Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (315)

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

PROGRAMUL  DE  ALIMENTAŢIE  ŞTIINŢIFICĂ. Un program instituţionalizat de Ceauşescu prin decretele asupra raţionalizării din 10 şi 17 octombrie 1981 şi mai ales prin “Programul…” din 24 iulie 1982, care îi conferă un caracter de permanenţă prin raţionalizarea produselor de bază: pâine, făină, carne, zahăr, ulei, ouă, lapte etc. prin apariţia cartelelor de raţionalizare. La Braşov, de exemplu, în 1987, o astfel de cartelă prevedea pentru 12 luni: 8,5 kg de carne (4 kg de porc şi 4,5 kg de pui), deci 23 de grame pe zi; 2,5 kg de făină (7 grame pe zi); 10 litri de ulei (27 mililitri pe zi); 10,5 kg de salam (29 grame pe zi). Se adaugă un ou la 36 de zile. Trebuie amintit că centrele urbane erau mult mai bine aprovizionate decât localităţile rurale.

 

Publicitate

ECONOMIE  VIRTUALĂ. Concept pus în circulaţie în 1998 de Clifford Gaddy de la “Brookings Institution”, Washington D. C. şi Barry W. Ickes de la Pennsylvania State University (vezi revista “22” Plus nr. 75 / 1999): “În esenţă, economia virtuală este pojghiţa formală cu aspect clasic de economie capitalistă, care acoperă o încrengătură vie de relaţii sociale, politice şi de interese personale, publice”. Liviu Gaiţă defineşte astfel economia virtuală: „Se dezvoltă o economie în care se folosesc preţuri, dar nimeni nu plăteşte bani, nimeni nu plăteşte la timp. Se acumulează datorii reciproce uriaşe care, de asemenea, nu pot fi plătite în perioade rezonabile de timp. Salariile sunt declarate dar nu şi plătite. Acestea creează venituri iluzorii, sau virtuale – în esenţă la afaceri conduse în afara pieţei, la preţuri virtuale”. Economiştii sunt categorici în a confirma că economia virtuală se dovedeşte o specialitate a falşilor reformatori din Est.

 

PARABOLA  CENTAURULUI. Aparţine lui Varujan Vosganian şi se referă la situaţia ambiguă în care se găseşte cineva: „situaţia unui centaur care, atunci când se duce la operă, i se spune:”EŞTI PE JUMĂTATE CAL, IEŞI AFARĂ!”, iar când se duce să zburde pe câmp i se spune: „EŞTI  JUMĂTATE OM, PLEACĂ DE AICI!”

 

ARTA  SECESIONISTĂ. Sintagmă întâlnită în „România literară” nr. 51-52 din 1998, într-un articol semnat de Ştefan Cazimir, care ne şi explică: „Secesionismul îşi datorează numele unui conflict survenit în 1982 între un grup de artişti plastici din Munchen şi autorităţile statului bavarez, determinând refuzul celor dintâi de a mai participa la salonul oficial şi pronunţarea de către ei a „secesiunii” prin deschiderea unei expoziţii separate. (…) Secesionismul a marcat puternic tot ce a fost artă vizuală: modă, arte aplicate şi industriale, pictură, sculptură şi grafică, decoraţia scenică, cinematografia, arhitectura şi decoraţia”.

Paul Constantinescu scrie în 1972 despre secesionism: „…a cuprins toată Europa şi America de Nord, atingând sensibil şi Extremul Orient, mai ales Japonia”. Continuă Ştefan Cazimir: „Nota specifică a viziunii secesioniste este bidimensionalitatea”;

 

AXIOMA  TALENTULUI  ÎN  PROZĂ. Aparţine lui Damian Nicula şi, scrie Dan Stanca în „Luceafărul” nr. 45 din 1998, i-a fost spusă lui pe 30 septembrie 1985, pe când era redactor la revista „Viaţa românească”: „…scriitorii care îşi propun din start să scrie un roman de 600-700 de pagini şi nu se ridică de la masă până nu şi-au făcut această normă uriaşă de pagini, ar cam trebui să se lase de meserie”;

 

PROPOZIŢIA INTEROGATIVĂ SCHLATTNER. Propoziţia cu care debutează textul romanului „Cocoşul decapitat”  de Eginald Schlattner, preot luteran în localitatea Roşia de lângă Sibiu: „EXITUS, CE ÎNSEAMNĂ DE FAPT ACEST CUVÂNT?”

 

TAMARETA.  Poezie cu formă fixă (dar fără formă fixă) inventată de poetul Emil Brumaru în urma inspiraţiei pe care i-o producea Tamara, tânăra şi frumoasa sa soţie. Redau aici una dintre multele tamarete scrise de Emil Brumaru:

„ Dacă lui Lou vaginu-i cânta Apollinaire, / Tamáriușka, eu ție ce aș putea să-ți cânt? /  Piersica-nchisă-n flăcări de rouă și piper / Păzită de un înger cu lancea tremurînd?  / Trifoi-frăguț cu patru petale de amor / Plușate de-o femeie nostalgică și șuie? / O, lasă-mă să-ți mângâi cu gura un picior / Pînă acolo unde piciorul geamăn suie. / Și apără-mi cu trupul tău gol ca-n iarmaroc / Sufletul  trist și viața topită-n dulci păcate. / Și dă-mi ca pe-o icoană cărnoasă, să mă rog, / Curul bîrfit zburdalnic de coapsele-ți surate”.

Mai multe tamarete se pot citi în volumul „Opere II. Submarinul erotic” (Polirom, 2009).

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

O botoșăneancă aflată de 25 de ani pe dializă a primit un rinichi nou la Iași, în urma unei intervenții de succes

Publicat

acum 43 de minute

marți, 09.12.2025

de

Publicitate

O femeie de 40 de ani din județul Botoșani, care făcea dializă de un sfert de secol, a primit o nouă șansă la viață după un transplant renal realizat la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Intervenția a fost posibilă datorită unui donator aflat în moarte cerebrală, de la care au fost prelevați ambii rinichi, relatează agerpres.ro.

Potrivit medicilor ieșeni, pacienta din Botoșani este unul dintre cei doi beneficiari ai transplanturilor efectuate zilele trecute. Femeia se afla în program de dializă încă din anul 2000, inițial prin dializă peritoneală, iar din 2005 în programul de hemodializă. După 25 de ani de tratament, a primit șansa unui transplant compatibil.

„Postoperator, ambii pacienți sunt bine, au o evoluție bună. Pacienta efectua dializă de 25 de ani… acum se recuperează în secția de transplant renal”, a declarat prof. univ. dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Cel de-al doilea beneficiar este un bărbat de 65 de ani, din județul Iași, aflat în dializă cronică din 2022. Acesta fusese chemat de patru ori la transplant până acum, însă abia de această dată s-a potrivit perfect cu donatorul.

Conform reprezentanților spitalului, de la începutul anului la „Parhon” au fost realizate 40 de transplanturi renale, dintre care 24 de la donatori aflați în moarte cerebrală și 16 de la donatori vii. Activitatea centrului de transplant din Iași rămâne una dintre cele mai importante pentru pacienții din întreaga regiune de Nord-Est.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Cu cât se scumpește factura la energie electrică de la 1 ianuarie, odată cu aplicarea noii taxe de cogenerare

Publicat

acum o oră

marți, 09.12.2025

de

Publicitate

Facturile la curent și costurile pentru încălzire vor crește de la 1 ianuarie 2026, odată cu introducerea noii taxe de cogenerare. Deși suma pare mică la prima vedere, efectele se vor vedea imediat în bugetul familiilor. Dar ce este această taxă și de ce a fost introdusă?

Taxa de cogenerare are rolul de a sprijini centralele care pot produce, în același timp, energie electrică și termică — o tehnologie mai eficientă decât sistemele tradiționale. Ideea inițială a fost ca populația să plătească o contribuție redusă, urmând ca eficiența acestor centrale să ducă, în timp, la facturi mai mici, relatează mediafax.ro.

La nivel european, o directivă din 2011 propunea crearea unui fond special alimentat direct de consumatori, destinat construirii acestor centrale moderne. În România, însă, banii colectați, aproximativ 3 miliarde de euro în 14 ani, au fost folosiți exclusiv pentru subvenționarea energiei termice, fără investiții în infrastructură.

Cum va fi majorată taxa de cogenerare

Începând cu 1 noiembrie 2025, taxa de cogenerare va urca la 0,0136 lei/kWh. Acest lucru înseamnă o creștere de 62% față de nivelul actual. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, impactul direct asupra facturilor de electricitate va fi de aproximativ 0,5%, un procent relativ mic raportat la costul total, scrie cotidianul Gândul.

Totuși, această modificare se va resimți în două moduri:

  • Direct, prin scumpirea curentului electric;
  • Indirect, prin creșterea prețului energiei termice, care depinde de această contribuție.

Estimări pentru iarna 2025–2026

Pentru București, se anticipează următoarele creșteri lunare:

Publicitate
  • Aproximativ 20 lei pentru o garsonieră;
  • Până la 54 lei pentru un apartament cu patru camere.

La nivel național, factura la energie electrică ar putea fi mai mare cu până la 5%, exclusiv ca urmare a ajustării taxei. Impactul se va vedea în factura emisă pentru consumul din noiembrie 2025, plătită în ianuarie 2026. Acest lucru înseamnă că majorarea va fi resimțită chiar la început de an.

Tot din 1 noiembrie 2025, pentru energia termică se aplică un TVA redus de 11%. Acest lucru va fi valabil până la 31 martie 2026. Măsura va atenua parțial costurile pentru consumatori, însă nu poate anula complet efectele creșterii taxei de cogenerare.  Astfel, aceasta rămâne un factor important în valoarea prețului final.

Citeste mai mult

Educație

Cifre absolut șocante: Reforma lui Bolojan a lăsat fără burse aproape 400.000 de copii din România

Publicat

acum o oră

marți, 09.12.2025

de

Publicitate

Numărul burselor de merit și al burselor sociale a scăzut semnificativ la începutul acestui an școlar. Noile criterii de acordare și măsurile de reducere a cheltuielilor impuse de Guvernul Bolojan au lăsat peste 300.000 de elevi fără sprijin financiar din partea statului. Potrivit unei analize edupedu.ro, în primele două luni ale anului școlar 2025-2026, mai bine de 345.500 de elevi au pierdut dreptul la bursă, în comparație cu perioada similară a anului trecut, relatrează alba24.ro.

Economia realizată la buget ul de stat este de peste 110 milioane de lei în fiecare lună luată în calcul, potrivit sursei citate.

Cele mai mari reduceri sunt înregistrate la categoria burselor de merit, urmată de bursele sociale. Bursele de reziliență, dar și bursele de excelență olimpică dispar aproape complet.

Mai puține burse de merit

Noile criterii de acordare a acestui tip de burse prevăd prag de 15% dintre elevii din fiecare clasă, până la media 9. Anterior, regula era 30% dintre elevii din clasă, până la media 9.50.

Potrivit analizei Edupedu, numărul burselor de merit a scăzut după cum urmează:

  • septembrie, scădere cu 42% de la 284.917 în septembrie 2024 la 163.274 în septembrie 2025
  • octombrie, scădere cu 41% (-114.445), de la 277.584 în octombrie 2024 la 163.139 în octombrie 2025
    • economie la bugetul de stat octombrie: 48 milioane de lei (de la 106,4 milioane de lei în octombrie 2024 la 58,4 milioane lei în octombrie 2025)

Bursele sociale

Potrivit sursei citate, din categoria beneficiarilor de burse sociale au fost eliminați elevii din familii monoparentale, iar pensia alimentară a intrat ca venit impozabil.

Publicitate
  • septembrie: scădere de 7,4% (-61.153)- septembrie 2024: 832.423 beneficiari/ septembrie 2025: 771.270 beneficiari
  • octombrie: scădere de 8,89% (-74.254) – octombrie 2024: 835.026 beneficiari/ octombrie 2025: 760.772 beneficiari
    • economie la bugetul de stat octombrie: 21,3 milioane de lei, de la 249,4 milioane la 228,1 milioane de lei (2024/2025),

Alte reduceri

Nu se mai acordă burse de reziliență (erau 153.971 de beneficiari) și burse pentru excelență olimpică (2.298 de beneficiari).

  • economia la bugetul de stat din burse de reziliență: 38,3 milioane de lei pe lună
  • economia la bugetul de stat din burse olimpice: peste 2,5 milioane de lei.

Reamintim că Ministerul Educației a anunțat că intenționează să introducă iar bursele pentru olimpici. Detalii, AICI.

Valoarea burselor școlare în anul școlar 2025-2026

  • bursa de merit – 450 lei/lună;
  • bursa socială – 300 lei/lună;
  • bursa tehnologică – 300 lei/lună.
  • bursa pentru mame minore reintegrate într-o unitate de învățământ după naștere: 700 lei/lună

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Botoșani trimis în judecată pentru loviri cauzatoare de moarte după un conflict între persoane fără adăpost

Publicat

acum 2 ore

marți, 09.12.2025

de

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui bărbat de 58 de ani din municipiu, acuzat de comiterea infracțiunii de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte”. Decizia vine la finalul anchetei desfășurate de procurori, care au analizat circumstanțele unui incident violent petrecut în urmă cu aproape șase ani.

Potrivit anchetei, fapta a avut loc pe 25 mai 2019, în jurul orei 14:00, într-un loc public din municipiul Botoșani. Pe fondul consumului de alcool și al unui conflict izbucnit spontan, inculpatul P.V. ar fi agresat un alt bărbat, R.I., amândoi fiind persoane fără adăpost. Procurorii susțin că agresorul i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, în special în zona pieptului.

Leziunile provocate s-au dovedit a fi grave. Deși victima a supraviețuit câteva zile după incident, aceasta a decedat pe 28 mai 2019, ca urmare a complicațiilor generate de traumatismele suferite.

Dosarul a fost înaintat instanței, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra vinovăției inculpatului. Parchetul subliniază că etapa actuală reprezintă doar finalizarea anchetei și trimiterea rechizitoriului spre judecare, fără a afecta în vreun fel principiul prezumției de nevinovăție.

Reprezentanții instituției reamintesc faptul că doar instanța poate stabili, în urma administrării probelor și a audierilor, dacă inculpatul se face sau nu vinovat de infracțiunea reținută.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending