Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (315)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

PROGRAMUL  DE  ALIMENTAŢIE  ŞTIINŢIFICĂ. Un program instituţionalizat de Ceauşescu prin decretele asupra raţionalizării din 10 şi 17 octombrie 1981 şi mai ales prin “Programul…” din 24 iulie 1982, care îi conferă un caracter de permanenţă prin raţionalizarea produselor de bază: pâine, făină, carne, zahăr, ulei, ouă, lapte etc. prin apariţia cartelelor de raţionalizare. La Braşov, de exemplu, în 1987, o astfel de cartelă prevedea pentru 12 luni: 8,5 kg de carne (4 kg de porc şi 4,5 kg de pui), deci 23 de grame pe zi; 2,5 kg de făină (7 grame pe zi); 10 litri de ulei (27 mililitri pe zi); 10,5 kg de salam (29 grame pe zi). Se adaugă un ou la 36 de zile. Trebuie amintit că centrele urbane erau mult mai bine aprovizionate decât localităţile rurale.

 

Publicitate

ECONOMIE  VIRTUALĂ. Concept pus în circulaţie în 1998 de Clifford Gaddy de la “Brookings Institution”, Washington D. C. şi Barry W. Ickes de la Pennsylvania State University (vezi revista “22” Plus nr. 75 / 1999): “În esenţă, economia virtuală este pojghiţa formală cu aspect clasic de economie capitalistă, care acoperă o încrengătură vie de relaţii sociale, politice şi de interese personale, publice”. Liviu Gaiţă defineşte astfel economia virtuală: „Se dezvoltă o economie în care se folosesc preţuri, dar nimeni nu plăteşte bani, nimeni nu plăteşte la timp. Se acumulează datorii reciproce uriaşe care, de asemenea, nu pot fi plătite în perioade rezonabile de timp. Salariile sunt declarate dar nu şi plătite. Acestea creează venituri iluzorii, sau virtuale – în esenţă la afaceri conduse în afara pieţei, la preţuri virtuale”. Economiştii sunt categorici în a confirma că economia virtuală se dovedeşte o specialitate a falşilor reformatori din Est.

 

PARABOLA  CENTAURULUI. Aparţine lui Varujan Vosganian şi se referă la situaţia ambiguă în care se găseşte cineva: „situaţia unui centaur care, atunci când se duce la operă, i se spune:”EŞTI PE JUMĂTATE CAL, IEŞI AFARĂ!”, iar când se duce să zburde pe câmp i se spune: „EŞTI  JUMĂTATE OM, PLEACĂ DE AICI!”

 

ARTA  SECESIONISTĂ. Sintagmă întâlnită în „România literară” nr. 51-52 din 1998, într-un articol semnat de Ştefan Cazimir, care ne şi explică: „Secesionismul îşi datorează numele unui conflict survenit în 1982 între un grup de artişti plastici din Munchen şi autorităţile statului bavarez, determinând refuzul celor dintâi de a mai participa la salonul oficial şi pronunţarea de către ei a „secesiunii” prin deschiderea unei expoziţii separate. (…) Secesionismul a marcat puternic tot ce a fost artă vizuală: modă, arte aplicate şi industriale, pictură, sculptură şi grafică, decoraţia scenică, cinematografia, arhitectura şi decoraţia”.

Paul Constantinescu scrie în 1972 despre secesionism: „…a cuprins toată Europa şi America de Nord, atingând sensibil şi Extremul Orient, mai ales Japonia”. Continuă Ştefan Cazimir: „Nota specifică a viziunii secesioniste este bidimensionalitatea”;

 

AXIOMA  TALENTULUI  ÎN  PROZĂ. Aparţine lui Damian Nicula şi, scrie Dan Stanca în „Luceafărul” nr. 45 din 1998, i-a fost spusă lui pe 30 septembrie 1985, pe când era redactor la revista „Viaţa românească”: „…scriitorii care îşi propun din start să scrie un roman de 600-700 de pagini şi nu se ridică de la masă până nu şi-au făcut această normă uriaşă de pagini, ar cam trebui să se lase de meserie”;

 

PROPOZIŢIA INTEROGATIVĂ SCHLATTNER. Propoziţia cu care debutează textul romanului „Cocoşul decapitat”  de Eginald Schlattner, preot luteran în localitatea Roşia de lângă Sibiu: „EXITUS, CE ÎNSEAMNĂ DE FAPT ACEST CUVÂNT?”

 

TAMARETA.  Poezie cu formă fixă (dar fără formă fixă) inventată de poetul Emil Brumaru în urma inspiraţiei pe care i-o producea Tamara, tânăra şi frumoasa sa soţie. Redau aici una dintre multele tamarete scrise de Emil Brumaru:

„ Dacă lui Lou vaginu-i cânta Apollinaire, / Tamáriușka, eu ție ce aș putea să-ți cânt? /  Piersica-nchisă-n flăcări de rouă și piper / Păzită de un înger cu lancea tremurînd?  / Trifoi-frăguț cu patru petale de amor / Plușate de-o femeie nostalgică și șuie? / O, lasă-mă să-ți mângâi cu gura un picior / Pînă acolo unde piciorul geamăn suie. / Și apără-mi cu trupul tău gol ca-n iarmaroc / Sufletul  trist și viața topită-n dulci păcate. / Și dă-mi ca pe-o icoană cărnoasă, să mă rog, / Curul bîrfit zburdalnic de coapsele-ți surate”.

Mai multe tamarete se pot citi în volumul „Opere II. Submarinul erotic” (Polirom, 2009).

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Datinile de iarnă scot Vorona în stradă: Festival cu măști și alaiuri, chiar în ultima zi din anul 2025

Publicat

Publicitate

Comuna Vorona va găzdui, miercuri, 31 decembrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sfârșitului de an: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, manifestare dedicată tradițiilor populare de Anul Nou.

După cum a anunțat primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, evenimentul va avea loc în Piața Comunală Vorona, începând cu ora 10:00, și este organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu SC Prodalcom SA Vorona, Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Centrul Cultural Mihai Eminescu Vorona și Centrul de Informare Turistică Vorona.

Programul festivalului include parada grupurilor de măști, care vor însoți alaiul Plugușorului, precum și momente artistice susținute de grupuri de datini și obiceiuri de Anul Nou din Vorona, Tudora și Corni. Participanții vor putea urmări costume tradiționale autentice, măști spectaculoase și obiceiuri străvechi, păstrate din generație în generație.

Organizatorii îi invită pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate, să ia parte la eveniment și să întâmpine noul an într-o atmosferă autentic românească, plină de culoare, tradiție și spirit comunitar.

Citeste mai mult

Eveniment

Revelion 2026 la TV: Ce programe și ce vedete aduc PRO TV, Antena 1 și TVR în noaptea dintre ani

Publicat

Publicitate

Pentru noaptea de Revelion 2026, marile posturi de televiziune din România au pregătit ediții speciale, cu muzică, divertisment și invitați de top. PRO TV, Antena 1 și TVR propun ore întregi de spectacol pentru cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani acasă, alături de familie și prieteni, relatează alba24.ro.

PRO TV și PROTEVELION 2026

Emisiunea de Revelion la PRO TV va fi prezentată de Pavel Bartoș și Raluca. Este vorba despre un show care se întinde pe mai multe ore și îi va aduce pe micile ecrane pe cei mai cunoscuți artiști ai momentului.

Potrivit producătorilor, Show-ul care a fost filmat în noiembrie este ”o nebunie frumoasă cu artişti puşi în situaţii imposibile”. Mai exact publicul trebuie să se aștepte la artiști la care nu s-ar fi gândit niciodată că pot cânta împreună.

La Revelionul 2026 de la PRO TV vor fi prezenți printre alții: Alina Sorescu, Andreea Esca, Andra, Vali Vijelie alături de Miruna Tăvas, Anna Lesko, Maria Buză, Denis Ștefănescu, Gabriel Dumitru, Cristina Spătar, Vlăduța Lupău, Paul Ananie, Orchestra Națională Lăutarii cu Nicolae Botgros, Corneliu Botgros și Cristi Botgros, Andreea Bălan, Andrei Bănuță, Anisia Gafton, Horia Brenciu, Diana Matei, Cosmin Seleși, Florin Dumitrescu, Denis Hanganu, Ion Paladi și Orchestra Fraților Advahov.

Revelion 2026 la Antena 1

Antena 1 promite o atmosferă incendiară la trecerea dintre ani. Din program nu vor lipsi momentele pline de umor, muzica, dar și surprizele pentru cei din fața televizorului.

Dintre vedetele ce vor distra publicul la Revelion 2026, la Antena 1, nu vor lipsi: Ruby, Serghei Mizil, Raluca Bădulescu, Romică Țociu sau Adriana Trandafir.

Publicitate

„Atmosfera de la Revelion este incendiară, mai ales pentru că muzica o întreține! Vă invit să ciocniți un pahar alături de noi, să mâncați bucate tradiționale și să vă ridicați pentru a dansa. Promitem și glume bune, cum v-am obișnuit!”, a declarat Serghei Mizil.

Revelion 2026 la TVR: Gala aniversară

La TVR, televiziunea de stat, 100 de vedete vor apărea la TV, în noaptea dintre anul 2025 și 2026.

Potrivit postului TV, Printre invitații serii se numără Dan Badea, Lora, Andreea Marin, Ramona Bădescu, Iuliana Tudor, Doru Todoruț, Paul Surugiu-Fuego, Pavel și Cleopatra Stratan.

Mai mult de atât vor fi Paula Mitrache, Nico, Alexandra Ungureanu, Voltaj, Body & Soul, ASIA, Adrian Enache, vedetele din juriul „Vedeta familiei”, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, Radu Ștefan Bănică, Sanda Ladoși, notează TVR.ro.

De asemea vor fi și reprezentanți ai României la Eurovision, Paula Seling, Ovidiu Anton, Nico, Luminița Anghel, Andrei Ursu, Mandinga sau Mihai Trăistariu.

Citeste mai mult

Administratie

Primul proiect major al noii administrații din comuna Mihai Eminescu: Contract de aproape 2 milioane de lei pentru iluminatul public

Publicat

Publicitate

Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.

Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.

Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.

Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.

Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.

De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.

Publicitate

Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.

Citeste mai mult

Economie

Câți kilometri de drum de mare viteză s-au construit în 2025. Autostrada Moldovei, proiectul-cheie

Publicat

Publicitate

Rețeaua de drumuri de mare viteză din România s-a extins semnificativ în anul 2025, cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres, iar pentru anul 2026 autoritățile anunță deschiderea altor 255 de kilometri, potrivit datelor oficiale, relatează agerpres.ro.

Un moment important a fost consemnat pe final de an, înainte de Ajunul Crăciunului, când au fost dați în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul Focșani – Adjud. Odată cu acest tronson, anul 2025 se încheie cu 195 km deschiși traficului pe A7, din totalul de 319 km, între Ploiești și Pașcani. În prezent, șoferii pot circula neîntrerupt pe autostradă pe aproximativ 250 km, de la București până la Adjud.

Pe lângă Autostrada Moldovei, în 2025 au mai fost deschise tronsoane importante din A0 – Centura Bucureștiului (Sector Sud), A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Buzău, Autostrada Buzău – Focșani, dar și din Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12) și Drumul Expres Turda – Dej (DEx4).

La începutul anului 2025, CNAIR avea în lucru 654 km de autostradă și drum expres. În prezent, lucrările continuă pe 508 kilometri, iar pentru alți 318 km au fost lansate licitații, câștigători fiind desemnați pentru 152 km.

Pentru anul 2026, autoritățile estimează punerea în trafic a 255 km de autostradă și drum expres, incluzând tronsoane din A0 – Sector Nord, Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania (A3), Autostrada Focșani – Bacău, Autostrada Bacău – Pașcani, precum și Drumul Expres Brăila – Galați.

În paralel, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat în 2025 contracte de proiectare și execuție pentru 189 km, cu o valoare de 22 miliarde de lei, fără TVA. Alte proiecte, însumând 78 km, au fost atribuite în cursul anului, investițiile totale ajungând la 33 de miliarde de lei.

Publicitate

CNIR a introdus criterii inovatoare în procedurile de licitație, precum punctaj pentru utilizarea tehnologiei BIM, angajarea forței de muncă locale, reintegrarea socială a persoanelor private de libertate și utilizarea utilajelor electrice sau hibride, în scopul reducerii impactului asupra mediului.

Autoritățile estimează că finalizarea unor tronsoane-cheie, în special pe Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), va schimba semnificativ fluxurile de trafic, în special în zona Moldovei și a municipiului Iași, începând cu anul 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending