Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (321)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TREIZECI  DE ANI  DE „QUADRAT”

Editura „Quadrat” din Botoşani a împlinit 30 de ani. Pentru mine a rămas mereu un mister modalităţile de a alege numele unei edituri. Probabil că Dumitru Ivan a apelat la simbolul geometric al unei ferestre  pătrate. Citeam de curând o explicaţie a lui Mircea Moţ: „”o  fereastră pătrată, şi nu numai, chiar dreptunghiulară, trimite la „receptivitatea terestră”. Patru laturi şi patru puncte trimit la totalitatea lumii”. Platon spunea că „alături de cerc, pătratul întruchipează frumuseţea şi perfecţiunea”. Pitagora punea pătratul în legătură cu cifra patru, care „este  asociată  cu dreptatea, completitudinea şi împlinirea”.  Poate că Dumitru Ivan,   poetul Dumitru Ignat  şi tipograful Ion Siritean  au pornit  de la alte considerente.  Pentru a pune în evidenţă acest eveniment, Dumitru Ivan a publicat volumul „În pagini de carte” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2024).  Interesant este capitolul intitulat „Inventarul Bibliotecii „Quadrat” care cuprinde 510 volume, ceea ce înseamnă un ritm de aproximativ 17 cărţi pe an publicate sun egida editurii. Primele  trei volume au fost semnate de Constantin Rusu („Cântecul iubirii”, Dr. Nicolae Vlad („Psihopatiile în semnificaţia clinică şi relaţională” şi Constantin Cojocariu (De-a lungul anilor: Dascăli şi elevi”), iar ultimele trei volume  de Andreea Buiuc-Ţipişcă („Am scris despre tine”), Dumitru Ivan („În pagini de carte”) şi Ovidiu Chelaru („Memento Mori” nr. 12).  Parcurgând  lista, putem constata, după cum afirmă şi Dumitru Ivan,  că „sub egida Editurii „Quadrat” au apărut lucrări din domeniul medicinii, istorie şi monografie,  romane şi evocări,  poezii şi epigrame, cărţi didactice, critică şi istorie literară, lucrări cu conţinut tehnic, note de călătorie.”

Volumul conţine şi 13 cronici semnate de Dumitru Ivan la cărţile diferiţilor autori editaţi la „Quadrat., din care reţin  câte o apreciere : Simion Postea („timpul evocat şi-a pus amprenta sumbră o perioadă importantă din viaţa celor care pe atunci  simţeau acut nevoia de a creşte în linişte, pace şi bunăstare materială”), Gică Manole („pune sub lupă o scurtă dar densă perioada din Istoria Patriei, interval de timp marcat de prezenţa generalului Ion Antonescu”), Mihai Matei („autorul cărţii ne preumblă prin zona de excelentă frumuseţe” a Neamţului),   Ion Ilie („te simţi angajat în străbaterea labirintului în care munca era urmată de aroma roadelor pe care artistul în devenire învăţase să le aştepte”), Octavian Vitcu („simţim cum   sentimentul dragostei faţă de locul natal capătă dimensiuni şi se înalţă deasupra tuturor lucrurilor”), Clemenţa  Vasilică Ciubotariu („autoarea  prezintă relaţia suflet-gând, exprimă consideraţii despre poezie, creaţie şi gânduri, subliniind importanţa creaţiei divine”), Maria Panciuc Bucătaru („autoarea reprezentând pentru mine o materializare certă a creatorului sincer şi responsabil”, Simona-Luminiţa Ştefan („prin munca sa trece dincolo de limitele programei şcolare, studiile sale, sistematizările şi transpunerile mai apoi în pagini de carte  ale unor teme devenind piloni luminoşi pe traseul ascendent în predarea literaturii române”), Constantin Timofte („presară într-un închipuit dialog imagini de neuitat ce i-au înfrumuseţat anii copilăriei renăscute în zilele prezentului”), Filaret Prisăcaru („album cu valoare numismatică, istorică şi artistică”) etc.

Cititorii mai pot găsi şi un laudaţio adus  editurii şi directorului ei de scriitoarea Maria Panciuc-Bucătaru: „Uneori cuvintele nu ajung să putem exprima ceea ce purtăm în sufletele noastre. Dar pot spune că am fost un om norocos, am lucrat în linişte, nu  am fost supusă unor orgolii sau capricii ale unor editori din prezentul nostru destul de controversat. Am beneficiat de fluiditate, competenţe, respect pentru munca mea, trăind bucuriile şi aprecierile care mi-au întreţinut tonusul pentru realizarea misiunii pe care am avut-o. Alături de succesul meu literar mereu vor fi Editura „Quadrat”, Tipografia „Ria” cu acei oameni minunaţi cu care am colaborat.”

Publicitate

Botoşănenii, şi nu numai, ar trebui să fie mândri  de existenţa unei edituri în spaţiul eminescian şi de preocupările esenţiale şi permanente ale lui Dumitru Ivan privind cultura autentică pe care o promovează. Dumitru Ivan este un model exemplar care, prin „Quadrat”, dă sens şi semnificaţie a ceea ce înseamnă o editură.

La mulţi ani, „Quadrat”!

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Urmărit internațional pentru omor, depistat de polițiștii de frontieră la Stânca

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au depistat şi reţinut un bărbat cu cetăţenie R. Moldova, căutat internațional pentru săvârşirea  infracțiunii de omor.

 

În data de 24 iunie a.c., în jurul orei 20.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca-ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în ţară, pasager într-un microbuz înmatriculat în R. Moldova, un cetățean al R. Moldova, în vârstă de 58 de ani.

La controlul de frontieră, colegii noştri au constatat că pe numele bărbatului este emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare emis de autoritățile germane, începând cu luna iulie 2023, acesta fiind cercetat pentru săvârşirea infracțiunii de omor.

Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Evaluarea Națională. Miercuri – proba la Matematică

Publicat

Publicitate

Elevii de clasa a VIII-a susțin miercuri proba scrisă la Matematică în cadrul Evaluării Naționale, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Aceștia au avut luni proba la Limba și literatura română.

Elevii din partea minorităților naționale vor participa vineri la proba la Limba și literatura maternă.

Accesul elevilor în unitățile de învățământ sau în centre de examen este permis în intervalul 8:00 – 8:30. Candidații trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valid, precizează reprezentanții ministerului într-un mesaj publicat pe Facebook.

Probele încep la ora 9:00, când elevii primesc broșura cu subiectele.

Pentru fiecare probă scrisă sunt alocate două ore pentru rezolvarea subiectelor (120 de minute), calculate după completarea casetei de identificare.

Publicitate

Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea Evaluării Naționale.

Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni și miercuri), respectiv 8:00 – 14:00 (vineri).

Primele rezultate vor fi afișate (online și în școli/centre de examen) în data de 3 iulie, până la ora 12:00. Ulterior, în intervalul orar 14:00 – 18:00, pot fi vizualizate lucrările scrise și pot fi depuse contestațiile. Acest proces continuă și în zilele de 4 și 5 iulie.

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestație.

Elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori.

Rezultatele finale vor fi afișate joi, 10 iulie.

Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale au fost distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Câte pahare de apă ar trebui să bei în zilele caniculare pentru a preveni deshidratarea

Publicat

Publicitate

Temperaturile ridicate din perioada următoare măresc riscul de deshidratare. Află care sunt semnalele de avertizare ale organismului și ce alimente, alături de cantitatea recomandată de apă, te ajută să te menții bine hidratat, scrie alba24.ro.

Emisiunea „Good Morning America” a invitat-o pe dr. Liz Weinandy, dietetician șef la Centrul Medical Wexner al Universității de Stat din Ohio, pentru a explica ce trebuie să aveți în vedere în cazul deshidratării, scrie Mediafax.

Simptomele deshidratării

Printre semnele deshidratării se numără:

„Dureri de cap sau confuzie, sete extremă, urină foarte închisă la culoare, urinare rară, oboseală, crampe musculare și amețeli.

În cazuri extreme de deshidratare, aceasta poate duce la insolație sau hipertermie (căldură corporală anormal de ridicată)”, explică doctorul.

Publicitate

În ceea ce privește măsurile preventive și menținerea hidratării, Weinandy a spus: „Cel mai bun mod de a evita deshidratarea este să bei înainte de a-ți fi sete”.

„În unele situații, este mai ușor să te deshidratezi, cum ar fi atunci când ești activ la temperaturi ridicate”, a continuat ea.

Câte pahare de apă trebuie să bei în zilele caniculare

Dr. Jennifer Ashton, corespondent medical șef al ABC News, a spus că măsura de apă pe care ar trebui să o consumi zilnic depinde de vârsta, înălțimea și locul în care locuiești.

Majoritatea recomandărilor indică faptul că o femeie sănătoasă, cu greutate și activitate normală, ar trebui să bea aproximativ 2,7 litri de apă pe zi, adică în jur de 11-12 pahare (dacă un pahar are 225 ml).

De asemenea, un bărbat sănătos, cu greutate și activitate normală, ar trebui să consume aproximativ 3,7 litri de apă pe zi, adică în jur de 16 pahare de apă.

„Sistemele proprii ale corpului tău îți vor spune când ai nevoie de mai multă apă, iar acest lucru se numește sete”, a spus Ashton.

„De multe ori, oamenii cred că le este foame, dar de fapt le este sete. Vezi cum funcționează în cazul tău”.

Cele mai eficiente băuturi pentru hidratare, în afară de apă
Deși unele suplimente, cum ar fi pachetele de hidratare care se adaugă în apă, pot fi utile pentru unii, Weinandy a spus că apa rămâne în continuare cea mai bună soluție pentru hidratare.

„Apa este de obicei cea mai bună și potrivită pentru majoritatea oamenilor, cu excepția cazului în care transpiră excesiv, atunci înlocuirea electroliților, cum ar fi potasiul și sodiul, începe să devină mai importantă”, a explicat Weinandy.

„Băuturile sportive și soluțiile de înlocuire a electroliților sunt foarte potrivite în această situație, deși trebuie să rețineți că majoritatea oamenilor nu au nevoie de ele”, adaugă aceasta.

„În ceea ce privește alimentele, majoritatea fructelor și legumelor au un conținut de apă mai mare în comparație cu alte alimente: pepenii, căpșunile, ananasul, castraveții, roșiile și salata verde au un conținut ridicat de apă și pot ajuta la prevenirea deshidratării”, citează Mediafax.

Nutriționista și dieteticiana Maya Feller s-a alăturat miercuri emisiunii „GMA” cu mai multe sfaturi despre alimentele cu conținut ridicat de apă.

Castravetele, care conține 95% apă, este, de asemenea, o sursă bună de fibre, vitamina K și vitamina A, a spus Feller.

Alte alimente cu conținut ridicat de apă includ roșiile, merele, țelina, salata verde, pepenele verde, piersicile și dovleceii.

Cine este expus riscului de deshidratare?

Weinandy a spus că un alt factor de care trebuie să se țină cont este că „anumite grupuri sunt mai expuse riscului de deshidratare”.

„Sugarii, persoanele în vârstă și persoanele care nu pot comunica clar” pot fi mai predispuse la deshidratare, a spus ea. „De asemenea, deshidratarea crește riscul de apariție a pietrelor la rinichi, deoarece urina este mai concentrată”.

Așadar, pentru a preveni efectele negative ale deshidratării, este esențial să consumi suficientă apă și să acorzi atenție semnelor pe care corpul ți le transmite.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Deliciile moldovenești care îți răsfață simțurile: Supa-desert de vară și prânzul memorabil din nordul României

Publicat

Publicitate

Bucătăria tradițională moldovenească, deși arhaică și rurală, este un adevărat izvor de bunătăți și delicatese extrem de rafinate și delicioase. O parte dintre aceste rețete s-au pierdut de-a lungul timpului și se mai păstrează doar la sate, fiind gătite de femeile în vârstă, scrie ADEVĂRUL.

Bucătăria românească tradițională este un adevărat melanj de influențe și importuri adaptate și reinventate cu o ingeniozitate ieșită din comun, transformate în bunătăți originale care îți lasă gura apă. considerată rurală, robustă, sățioasă, gastronomia moldoveneasca poate uimi prin rafinament și îndrăzneală. Din moși strămoși, pe ambele maluri ale Prutului și ceva mai jos către ținuturile Bahluiului, au luat naștere câteva rețete deosebite care astăzi se prepara tot mai rar. Glorioasa lor amintire dacă se mai păstrează în unele gospodǎrii, așteptând să fie redescoperite și readuse la viață.

Un festival de arome într-o delicatesă de pe ambele maluri ale Prutului

Cine mai știe ce este o „jiandră” sau „geandră” țărănească? Cei mai mulți dintre noi nici măcar nu am auzit de o asemenea denumire. Jiandra țărănească este un preparat culinar care seamănă cu o omletă țărănească, dar mult mai delicios și mai complex. Se prepară în special în Republica Moldova, în zonele sale nordice, dar poate fi întâlnită în diferite variante și denumiri și de cealaltă parte a malurilor Prutului, prin județele românești de la capătul țării. Jiandra este o mâncare sățioasă pentru masa de prânz. Se face ușor și rapid, dacă ai ingredientele potrivite. În primul rând, se folosește aproape jumătate de kilogram de carne de porc, pulpă cu grăsime, dar și ceva cotlet afumat, dacă ne cade în mână.

Carnea se pune la undit în grăsime de pasăre în ceaunul bine încins (putem folosi și tigaia cu ulei de floarea soarelui). Peste carnea rumenită se aruncă rapid o ceapă tăiată mărunt și trei căței de usturoi zdrobiți. Se amestecă bine și se continuă undirea până când ceapa devine translucidă (nu arsă). În același timp, facem o mămăligă moale, celebrul „cir” moldovenesc. După ce am fiert bine „cirul” luăm două pahare de mămăligă moale și turnăm peste carne și ceapă. Amestecăm bine să se omogenizeze. Ne mișcăm repede, batem patru ouă și le răsturnăm peste compoziția anterioară. Amestecăm bine cu brânză de oaie, o mai lăsăm la gătit cinci minute acoperitǎ cu un capac, după care o răsturnam în farfurii, adăugăm verdeață deasupra si e gata de consumat. În județele din nordul României, asemănător jiandrei este un fel de „scrob”, adică ouă bătute în care se pun jumeri sau piept de porc călit cu ceapă, dar și brânză de oaie din belșug.

O savoare moldovenească ce poate fi desert sau ciorbǎ

Publicitate

Un alt preparat moldovenesc inedit este chisăliță de corcodușe, care poate fi considerat supǎ sau desert. Este servit mai ales la prânz, în zilele călduroase de vară. Chisăliță este un cuvânt de origine slavă și înseamnă acru. În estul României se prepară cu din corcodușe coapte.

Se folosește aproximativ jumătate de kilogram de corcodușe. Fructele se spală, se scot  sâmburii și se fierb cam un sfert de oră, până se înmoaie. Apoi se adaugă patru linguri de zahăr și se continuă fierberea încă 10 minute până se mai îngroașă compoziția. Se dă de pe foc și se lasă la răcit. Se servește cu mămăligă rece, ceva mai vârtoasă. Există variante de chisăliță cu prune, la care se adaugă puțin mălai. Alte variante sunt mai lichide sau ca în Republica Moldova, cu multe corcodușe verzi.

Desertul de poveste de pe tărâmuri moldovenești

Delicatese servite după masă sau seara cu un pahar de lapte cald sunt plăcintele învârtite cu sfleclă de zahăr. Se face un aluat din făină, sare, drojdie, ulei și zahăr. Aluatul trebuie să fie gros și se frământă timp de un sfert de ceas până devine elastic.

Placinta cu sfecla si nuca FOTO bunica.md
Placinta cu sfecla si nuca FOTO bunica.md

După aceea se lasă la dospit trei sferturi de oră, timp în care compoziția crește. În timpul ce aluatul dospește ne apucăm de umplutură. Spălăm și curățăm sfecla, o dăm prin răzătoare și o punem la călit în puțin ulei. După ce se caramelizează se adaugă și nuca. Se mai călesc împreună vreo 10 minute. Se adaugă și zahăr dacă mai este nevoie. Umplutura se lasă să se răcească. După ce aluatul a crescut, se iau bucăți din el și se fac bile. Se lasă la odihnit zece minute sub un prosop, iar ulterior se întind cu sucitorul. Fiecare foaie (trebuie să fie foi subțiri) se unge cu ulei și apoi se întinde în formă de dreptunghi. Se pune umplutura pe aproximativ două treimi din suprafața foii și se rulează. Apoi rulourile se dau la cuptorul încins pentru trei sferturi de oră. După ce se scot sunt presărate cu Mac şi lăsate la răcit sub un prosop.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending