Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (32)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„România literară” nr. 9 din 2022.  Un număr în care se remarcă pagina cu „fragmente şi fărâmituri” din jurnalul lui Romulus Rusan de unde reţinem: „Românii au dat regi ungurilor, împăraţi bulgarilor, artişti Franţei, inventatori Angliei, fără să fie în stare să şi-i dea lor înşile”. Laura Poantă publică un eseu despre „toxicitatea umană” („Cuvântul „toxic” a fost numit de „Oxford Dictionaries Word afthe Year” în 2018. În comportamentul uman el descrie o persoană manipulatoare, avidă de control, cemtrată excesiv pe sine şi care mereu are nevoie de ceva de la ceilalţi, dar comportamentul poate fi subtil şi greu de detectat, căci o astfel de persoană stăpâneşte arta prefăcătoriei, a minciunii perfide”). Adrian G. Romilă descrie conceptul de „homo viator” al lui Andrew Rader, iar Simona Preda ne prezintă „ideea de europenitate în secolul al XIX-lea”  descrisă de Orlando Figes. Crisula Ştefănescu ne demonstrează pe o pagină întreagă cum „la concertele lui Sergiu Celibidache veneau şi îngerii”. Revista  preia şi un citat din  „Expres cultural” nr. 2 în care se găseşte o referire şi la Memorialul Ipoteşti: „Nefăcând  faţă acestor criterii estetice de evaluare critică, tinerii douămiişti au ajuns să valideze opera literară pe criterii ideologice de stânga, închinate corectitudinii politice (vezi „Istoria” lui M. Iovănel; ce s-a scris până în anii 2000 e în spirit conservator, depăşit, în cel mai bun caz, nu e progresist-neomarxist, cum le place tinerilor; inclusiv scandalul legat de poezia neruşinată, a expunerii explicite a sexului feminin, pe româneşte,cu gura plină, premiată la debut la Memorialul Ipoteşti anul acesta, e în spiritul corectitudinii politice, neapărat a apărării cauzelor feminismului; cei ce nu admit o asemenea lectură publică inutilă, dominată de porcării lingvistice penalizate legal, sunt…conservatori;  o spune acelaşi Iovănel, aflat în juriul care a premiat asemenea  „poezie” de scandal). Nu e uşor să fii scriitor român de bun-simţ, modest, demn, onest, acasă. Tinerii se iluzionează că vor deveni scriitori „europeni”.

„România literară” nr. 10 din 2022.  Eminescu şi problema evreiască este, în acest număr, subiect de polemică. Marta Petreu publică pe două pagini  un „Răspuns pentru profesorul de medicină Peter Manu şi profesorul de fizică Michael Finkenthal”. Explică  Marta Petreu: „Printr-o strânsă colaborare între Facebook, RFI România, revista „Observator cultural”, s-a iscat, începând cu 7 februarie a. c. , un caz nou, în intenţia creatorilor lui internaţional, întins între SUA, Israel, România. Participă la el ca acuzatori publici profesorul de medicină Peter Manu, profesorul de fizică Michael Finkenthal.  Obiectul cazului: Marta Petreu şi Eminescu. Totul pleacă de la un fragment din interviul meu apărut în „România literară” nr. 3, a. c. – un fragment, nu întreaga mea afirmaţie despre Eminescu -, în care îmi rezumam, poate prea pe scurt şi poate prea puţin explicit, un capitol dintr-o cercetare mai mare, contextualizată istoric, cu o bibliografie largă despre problema evreiască, în principal scrisă de autori evrei; studiul meu se numeşte „Evreofili” şi „evreofagi”. Şapte autori despre chestiunea evreiască” (circa 90 de pagini, 337 de note), şi a fost publicat în volumul „De la Junimea la Noica”, 2011 (carte premiată de „Observatorul cultural”). Până acum, cărţile şi studiile mele au fost copios atacate de direcţia extremei drepte. Iată că acum sunt pusă sub acuzaţie, somată şi ameninţată cu represalii complexe din direcţia evreiască”. Marta Petreu prezintă acuzaţiile profesorului Manu: 1. „Antisemit contra anti-israelit este o distincţie fără nici o diferenţă. Nu a fost folosită de nici un cercetător serios. Este un joc de cuvinte necinstit şi periculos”; 2. „Ideea că antisemitul acţionează iraţional, în timp ce anti-israelitul are o justificare rezonabilă este fără echivoc greşită şi condamnabilă”; 3. „Vă rugăm să corectaţi / retrageţi declaraţia cât mai curând posibil. Dacă nu faceţi acest lucru, mă va obliga să-mi amplific protestul către Liga Anti-Defăimare”. Marta Petreu îi dă un răspuns amplu şi documentat (pe o pagină tip  „România literară”). Reţin finalul: „În aceste condiţii, faptul că, în intervenţia sa la RFI, profesorul Manu îl pune pe Eminescu alături de Hitler mi se pare o enormitate.  Eminescu a avut în raport cu evreii o evoluţie, de la adversitate motivată economic-naţional, la integrare. El a propus integrarea evreilor în viaţa României, iar nu în lagăre de exterminare, ca Hitler, lângă care îl pune profesorul Manu. Se pare că între integrare şi exterminare profesorul Manu nu vede o diferenţă importantă sau chiar nici o diferenţă. Principiul meu este că oamenii evoluează. Este o necesitate să înregistrăm această evoluţie pentru a-i înţelege pe ei şi lumea în care au trăit. Acest lucru îl priveşte şi pe Eminescu.” Pe acelaşi ton  curge şi răspunsul  dat de Marta Petreu profesorului de fizică Michael Finkenthal. În rest, firul roşu al acestui număr îl reprezintă  războiul din Ucraina.

„România literară” nr. 11 din 2022.   Nicolae Manolescu scrie un editorial  în care demonstrează de ce „comunismul e mai periculos decât fascismul” („dacă fascismul, ca şi sinonimele lui, nazism sau hitlerism, nu se bazează, propriu vorbind, pe o ideologie, comunismul, în schimb, este de neconceput fără doctrina marxist-leninistă. Cu alte cuvinte, dacă naziştii spun ce au de gând să facă şi fac exact ce spun, comuniştii îşi maschează intenţiile printr-un limbaj înşelător, spunând contrariul a ce fac şi făcând contrariul  a ceea ce spun”). Mircea Mihăieş explică înţelesul cuvântului rusesc „vranyo” („care descrie situaţia mincinosului care ştie că minte, dar care, în acelaşi timp, mizează pe faptul că va fi crezut, deşi cei care-l ascultă ştiu şi ei că el minte), ce se poate atribui perfect lui Putin, în relaţie  cu „bovarismul imperial”, atribuit poporului rus („e deprimant să constaţi cum populaţia însăşi a renunţat la orice urmă de realism, dând o glazură de bovarism imperial unor aspiraţii mai apropiate de gura peşterii, decât de civilizaţie”). În timp ce Nicolae Prelipceanu porneşte de la „masa lui Putin” („lumea întreagă l-a văzut pe dictatorul Rusiei stând la o masă cu capătul parcă în altă emisferă”), în timp ce Cristian Pătrăşconiu, ca de obicei, stă de vorbă cu cineva. Aici cu Paul Morland, insistând să explice conceptul pe care l-a lansat, acel de „val uman” (o tratare a istoriei lumii din perspective demografice). Spaţiul botoşănean este salvat de Gellu Dorian care intră în actualitate cu „paradoxul războiului fratricid”.  Un articol manifest care respectă poziţia revistei faţă de războiul din Ucraina. Cititorul va întâlni în text termenul  „Holodomor”  prin care a fost denumit actul de genocid al poporului ucrainean, realizat de conducerea PCUS şi guvernul URSS în 1932-1933 prin organizarea unei foamete artificiale. Celor doritori să afle date / interpretări noi despre Horia – Roman Patapievici, le pot găsi în acest număr prin paginile semnate de  Răzvan Voncu,  Vasile Spiridon şi Cristian Pătrăşconiu.

„România literară” nr. 12 din 2022.  Pe lângă rubricile consacrate, acest număr  pare a fi dedicat Anei Blandiana. Fiind o poetă pe care o admir pentru completarea liniei poetice  ce porneşte de la Eminescu şi se continuă cu Arghezi, Nichita Stănescu  şi Grigore Vieru, poeta  găsindu-şi locul între ultimii doi,  se citesc  sub semnul interesului  eseurile semnate de Mihai Zamfir (poeta prozatoare”), Răzvan Voncu(„vocea publică şi vocea intimă”) şi Vasile Spiridon (.”trecerea prin anotimpuri”).  Eminescu e prezent la pagina a 3-a prin cronica lui Nicolae Oprea  la  cartea Irinei Petraş „Eminescu – începutul continuu”  (Editura „Şcoala Ardeleană, Cluj, 2021).  Irina Petraş a făcut o pasiune pentru Eminescu începând cu 1989 când, parte făcând din proiectul lui Constantin Noica, s-a ocupat de fotocopierea  „Caietelor” eminesciene. Autorul cronicii reţine o referinţă a Irinei Petraş la aceste „Caiete”: „Pagina freamătă încă  sub imperiul gândului metamorfozat în cuvânt. În „Caiete” există încă, amorţită în aşteptare, hrana spirituală pentru generaţii întregi. Eminescu este „începutul nostru continuu”.  Nicolae Oprea extrage din exegeza Irinei Petraş concepte precum: „romantitate” (subteraneitatea gândirii viscerale în conformitate cu teoria lui Marcel Moreau din „Artele viscerale”), „obsesie noomorfică” (preluând sugestia lui Camil Petrescu din „Doctrina substanţei”), „androginizarea perspectivei” (limbajul poetic), „un-doirea”, „muritudine” (ştiinţa morţii şi corelaţia Viaţă-Moarte) , „trionticitate persoanei” (relaţia eului eminescian cu lumea) şi „codul erotic eminescian” (iubirea).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Termenul de  înscrierile pentru instituțiile militare de învățământ liceal pentru anul de învățământ 2025-2026,se apropie de final

Publicat

acum o oră

marți, 11.03.2025

de

Publicitate

Centrul Militar Județean Botoșani, prin Biroul Informare-Recrutare , structura specializată în domeniu a Ministerului Apărării Naționale care se ocupă de promovarea profesiei militare și recrutarea (înscrierea) candidaților – băieți și fete – pentru cariera militară, aduce la cunoștință celor interesați că  termenul de  înscrierile pentru instituțiile militare de învățământ liceal pentru anul de învățământ 2025-2026,se apropie de final, după cum urmează:

ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL  MILITAR – COLEGII NAȚIONALE MILITARE, astfel  :

Există 5 colegii naționale militare – 816 de locuri:

–        Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir”, Breaza – 168 de locuri;

–        Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul”, Alba Iulia – 168 de locuri;

–        Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare”, Câmpulung Moldovenesc – 168 de locuri;

Publicitate

–        Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu”, Craiova – 168 de locuri;

–        Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” , Constanța – 144 de locuri.

Criterii specifice de recrutare (înscriere):

–        vârsta de cel mult 16 ani împliniți în anul 2025 (anul desfășurării concursului de admitere);

–        absolvenți ai învățământului secundar inferior sau gimnazial sau să facă dovada absolvirii acestuia până la data clasificării finale – ultima etapă a concursului de admitere.

Absolvenții clasei a VIII-a din serii anterioare, care au participat la procesul de admitere în anii precedenți și au fost înmatriculați într-o unitate de învățământ, în învățământul liceal sau profesional, nu se pot înscrie în vederea participării la procesul de recrutare, selecție și admitere în clasa a IX-a la învățământul liceal militar.

Termenul limită de înscriere este de 21martie 2025 orele 16.00.

Ordinea etapelor pe care le veți parcurge este următoarea:

  1. 1. Înscriere – seexecută pe platforma destinată înscrierilor online a candidaților în rețeaua INTERNET – recrutaremapn.ro(prin crearea conturilor de utilizator, introducerea datelor personale, încărcarea documentelor personale în format JPG sau PDF și transmiterea lor către biroul informare – recrutare) sau la sediul biroului informare – recrutare până la data de 21 martie 2025;
  2. Selecție– în cadrul Centrului zonal de selecție și orientare Câmpulung Moldovenesc – în perioada 20 ianuarie – 11 aprilie 2025;

Selecția constă în probe psihologice și fizice ( acestea sunt prezentate detaliat pe pagina de facebook a Centrului militar județean Botoșani )

Candidații declarați ”Admis” în urma susținerii probelor de selecție vor efectua examinarea medicală.

  1. Vizita medicală– Spitalul Militar Clinic de Urgență Iași – în perioada 03 februarie -17 aprilie 2025;
  2. Finalizarea dosarului de candidat– numai după parcurgerea tuturor etapelor anterioare – la sediul biroului informare-recrutare – până la data de 30 aprilie 2025;
  3. Prezentareala Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” – Câmpulung Moldovenesc – în data de 22 mai 2025;
  4. Susținerea testului de verificarea cunoștințelor la Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” – Câmpulung Moldovenesc – în data de 23 mai 2025;

Chiar dacă foarte mulți tineri consideră că mai este suficient timp până la admiterea din anul 2025, recomand celor interesați să ne viziteze cât mai curând la sediul biroului informare recrutare al Centrului Militar Județean Botoșani, situat în strada Sucevei, nr. 2, în zilele lucrătoare de luni, miercuri, joi, vineri între 08.00-16.00, și marți între orele 10.00-18.00 iar informațiile suplimentare se pot obține la telefoanele 0231-518 086, 0231-512495, 0231-512850, int. 104, 106, pentru a se informa din timp privind criteriile ce trebuie îndeplinite dar și etapele ce trebuie urmate până la examenul propriu-zis.

Detalii suplimentare se găsesc și pe internet, pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naționale, la adresa www.mapn.ro , www.recrutare.mapn.ro sau pagina de facebook a Centrului Militar Județean Botoșani.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Cum poți amâna înscrierea în școala pregătitoare a copilului, după împlinirea vârstei de 6 ani și ce documente sunt necesare

Publicat

acum 2 ore

marți, 11.03.2025

de

Publicitate

Cum poți amâna înscrierea în școala pregătitoare a copilului, după împlinirea de 6 ani și ce documente sunt necesare, scrie alba24.ro.

Există un set de afecțiuni medicale care pot justifica amânarea începerii școlii la vârsta de 6 ani. Aceste afecțiuni pot afecta dezvoltarea fizică, psihică sau emoțională a copilului și îl pot împiedica să facă față cerințelor școlare în mod corespunzător, potrivit legislație.just.ro.

Lista cuprinde boli cronice sau acute, tulburări de creștere, afecțiuni neurologice, cardiace, respiratorii, metabolice, oftalmologice, O.R.L., dermatologice, motorii și psihologice.

Lista de afecțiuni medicale ce pot amâna înscrierea în școala pregătitoare a copilului, după împlinirea de 6 ani

  • Tulburări severe de nutriţie (cu greutate corporală sub 16 kg la băieţi şi sub 15 kg la fete şi/sau hemoglobină sub 9,5 g/dl);
  • Tuberculoză (indiferent de localizare) în evoluţie şi formele recent stabilizate (sub 6 luni de la stabilizare);
  • Leziuni cardiace (congenitale sau dobândite) organice, cu semne incipiente sau manifeste de decompensare;
  • Tulburări de ritm cardiac patente;
  • Boli circulatorii cu tulburări manifeste (arteriopatii, venopatii, limfopatii);
  • Bronhopneumopatii cronice trenante;
  • Astm bronşic sub tratament;
  • Hepatită virală acută (în ultimele 12 luni);
  • Hepatită cronică (persistentă sau agresivă);
  • Sindroame de malabsorbţie neechilibrate terapeutic;
  • Alte afecţiuni digestive cronice cu semne manifeste;
  • Glomerulonefrită (în ultimele 12 luni);
  • Alte nefropatii cronice cu semne de decompensare;
  • Anemii cronice feriprive cu hemoglobină sub 9,5 g/dl;
  • Anemii hemolitice cu crize de hemoliză şi/sau splenomegalie;
  • Anemie Biermer;
  • Talasemie majoră Cooley;
  • Aplazii medulare;
  • Purpură trombocitopenică idiopatică cu splenomegalie;
  • Agranulocitoză;
  • Hipersplenism;
  • Hemopatii cu sângerări;
  • Histiocitoză X cronică;
  • Boala Hand-Schuller-Cristian;
  • Sarcoidoză;
  • Reumatism articular acut, inclusiv Coreea Sydenham (în ultimele 6 luni);
  • Reumatisme cronice în faze evolutive;
  • Colagenoze (lupus eritematos diseminat, sclerodermie, dermatomiozită, periarterită nodoasă);
  • Boli maligne (leucemie, limfoame şi reticuloane maligne etc.);
  • Imunodeficienţe primare;
  • Diabet zaharat insulinodependent tip I;
  • Boli metabolice cu impact asupra dezvoltării somatice şi neuropsihice;
  • Tireotoxicoză (hipertiroidie);
  • Tiroide cronice;
  • Insuficienţă cortico-suprarenală primară;
  • Mixedem congenital;
  • Diabet insipid;
  • Sindrom Turner;
  • Sindrom adrenogenital (hiperplazie suprarenală congenitală) cu pierdere de sare;
  • Deficienţe de creştere staturală din orice cauză (sub 107 cm la băieţi şi sub 105 cm la fete);
  • Alte endocrinopatii manifeste;
  • Obezitate cu insuficienţă respiratorie restrictivă sub 75%;
  • Întârziere mentală uşoară (coeficient de inteligenţă 50-69);
  • Intelect de limită (coeficient de inteligenţă 70-89);
  • Tulburări de dezvoltare a limbajului şi vorbirii;
  • Tulburări specifice de dezvoltare motorie;
  • Tulburări invalidante ale dezvoltării (autism infantil etc.);
  • Tulburări hiperkinetice;
  • Tulburări emoţionale şi imaturitate afectiv-comportamentală (anxios-fobică etc.);
  • Tulburări ale funcţiei sociale (mutism electiv etc.);
  • Ticuri cronice (motorii, vocale, boala Gilles de la Tourette);
  • Alte tulburări de comportament şi emoţionale (encomprezis, enurezis diurn, bolboroseală, balbism etc.);
  • Tulburări mentale organice;
  • Traumatism cranian forte (în ultimele 6 luni) şi sechele după traumatism cranian;
  • Epilepsie cu crize rezistente la tratament;
  • Handicap motor sau neuromotor (paralizii cerebrale infantile – boala Little, plegii; boli neuromusculare miastenii, distrofie musculară Duchenne, miotonii, miopatii; afecţiuni inflamatorii, tumorale, vasculare cerebrale sau periferice);
  • Meningită sau meningoencefalită (în ultimul an) ori sechele după acestea;
  • Alte afecţiuni neuropsihice manifeste;
  • Hipoacuzii cu pierdere socială de auz mai mare de 20 decibeli;
  • Otită medie supurată bilaterală recidivantă (în ultimele 6 luni);
  • Tulburări de dicţie şi fonaţie, care împiedică o comunicare cvasinormală (dificultăţi importante în pronunţarea unor foneme, rinolalie, sigmatism etc.);
  • Sindrom Meni’f3re;
  • Alte boli O.R.L. severe;
  • Scăderea acuităţii vizuale după corecţie la ambii ochi sub 1/2 cc;
  • Scăderea acuităţii vizuale după corecţie la un ochi sub 1/10 (inclusiv lipsa unui ochi), indiferent de acuitatea vizuală la celălalt ochi;
  • Miopie progresivă cu leziuni de coroidoză miopigenă la fundul de ochi;
  • Astigmatism cu tulburări mari de acomodare;
  • Strabism cu tulburări accentuate de motilitate oculară, care necesită tratament ortoptic (sau cu ambliopie forte ori medie, în curs de recuperare);
  • Alte afecţiuni grave oculare (glaucom congenital, dezlipiri de retină sub 1 an, cu acuitate vizuală normală etc.);
  • Eczemă cronică întinsă, rebelă la tratament;
  • Dermatoză micotică manifestă;
  • Dermatoze buloase;
  • Psoriazis întins;
  • Alte boli cronice de piele cu tulburări manifeste;
  • Malformaţii congenitale ale membrelor (ectromelii transversale sau longitudinale, aplazii de membre ori de segmente de membre);
  • Scolioze congenitale sau esenţiale mai mari de 20°;
  • Inegalităţi de membre, mai mari de 2 cm;
  • Luxaţie congenitală de şold;
  • Picior strâmb congenital în tratament;
  • Artrogripoză;
  • Pectus excavatum cu insuficienţă respiratorie de tip restrictiv sub 75%;
  • Osteomielită acută sau cronică;
  • Sechele motorii după poliomielită;
  • Tumori benigne sau maligne ale aparatului locomotor;
  • Osteocondrită de şold;
  • Orice afecţiune traumatică totală chirurgicală cu osteosinteză metalică (fracturi);
  • Alte afecţiuni osteomusculoarticulare, congenitale sau dobândite, cu semne clinice manifeste;
  • Orice afecţiune cronică severă pe care specialistul din domeniul medical respectiv o consideră stânjenitoare unei şcolarizări normale la vârsta de 6 ani.

Documente necesare pentru înscrierea copilului în clasa pregătitoare

Potrivit Edupedu, pentru înscrierea copilului în clasa pregătitoare, părinții trebuie să depună un dosar care să conțină mai multe documente obligatorii.

Acestea vizează atât identificarea copilului și a părintelui/tutorelui legal, cât și îndeplinirea eventualelor criterii suplimentare.

Lista completă a actelor necesare este următoarea:

Publicitate
  • Cerere-tip de înscriere;
  • Copie şi original după actul de identitate al părintelui/tutorelui legal. Părinții divorțați depun la înscriere și hotărârea judecătorească definitivă din care rezultă modul în care se exercită autoritatea părintească și unde a fost stabilită locuința minorului;
  • Copie şi original – certificat de naştere copil;
  • Recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare (acolo unde este cazul);
  • Alte documente care să ateste îndeplinirea criteriilor generale şi/sau specifice (acolo unde este cazul).

Citeste mai mult

Eveniment

Unde se trăiește cel mai bine din pensie în România? Top județe în care pensiile ajung la 4.000 de lei. Botoșani este primul, la polul opus

Publicat

acum 2 ore

marți, 11.03.2025

de

Publicitate

Pensia medie în România este de 2.806 lei, însă această valoare diferă foarte mult în funcție de mai multe elemente specifice, inclusiv județul în care se află persoana beneficiară. Acestea fiind spuse, trebuie să știi că această cifră reprezintă doar o medie a pensiilor din sistemul public și că există pensionari care încasează lunar pensii mult mai generoase, pe bază de contributivitate. Desigur, există și numeroase cazuri în care se primesc mult mai puțini bani, relatează playtech.ro.

Pensii mari 2025. Județele cu pensionari bogați

Ei bine, dacă avem în vedere pensionarii norocoși, trebuie să știi că există câteva județe în România pline de astfel de cazuri fericite.

De exemplu, pensia medie în Hunedoara este de 3.505 lei, iar în Brașov pensionarii încasează în medie 3.317 lei pe lună, de la stat, după o viață de muncă și contribuții plătite. Cel de-al treilea județ cu multe cazuri de pensii publice generoase este Gorjul, cu o pensie medie de 3.224 lei.

Totuși, pensia medie mai sare de 3.000 de lei și în alte județe, cum ar fi: Prahova, Galați și Constanța.

Dincolo de cifrele înregistrate la nivel de județe, e bine să menționăm că pensiile medii cele mai generoase se regăsim, de fapt, în Sectorul 1 al Bucureștiului – 4.070 lei (pensia medie pe sectoare este 3.535 lei).

Publicitate

Județele cu pensionari săraci

Dacă am început cu norocoșii, e timpul să facem o trecere în revistă și a județelor cu cele mai mici pensii medii. Aici regăsim pensionarii din Botoșani, care primesc în medie 2.224 lei pe lună, urmați de cei din Vrancea, cu 2.260 de lei. Pe locul al treilea regăsim județul Giurgiu, cu o pensie medie de 2.278 lei.

La nivelul întregii țări sunt pensionari care încasează, din contributivitate, pensii de peste 5.000 de lei. Aceștia sunt în număr de 486.647.

Pensionarii din agricultură: câți sunt, unde locuiesc și cât primesc lunar?

Știai că, din cei peste 4,5 milioane de pensionari din România, aproape 440.000 au lucrat și în agricultură? Mai exact, aceștia au stagii de cotizare și în acest domeniu. Totuși, numărul celor care au ieșit la pensie strict din agricultură era, în ianuarie, de doar 134.452.

Dacă te întrebi unde sunt cei mai mulți pensionari agricultori, județele fruntașe sunt:

  • Iași – 8.253 pensionari;
  • Dolj – 7.835 pensionari;
  • Botoșani – 7.769 pensionari;
  • Teleorman – 7.038 pensionari.

Pe de altă parte, cele mai mici comunități de pensionari agricultori se găsesc în:

  • București – 414 pensionari;
  • Caraș-Severin – 598 pensionari;
  • Brașov – 629 pensionari;
  • Covasna – 759 pensionari;
  • Hunedoara – 887 pensionari;
  • Sibiu – 938 pensionari.

Cât încasează pensionarii din agricultură?

Pensia medie a celor care au muncit în agricultură este de 919 lei, la nivel național. Totuși, dacă venitul total din pensii și indemnizații este mai mic de 1.281 lei, aceștia beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari, ceea ce înseamnă că primesc, în final, 1.281 lei lunar.

Per total, din cei 4,5 milioane de pensionari, 3,6 milioane s-au pensionat la limită de vârstă, iar dintre aceștia, aproape 2 milioane sunt femei.

Citeste mai mult

Eveniment

Cinci incendii de vegetație în județul Botoșani, în ultimele ore. La Cândești au fost patru hectare. Pompierii fac apel

Publicat

acum 3 ore

marți, 11.03.2025

de

Publicitate

În ultimele ore, pompierii au intervenit pentru stingerea a cinci incendii de vegetație uscată, în următoarele localități:

✔ Roma: au ars aproximativ trei hectare de vegetație uscată;
✔ Costești: au ars aproximativ 500 mp de vegetație uscată;

✔ Buhăceni: a ars aproximativ un hectar de vegetație uscată;

✔️ Cândești: au ars aproximativ patru hectare de vegetație uscată.

✔ între comunele Avrămeni și Drăgușeni: a ars aproximativ un hectar de vegetație uscată;

Cel mai probabil incendiile au fost provocate de utilizarea focului deschis în spații deschise.

Publicitate

Pentru stingerea acestora au intervenit pompierii militari de la Detașamentele Botoșani și Dorohoi, Stația Săveni și Garda de Intervenție Trușești, dar și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență. La incendiul de la Cândești au acționat și salvatorii de la Garda de Intervenție Siret din cadrul ISU Suceava.

Cetățenii trebuie să respecte următoarele prevederi legale:

Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare: protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice. Acestora le este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Încălcarea acestei prevederi legale constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice.

Hotărârea Guvernului României nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor: arderea resturilor vegetale, a gunoaielor, a deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la culturile agricole, la păduri sau chiar gospodării.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending