Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (32)

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„România literară” nr. 9 din 2022.  Un număr în care se remarcă pagina cu „fragmente şi fărâmituri” din jurnalul lui Romulus Rusan de unde reţinem: „Românii au dat regi ungurilor, împăraţi bulgarilor, artişti Franţei, inventatori Angliei, fără să fie în stare să şi-i dea lor înşile”. Laura Poantă publică un eseu despre „toxicitatea umană” („Cuvântul „toxic” a fost numit de „Oxford Dictionaries Word afthe Year” în 2018. În comportamentul uman el descrie o persoană manipulatoare, avidă de control, cemtrată excesiv pe sine şi care mereu are nevoie de ceva de la ceilalţi, dar comportamentul poate fi subtil şi greu de detectat, căci o astfel de persoană stăpâneşte arta prefăcătoriei, a minciunii perfide”). Adrian G. Romilă descrie conceptul de „homo viator” al lui Andrew Rader, iar Simona Preda ne prezintă „ideea de europenitate în secolul al XIX-lea”  descrisă de Orlando Figes. Crisula Ştefănescu ne demonstrează pe o pagină întreagă cum „la concertele lui Sergiu Celibidache veneau şi îngerii”. Revista  preia şi un citat din  „Expres cultural” nr. 2 în care se găseşte o referire şi la Memorialul Ipoteşti: „Nefăcând  faţă acestor criterii estetice de evaluare critică, tinerii douămiişti au ajuns să valideze opera literară pe criterii ideologice de stânga, închinate corectitudinii politice (vezi „Istoria” lui M. Iovănel; ce s-a scris până în anii 2000 e în spirit conservator, depăşit, în cel mai bun caz, nu e progresist-neomarxist, cum le place tinerilor; inclusiv scandalul legat de poezia neruşinată, a expunerii explicite a sexului feminin, pe româneşte,cu gura plină, premiată la debut la Memorialul Ipoteşti anul acesta, e în spiritul corectitudinii politice, neapărat a apărării cauzelor feminismului; cei ce nu admit o asemenea lectură publică inutilă, dominată de porcării lingvistice penalizate legal, sunt…conservatori;  o spune acelaşi Iovănel, aflat în juriul care a premiat asemenea  „poezie” de scandal). Nu e uşor să fii scriitor român de bun-simţ, modest, demn, onest, acasă. Tinerii se iluzionează că vor deveni scriitori „europeni”.

„România literară” nr. 10 din 2022.  Eminescu şi problema evreiască este, în acest număr, subiect de polemică. Marta Petreu publică pe două pagini  un „Răspuns pentru profesorul de medicină Peter Manu şi profesorul de fizică Michael Finkenthal”. Explică  Marta Petreu: „Printr-o strânsă colaborare între Facebook, RFI România, revista „Observator cultural”, s-a iscat, începând cu 7 februarie a. c. , un caz nou, în intenţia creatorilor lui internaţional, întins între SUA, Israel, România. Participă la el ca acuzatori publici profesorul de medicină Peter Manu, profesorul de fizică Michael Finkenthal.  Obiectul cazului: Marta Petreu şi Eminescu. Totul pleacă de la un fragment din interviul meu apărut în „România literară” nr. 3, a. c. – un fragment, nu întreaga mea afirmaţie despre Eminescu -, în care îmi rezumam, poate prea pe scurt şi poate prea puţin explicit, un capitol dintr-o cercetare mai mare, contextualizată istoric, cu o bibliografie largă despre problema evreiască, în principal scrisă de autori evrei; studiul meu se numeşte „Evreofili” şi „evreofagi”. Şapte autori despre chestiunea evreiască” (circa 90 de pagini, 337 de note), şi a fost publicat în volumul „De la Junimea la Noica”, 2011 (carte premiată de „Observatorul cultural”). Până acum, cărţile şi studiile mele au fost copios atacate de direcţia extremei drepte. Iată că acum sunt pusă sub acuzaţie, somată şi ameninţată cu represalii complexe din direcţia evreiască”. Marta Petreu prezintă acuzaţiile profesorului Manu: 1. „Antisemit contra anti-israelit este o distincţie fără nici o diferenţă. Nu a fost folosită de nici un cercetător serios. Este un joc de cuvinte necinstit şi periculos”; 2. „Ideea că antisemitul acţionează iraţional, în timp ce anti-israelitul are o justificare rezonabilă este fără echivoc greşită şi condamnabilă”; 3. „Vă rugăm să corectaţi / retrageţi declaraţia cât mai curând posibil. Dacă nu faceţi acest lucru, mă va obliga să-mi amplific protestul către Liga Anti-Defăimare”. Marta Petreu îi dă un răspuns amplu şi documentat (pe o pagină tip  „România literară”). Reţin finalul: „În aceste condiţii, faptul că, în intervenţia sa la RFI, profesorul Manu îl pune pe Eminescu alături de Hitler mi se pare o enormitate.  Eminescu a avut în raport cu evreii o evoluţie, de la adversitate motivată economic-naţional, la integrare. El a propus integrarea evreilor în viaţa României, iar nu în lagăre de exterminare, ca Hitler, lângă care îl pune profesorul Manu. Se pare că între integrare şi exterminare profesorul Manu nu vede o diferenţă importantă sau chiar nici o diferenţă. Principiul meu este că oamenii evoluează. Este o necesitate să înregistrăm această evoluţie pentru a-i înţelege pe ei şi lumea în care au trăit. Acest lucru îl priveşte şi pe Eminescu.” Pe acelaşi ton  curge şi răspunsul  dat de Marta Petreu profesorului de fizică Michael Finkenthal. În rest, firul roşu al acestui număr îl reprezintă  războiul din Ucraina.

„România literară” nr. 11 din 2022.   Nicolae Manolescu scrie un editorial  în care demonstrează de ce „comunismul e mai periculos decât fascismul” („dacă fascismul, ca şi sinonimele lui, nazism sau hitlerism, nu se bazează, propriu vorbind, pe o ideologie, comunismul, în schimb, este de neconceput fără doctrina marxist-leninistă. Cu alte cuvinte, dacă naziştii spun ce au de gând să facă şi fac exact ce spun, comuniştii îşi maschează intenţiile printr-un limbaj înşelător, spunând contrariul a ce fac şi făcând contrariul  a ceea ce spun”). Mircea Mihăieş explică înţelesul cuvântului rusesc „vranyo” („care descrie situaţia mincinosului care ştie că minte, dar care, în acelaşi timp, mizează pe faptul că va fi crezut, deşi cei care-l ascultă ştiu şi ei că el minte), ce se poate atribui perfect lui Putin, în relaţie  cu „bovarismul imperial”, atribuit poporului rus („e deprimant să constaţi cum populaţia însăşi a renunţat la orice urmă de realism, dând o glazură de bovarism imperial unor aspiraţii mai apropiate de gura peşterii, decât de civilizaţie”). În timp ce Nicolae Prelipceanu porneşte de la „masa lui Putin” („lumea întreagă l-a văzut pe dictatorul Rusiei stând la o masă cu capătul parcă în altă emisferă”), în timp ce Cristian Pătrăşconiu, ca de obicei, stă de vorbă cu cineva. Aici cu Paul Morland, insistând să explice conceptul pe care l-a lansat, acel de „val uman” (o tratare a istoriei lumii din perspective demografice). Spaţiul botoşănean este salvat de Gellu Dorian care intră în actualitate cu „paradoxul războiului fratricid”.  Un articol manifest care respectă poziţia revistei faţă de războiul din Ucraina. Cititorul va întâlni în text termenul  „Holodomor”  prin care a fost denumit actul de genocid al poporului ucrainean, realizat de conducerea PCUS şi guvernul URSS în 1932-1933 prin organizarea unei foamete artificiale. Celor doritori să afle date / interpretări noi despre Horia – Roman Patapievici, le pot găsi în acest număr prin paginile semnate de  Răzvan Voncu,  Vasile Spiridon şi Cristian Pătrăşconiu.

„România literară” nr. 12 din 2022.  Pe lângă rubricile consacrate, acest număr  pare a fi dedicat Anei Blandiana. Fiind o poetă pe care o admir pentru completarea liniei poetice  ce porneşte de la Eminescu şi se continuă cu Arghezi, Nichita Stănescu  şi Grigore Vieru, poeta  găsindu-şi locul între ultimii doi,  se citesc  sub semnul interesului  eseurile semnate de Mihai Zamfir (poeta prozatoare”), Răzvan Voncu(„vocea publică şi vocea intimă”) şi Vasile Spiridon (.”trecerea prin anotimpuri”).  Eminescu e prezent la pagina a 3-a prin cronica lui Nicolae Oprea  la  cartea Irinei Petraş „Eminescu – începutul continuu”  (Editura „Şcoala Ardeleană, Cluj, 2021).  Irina Petraş a făcut o pasiune pentru Eminescu începând cu 1989 când, parte făcând din proiectul lui Constantin Noica, s-a ocupat de fotocopierea  „Caietelor” eminesciene. Autorul cronicii reţine o referinţă a Irinei Petraş la aceste „Caiete”: „Pagina freamătă încă  sub imperiul gândului metamorfozat în cuvânt. În „Caiete” există încă, amorţită în aşteptare, hrana spirituală pentru generaţii întregi. Eminescu este „începutul nostru continuu”.  Nicolae Oprea extrage din exegeza Irinei Petraş concepte precum: „romantitate” (subteraneitatea gândirii viscerale în conformitate cu teoria lui Marcel Moreau din „Artele viscerale”), „obsesie noomorfică” (preluând sugestia lui Camil Petrescu din „Doctrina substanţei”), „androginizarea perspectivei” (limbajul poetic), „un-doirea”, „muritudine” (ştiinţa morţii şi corelaţia Viaţă-Moarte) , „trionticitate persoanei” (relaţia eului eminescian cu lumea) şi „codul erotic eminescian” (iubirea).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Ceremonia proclamării generale a canonizării a 16 românce cu viață sfântă, la Catedrala Patriarhală

Publicat

acum 49 de minute

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Ceremonia proclamării generale a canonizării a 16 românce cu viață sfântă va fi oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod, vineri, la Catedrala Patriarhală.

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, programul va începe la ora 7:45 cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina -, precum și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală, pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, spre a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 8:30 și 12:30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 românce cu viață sfântă de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

***

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, anul trecut, canonizarea a 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).

Publicitate

Este vorba despre:

* Doamna Maria Brâncoveanu (1661 – 1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și cu cinstire în data de 16 august;

* Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica și cu cinstire în data de 12 aprilie;

* Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908 – 1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și cu cinstire în data de 19 decembrie;

* Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970 – 2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea și cu cinstire în data de 5 iunie;

* Monahia Platonida (1487-1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (fostă Despina Milița, soția voievodului) și cu cinstire în data de 26 septembrie;

* Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița și cu cinstire în data de 15 octombrie;

* Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău și cu cinstire în data de 4 mai;

* Schimonahia Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;

* Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;

* Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa și cu cinstire în data de 4 iulie;

* Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași și cu cinstire în data de 24 mai;

* Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și cu cinstire în data de 17 august;

* Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna și cu cinstire în data de 1 decembrie;

* Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv și cu cinstire în data de 6 iulie;

* Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și cu cinstire în data de 23 decembrie;

* Monahia Matrona Ciupelea, stareța Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și cu cinstire în data de 5 mai. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Doi bărbați prinși cu substanțe interzise, în zone diferite ale municipiului Botoșani

Publicat

acum o oră

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

De la începutul acestei săptămâni, jandarmii botoșăneni au depistat doi bărbați care aveau asupra lor substanțe vegetale de culoare brun-verzuie cu miros înțepător și substanțe solide tip bulgăre, susceptibil a face parte din categoria substanțelor interzise cu efect psihoactiv.

Cei doi au identificați în zone diferite din municipiul Botoșani și au fost conduși la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, unde le-au fost întocmite actele de sesizare a organelor de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, care se pedepsește cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, conform prevederilor Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Actele procedurale, împreună cu substanțele ridicate în vederea confiscării, au fost înaintate către Serviciul Județean de Combatere a Criminalității Organizate Botoșani, în vederea continuării cercetărilor.

Prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri reprezintă unul din obiectivele urmărite de Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani atât pe timpul misiunilor de ordine publică, cât și în cadrul activităților preventiv-educative desfășurate în școlile botoșănene, în special la clasele de liceu.

Citeste mai mult

Eveniment

Două incendii la Lunca și Păltiniș, în ultimele ore, din cauza coșurilor de fum necurățate de funingine. Pompierii fac apel după apel

Publicat

acum o oră

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Curățați și izolați coșurile de fum: pericol de incendiu

În ultimele ore, alte două familii din localitățile Zlătunoaia (comuna Lunca) și Păltiniș au fost în pericol din cauza unor incendii generate de coșurile de fum necurățate de funingine sau neizolate termic față de materialele combustibile din structura acoperișurilor.

Pompierii militari de la Punctele de Lucru Flămânzi și Darabani, dar și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Păltiniș și Lunca, au reușit să stingă flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

„Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor necurățate de funingine. Aceste incidente pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și bunurile acestora, fiind una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece.

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Publicitate

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

 Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului”, au transmis pompierii.

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de ploaie și burniță pentru mai multe localități din Botoșani, cu risc de polei

Publicat

acum 2 ore

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Meteorologii au emis un nou cod galben de ploaie și burniță care, local, depun polei.

Acesta este valabil până la ora 09:00 în localitățile
Ungureni, Hudești, Ștefănești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Cristinești, Avrămeni, George Enescu, Manoleasa, Păltiniș, Vlăsinești, Mileanca, Dângeni, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Dobârceni, Mihălășeni, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Săveni, Ripiceni, Concești, Mitoc, și Adășeni.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, le recomandăm șoferilor să:

* evite deplasările dacă nu sunt absolut necesare
* reducă mult viteza
* păstreze o distanță mare față de alte vehicule
* nu frâneze și să nu vireze brusc
* evite depășirile

Pe pietoni îi sfătuim:

* să meargă cu grijă;
* să folosească încălțăminte antiderapantă.

Publicitate

Se recomandă deplasarea lentă, cu pași mici, folosirea balustradelor și evitarea suprafețelor lucioase sau înclinate.

Curățarea gheții, a țurturilor și a zăpezii de pe clădiri, precum și de pe trotuarele aferente acestora, revine proprietarilor și administratorilor de imobile.

În situația în care îndepărtarea gheții și a țurturilor nu este posibilă imediat, zona trebuie obligatoriu semnalizată și delimitată corespunzător, astfel încât să nu fie pusă în pericol siguranța pietonilor.

Facem apel la responsabilitate și implicare pentru prevenirea accidentelor și pentru siguranța tuturor cetățenilor.

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending