a comunicaţiei globale prin eter. A rezultat lumea actuală al cărei adjectiv de referinţă este „lichid” în care nimic nu mai este fix, sigur, totul este fugar, mobil, precar şi incontrolabil”.

 

NOUL  MIT  BOIA

Aparţine lui Lucian Boia şi reiese din ultima sa carte „De ce este România altfel?” („Humanitas”, 2012). Cristian Ghinea, într-o cronică din „Dilema” nr. 464 din 2013, îl formulează astfel: „Noul mit spune că românii sunt cel mai varză neam posibil”.

 

PREVEDEREA  VASILE  ANDRU

„Secolul 21 va fi cu matriarhat, sau nu va fi deloc”.

 

GREŞEALA  FĂCUTĂ  CU  RUSIA

Este amintită  de  Andrei Manolescu în articolul  „Vremuri şi conducători” din „Dilema veche” nr. 677 din 9-15 februarie 2017. Observaţia aparţine analistului Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie. Scrie Andrei Manolescu: „…se vorbeşte despre greşeala care s-a făcut cu Rusia, care ar fi fost, spune el, umilită de Occident după încheierea Războiului Rece, un fenomen cu consecinţele nefaste pe care le vedem astăzi.  Şi Germania ar fi fost umilită după Primul Război Mondial, ceea ce ar fi dus, spun unii, la nazism şi la tot ce a urmat.”;

 

 

SFATUL  LUI  GEORGE  USCĂTESCU

L-am întâlnit în „Lumina” din 1 februarie 2013 şi aparţine profesorului român George Uscătescu, stabilit cu mult timp în urmă la Madrid: „Uitaţi-vă la Spania, unde a curs atâta sânge. Ţara a cunoscut un război civil devastator, cu milioane de victime, a trecut printr-o dictatură, dar a avut în cele din urmă tăria morală ca să zidească puntea înţelegerii naţionale, proteguind sensibilităţile şi cultivând alteritatea”;

 

IMAGINEA  COMUNISTULUI  DEDICAT

Am găsit-o prezentată de preotul Alexandru Pripon, în „Lumina” din 7 august 2013: „Personajul acela din cărţile nu foarte inspirat scrise, inteligent, cult, bun la suflet, gata oricând să se sacrifice pentru semenii săi, convins că sărăcia curată este o virtute şi îndreptarea răului o datorie. Dacă aş fi avut ceva să îi reproşez, ar fi fost atitudinea rigidă faţă de credinţă, dar nici aceea nu era prea vizibilă, deoarece subiectul devenise tabu, iar autorii îl evitau cu eleganţă. Respectivul personaj din literatura fără prea mari pretenţii de artă a perioadei roşii era, desigur,  fictiv. Ne-am fi dorit să îl vedem în viaţa de zi cu zi, să avem parte, cumva, de bunătatea lui şi a altora ca el dar, din păcate, în lumea reală trăiam tot noi şi alţii asemenea nouă, obidiţi, izolaţi, aflaţi departe de starea de fapt a unei lumi întregi şi târşindu-ne picioarele pe la interminabile cozi, sperând să procurăm ceva de mâncare – un adevărat lux al acelor timpuri”;

 

CREZUL  PROGRAMATIC ŞTEFAN AUG. DOINAŞ

            A fost descoperit de Constantin Cubleşan în patru versuri din poezia „Orologiul de gheaţă”

(vezi „Apostrof” nr. 1 din 2017): „Treptat izbăvit de pământul greoi, / desprins de lumeşti simulacre, / mă-atrage un cer limpezit ca un sloi / cântând din văpăile-i sacre”. Explică, în susţinerea punctului de vedere, Constantin Cubleşan: „Poetul imaginează, în fantastice tablouri, o lume dincolo de cea a pedestrei realităţi în care există el, vorbind, metaforic, fireşte, de nevoia împlinirii umane într-o altfel de dăruire, într-o altfel de cheltuire a energiilor creatoare, din patimi adevărate, iluminate de idei demiurgice”;

 

PARABOLA  SOMONULUI

Am întâlnit-o la Dumitru Ţepeneag, într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998:

„F. J.: Unde fug personajele?

  1. Ţ.: Ele fug spre moarte, domnule Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.
  2. J.: Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă în Bretagne pentru a-şi depune ouăle, adică romanul.
  3. Ţ.: (…) Dar dacă tot aţi propus „parabola somonului”, ştiţi că somonul se întoarce în apele natale pentru a-şi depune ouăle. Nu de ocean are el nevoie ca să creeze şi să moară (…) Când apele natale vor fi pregătite să mă primească aşa cum se cuvine, vă voi da de ştire. Sensul general al unui roman e şi acela al vieţii: personajele, autorul, cititorii şi criticii, cu toţi ne îndreptăm spre aceeaşi ţintă. Acest punct terminus, pe care ne-am obişnuit să-l numim moarte, e de altfel condiţia de posibilitate a artei, a creaţiei”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Premierul Ilie Bolojan: În 2026 nu mai trebuie crescute taxele, dacă păstrăm măsurile stabilite și respectăm disciplina bugetară

Publicat

Publicitate

Anul viitor nu vor mai crește taxele dacă Guvernul și Parlamentul păstrează măsurile stabilite la nivelul coaliției și dacă aceste măsuri sunt dublate de disciplină bugetară, a declarat, luni, premierul Ilie Bolojan.

El a răspuns astfel, întrebat dacă își va păstra promisiunea, potrivit căreia taxele nu vor mai crește anul viitor.

‘Dacă Guvernul și Parlamentul păstrează ceea ce am stabilit, atunci, așa cum am constatat în această lună… la sfârșitul lunii noiembrie am avut un deficit care ne garantează că la final de decembrie respectăm ținta de 8,4%. Dacă aceste măsuri care au fost stabilite sunt dublate de economiile pe care, așa cum am anunțat, trebuie să le facem, de o disciplină bugetară, atunci, cu siguranță, anul viitor nu mai trebuie crescute niciun fel de taxe. Dacă nu facem acest lucru și nu trebuie să ne ascundem asta, ceea ce am făcut anul acesta, practic am scos România dintr-o fundătură, înseamnă că în loc să ne ducem într-o direcție normală, mai devreme sau mai târziu vom ajunge din nou ca aceste datorii, ca cheltuielile mari pe care le avem din nou să doboare veniturile și să ajungem din nou într-o asemenea situație’, a afirmat șeful Executivului într-o emisiune la Antena 3.

Pe lângă reducerea deficitului, a punctat el, este important ca România să ajungă să se împrumute mai puțin prin creșterea veniturilor la buget.

‘Ceea ce trebuie să facem pe termen scurt nu este doar ideea de a ne reduce deficitul, care este o țintă care nu le spune nimic oamenilor și nu îi interesează. În fapt, noi trebuie să ne împrumutăm în continuare, pentru că această diferență dintre cheltuieli, care sunt mai mari decât veniturile, trebuie acoperită prin împrumuturi. Cât timp nu scădem această diferență, să ne împrumutăm mai puțin, plătim în primul rând mult și, în al doilea rând, avem dobânzi scumpe. În momentul în care România este o țară care este predictibilă, adică dacă stabilești o țintă de deficit, o și atinge la final de an, ne scad dobânzile și scăzând volumul de credite și scăzând dobânzile. E un efect dublu care ne permite ca banii economisiți să-i ducem în investiții, să-i ducem în dezvoltare, să indexăm salarii și pensii în mod real. Asta trebuie să facem. Dacă respectăm aceste lucruri, sunt convins că traiectoria de anul următor este bună și nu se mai pune problema unor creșteri de taxe’, a explicat Ilie Bolojan. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Patriarhul Daniel – mesaj de sărbători: Să cultivăm credința, pacea și comuniunea

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis, luni, un mesaj video cu ocazia Sărbătorilor Nașterii Domnului, Botezului Domnului și Anului Nou 2026, în care îndeamnă la cultivarea credinței, păcii și comuniunii.

‘Pentru a dărui oamenilor iertarea păcatelor și viața eternă cerească, Fiul veșnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, coboară din cer, se zămislește, prin lucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Maria și se naște ca Om-Prunc în Betleemul Iudeii, după cum au prezis, cu șapte sute de ani mai înainte, profeții Isaia (7, 14) și Miheia (5, 1). La nașterea Pruncului Iisus, o mulțime de îngeri din cer a cântat: ‘Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni, bunăvoire’ (Luca 2, 14). Prin urmare, sărbătoarea Nașterii Domnului Hristos sau Crăciunul este sărbătoarea preaslăvirii lui Dumnezeu, a păcii pe pământ și a bunăvoirii sau comuniunii între oameni’, transmite Patriarhul.

Întâistătătorul BOR subliniază că, ‘dacă întâmpinăm această sărbătoare cu credință, speranță și iubire darnică, ea ne aduce pace și bucurie în suflet, în familie, în parohie, în mănăstire, în fiecare comunitate sau instituție, în societate, în popor și în lumea întreagă’.

Cu prilejul sfintelor sărbători, Patriarhul urează ‘doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie, dimpreună cu salutul tradițional: ‘La mulți ani’!’. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Ordonanța „trenuleț”, care va fi adoptată marți, clarifică ce s-a stabilit în ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare

Publicat

Publicitate

Ordonanța ‘trenuleț’, care va fi adoptată marți, clarifică ceea ce s-a convenit la ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare, stabilind, între altele, creșterea salariului minim și scăderea impozitului IMCA pe cifra de afaceri, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan.

‘Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situației în care suntem. De asemenea, această ordonanță clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investițiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari’, a declarat șeful Executivului, luni seara, într-o emisiune la Antena 3.

El a adăugat că actul normativ ‘vine și cu niște măsuri care clarifică anumite aspecte din zona fiscală’.

‘Una din problemele noastre importante ține de încasarea taxei pe valoarea adăugată. Am constatat că avem o evaziune importantă într-o zonă care ține de combustibil, într-o zonă care ține de alcool și luăm niște măsuri pentru a nu mai permite acest lucru, analizând ce au făcut celelalte țări. Cu cât le luăm mai repede, cu atât efectele se vor vedea. Cam acestea sunt măsurile mai importante, în afară de amânarea anumitor indexări’, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a menționat că salariile în sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor.

‘Noi, așa cum știți, luăm decizia de a menține plafonate salariile în sectorul public și pensiile, anul viitor, pentru că nu mai aveam de unde să le indexăm’, a arătat Bolojan.

Publicitate

Potrivit acestuia, și companiile de stat vor fi impactate de măsurile pe care Guvernul se pregătește să le adopte, întrebat care este situația privind reforma acestor entități.

‘Și companiile de stat sunt impactate de aceste măsuri, adică creșterea cheltuielilor cu salarii este plafonată în cursul anului viitor. Acolo unde se fac profituri, acolo unde societățile vor demonstra că au spații de creștere de salarii, există posibilitatea unor excepții prin aprobare în ședința de guvern. De asemenea, fiecare companie de stat trebuie ca, până la sfârșitul primului trimestru, să vină cu un plan de a fi mai eficientă, în așa fel încât să existe următoarele trei trimestre pentru a verifica dacă face ceva. Până acum, de exemplu, veneau cu aceste planuri și cu bugetele în toamnă, în octombrie și în noiembrie, când practic nu mai puteai face nimic. Era o tehnică de a amâna aprobarea bugetelor. Acum stabilim aceste reguli, în așa fel încât să existe o monitorizare a îmbunătățirii performanțelor în companiile de stat. Este foarte important’, a subliniat Ilie Bolojan. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cântărețul rock și blues Chris Rea a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani. A fost cunoscut pentru hituri precum „Road to Hell”, „Driving Home for Christmas”

Publicat

Publicitate

Chris Rea, cunoscut pentru hituri precum „Driving Home For Christmas” şi „The Road To Hell”, a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani, potrivit unui purtător de cuvânt al familiei.

Anunțând moartea lui Rea, un purtător de cuvânt al soției și celor doi copii ai acestuia a declarat:

„Cu profundă tristețe anunțăm decesul iubitul nostru Chris. A murit în pace, în spital, mai devreme astăzi, după o perioadă scurtă de suferință, înconjurat de familie.”

Cântărețul rock și blues Chris Rea a petrecut nenumărate ore pe drum, iar dragostea sa pentru mașini și condus a reprezentat inspirația pentru multe dintre piesele sale.

Cine a fost Chris Rea

A înregistrat 25 de albume solo, dintre care două au ajuns pe primul loc în topul albumelor din Marea Britanie. Vocea sa distinctă, aspră, și stilul său de chitară slide rămân în piese precum „Road to Hell”, „Auberge”, „On the Beach” și „Driving Home for Christmas”.

Publicitate

Christopher Anton Rea s-a născut în Middlesbrough, North Yorkshire, în 1951, dintr-un tată italian și o mamă irlandeză, fiind unul dintre cei șapte copii. Familia era cunoscută în zonă datorită fabricii și cafenelelor Camillo’s Ice Cream, deținute de tatăl său, Camillo Rea.

Chris a lucrat în cafenele în adolescență și și-a susținut examenul auto într-una dintre dubele de înghețată ale tatălui său.

Încă lucra pentru tatăl său când și-a cumpărat prima chitară, o Hofner V3 din 1961, la începutul vârstei de 20 de ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending