Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (315)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

PROGRAMUL  DE  ALIMENTAŢIE  ŞTIINŢIFICĂ. Un program instituţionalizat de Ceauşescu prin decretele asupra raţionalizării din 10 şi 17 octombrie 1981 şi mai ales prin “Programul…” din 24 iulie 1982, care îi conferă un caracter de permanenţă prin raţionalizarea produselor de bază: pâine, făină, carne, zahăr, ulei, ouă, lapte etc. prin apariţia cartelelor de raţionalizare. La Braşov, de exemplu, în 1987, o astfel de cartelă prevedea pentru 12 luni: 8,5 kg de carne (4 kg de porc şi 4,5 kg de pui), deci 23 de grame pe zi; 2,5 kg de făină (7 grame pe zi); 10 litri de ulei (27 mililitri pe zi); 10,5 kg de salam (29 grame pe zi). Se adaugă un ou la 36 de zile. Trebuie amintit că centrele urbane erau mult mai bine aprovizionate decât localităţile rurale.

 

Publicitate

ECONOMIE  VIRTUALĂ. Concept pus în circulaţie în 1998 de Clifford Gaddy de la “Brookings Institution”, Washington D. C. şi Barry W. Ickes de la Pennsylvania State University (vezi revista “22” Plus nr. 75 / 1999): “În esenţă, economia virtuală este pojghiţa formală cu aspect clasic de economie capitalistă, care acoperă o încrengătură vie de relaţii sociale, politice şi de interese personale, publice”. Liviu Gaiţă defineşte astfel economia virtuală: „Se dezvoltă o economie în care se folosesc preţuri, dar nimeni nu plăteşte bani, nimeni nu plăteşte la timp. Se acumulează datorii reciproce uriaşe care, de asemenea, nu pot fi plătite în perioade rezonabile de timp. Salariile sunt declarate dar nu şi plătite. Acestea creează venituri iluzorii, sau virtuale – în esenţă la afaceri conduse în afara pieţei, la preţuri virtuale”. Economiştii sunt categorici în a confirma că economia virtuală se dovedeşte o specialitate a falşilor reformatori din Est.

 

PARABOLA  CENTAURULUI. Aparţine lui Varujan Vosganian şi se referă la situaţia ambiguă în care se găseşte cineva: „situaţia unui centaur care, atunci când se duce la operă, i se spune:”EŞTI PE JUMĂTATE CAL, IEŞI AFARĂ!”, iar când se duce să zburde pe câmp i se spune: „EŞTI  JUMĂTATE OM, PLEACĂ DE AICI!”

 

ARTA  SECESIONISTĂ. Sintagmă întâlnită în „România literară” nr. 51-52 din 1998, într-un articol semnat de Ştefan Cazimir, care ne şi explică: „Secesionismul îşi datorează numele unui conflict survenit în 1982 între un grup de artişti plastici din Munchen şi autorităţile statului bavarez, determinând refuzul celor dintâi de a mai participa la salonul oficial şi pronunţarea de către ei a „secesiunii” prin deschiderea unei expoziţii separate. (…) Secesionismul a marcat puternic tot ce a fost artă vizuală: modă, arte aplicate şi industriale, pictură, sculptură şi grafică, decoraţia scenică, cinematografia, arhitectura şi decoraţia”.

Paul Constantinescu scrie în 1972 despre secesionism: „…a cuprins toată Europa şi America de Nord, atingând sensibil şi Extremul Orient, mai ales Japonia”. Continuă Ştefan Cazimir: „Nota specifică a viziunii secesioniste este bidimensionalitatea”;

 

AXIOMA  TALENTULUI  ÎN  PROZĂ. Aparţine lui Damian Nicula şi, scrie Dan Stanca în „Luceafărul” nr. 45 din 1998, i-a fost spusă lui pe 30 septembrie 1985, pe când era redactor la revista „Viaţa românească”: „…scriitorii care îşi propun din start să scrie un roman de 600-700 de pagini şi nu se ridică de la masă până nu şi-au făcut această normă uriaşă de pagini, ar cam trebui să se lase de meserie”;

 

PROPOZIŢIA INTEROGATIVĂ SCHLATTNER. Propoziţia cu care debutează textul romanului „Cocoşul decapitat”  de Eginald Schlattner, preot luteran în localitatea Roşia de lângă Sibiu: „EXITUS, CE ÎNSEAMNĂ DE FAPT ACEST CUVÂNT?”

 

TAMARETA.  Poezie cu formă fixă (dar fără formă fixă) inventată de poetul Emil Brumaru în urma inspiraţiei pe care i-o producea Tamara, tânăra şi frumoasa sa soţie. Redau aici una dintre multele tamarete scrise de Emil Brumaru:

„ Dacă lui Lou vaginu-i cânta Apollinaire, / Tamáriușka, eu ție ce aș putea să-ți cânt? /  Piersica-nchisă-n flăcări de rouă și piper / Păzită de un înger cu lancea tremurînd?  / Trifoi-frăguț cu patru petale de amor / Plușate de-o femeie nostalgică și șuie? / O, lasă-mă să-ți mângâi cu gura un picior / Pînă acolo unde piciorul geamăn suie. / Și apără-mi cu trupul tău gol ca-n iarmaroc / Sufletul  trist și viața topită-n dulci păcate. / Și dă-mi ca pe-o icoană cărnoasă, să mă rog, / Curul bîrfit zburdalnic de coapsele-ți surate”.

Mai multe tamarete se pot citi în volumul „Opere II. Submarinul erotic” (Polirom, 2009).

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Sărbătoarea Botezului Domnului, cinstită cu evlavie de sute de credincioși la Biserica „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Românii creștin-ortodocși prăznuiesc în fiecare an, la 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, în ziua praznicului, în toate bisericile ortodoxe are loc sfințirea apelor.

La Biserica „Sfântul Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal, Botoșani, sute de credincioși au participat la slujbele dedicate Bobotezei. Sfânta Liturghie a fost urmată de Slujba Sfințirii Mari a Apei, cunoscută de credincioși drept Aghiasma Mare. În predica sa, părintele paroh Emanoil-Vasile Crețu a vorbit despre momentul în care Hristos S-a arătat lumii, subliniind semnificația profundă a acestei sărbători pentru viața creștină.

Aghiasma Mare este considerată deosebită prin puterea ei de binecuvântare, lucru arătat chiar în rugăciunile rostite la sfințire, care vorbesc despre curățirea sufletului și a trupului, despre vindecare, ocrotire și sfințirea caselor. Tradiția Bisericii arată că agheasma mare se consumă dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură, timp de opt zile, începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. După această perioadă, apa sfințită se poate lua doar cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Biserica și curtea lăcașului de cult au fost neîncăpătoare. Credincioșii s-au rugat pentru sănătate și protecție divină, iar momentul sfințirii apei a fost unul deosebit de emoționant. Din biserică, preotul și credincioșii au ieșit în curte, unde fusese pregătită o cruce de gheață, decorată cu tricolorul. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul bisericii, contribuind la atmosfera de solemnitate.

În timpul slujbei, momentul evocării Botezului Domnului când, potrivit Scripturii, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel, a fost marcat simbolic prin eliberarea mai multor porumbei albi, spre emoția celor prezenți, care au rostit din inimă „Chiraleisa”.

După sfințirea apei, a avut loc o procesiune în jurul bisericii, timp în care a fost cântat troparul sărbătorii. La final, părintele Vasile Crețu a oferit credincioșilor îndrumări legate de folosirea cu respectul cuvenit a Aghiasmei Mari. Oamenii au așteptat în ordine pentru a lua apa sfințită și a o duce la casele lor.

Publicitate

Boboteaza, numită în greacă Teofanie sau Epifanie, înseamnă „Arătarea Domnului” și este sărbătorită la 6 ianuarie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică. Sărbătoarea încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoarea Botezului Domnului, trăită cu evlavie în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” Bașeu-Hudești

Publicat

Publicitate

În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, comunitatea Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Bașeu-Hudești a fost implicată într-o serie de activități religioase, marcate de participarea activă a credincioșilor și de respectarea tradițiilor bisericești.

Potrivit părintelui paroh  Ioan Pușcașu, enoriașii au primit cu deschidere vizita pastorală pentru sfințirea caselor și a gospodăriilor cu Agheasma Mare, obicei păstrat cu rigoare în viața comunității. Totodată, credincioșii au participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, momente  prin care au fost chemați să se împărtășească de semnificația duhovnicească a Botezului Mântuitorului în apele Iordanului.

Un moment aparte al manifestărilor l-a constituit ridicarea Crucii de gheață, tăiată din apele râului Bașeu, conform tradiției locale. Gestul simbolic reprezintă o mărturie a continuității credinței creștine și un semn al binecuvântării divine, fiind păstrat din generație în generație în această zonă.

„În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, viața duhovnicească a parohiei noastre s-a arătat bogată și binecuvântată. Credincioșii au primit cu dragoste și cu frică de Dumnezeu pe părintele paroh, pentru a sfinți casele și gospodăriile cu Agheasma Mare. De asemenea, cu multă râvnă au luat parte la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, împărtășindu-se de harul arătat la Iordan.
Cu acest prilej, potrivit tradiției strămoșești, a fost ridicată și o Cruce de gheață, tăiată din apele Bașeului, ca semn văzut al binecuvântării Dumnezeiești și al statorniciei credinței bimilenare”, a declarat părintele Ioan Pușcașu.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

„Tipografic Majuscul”, premieră la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Un spectacol-document despre curajul de a spune adevărul

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită publicul, în acest sfârșit de săptămână, la premiera spectacolului „Tipografic Majuscul”, o producție de teatru documentar cu o puternică încărcătură emoțională și civică. Premiera are loc sâmbătă, 10 ianuarie, și duminică, 11 ianuarie, de la ora 18:00.

Spectacolul, realizat de Teatrul Mihai Eminescu, este o adaptare după un text semnat de Gianina Cărbunariu, cu regia și scenografia semnate de Ella Nistor. Videografia este realizată de Ionuț Crețu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Distribuția îi reunește pe actorii Ionuț Crețu, Lidia Uja, Sorin Ciofu, Silvia Răileanu, Cezar Amitroaei, Răzvan Amitroaei, Ioan Crețescu și Alexandra Acalfoae.

„Tipografic Majuscul” este primul spectacol de teatru documentar propus de Teatrul „Mihai Eminescu” și are ca punct de plecare un material cutremurător: Dosarul nr. 738 al Securității, cunoscut sub numele de cod „Elevul”, care îl vizează pe Mugur Călinescu, un adolescent de doar 16 ani.

Dosarul, alcătuit din aproape 200 de pagini, conține documente oficiale ale aparatului represiv comunist – note informative, rapoarte și declarații – care dezvăluie mecanismele fricii, presiunii și manipulării. În contrapunct, spectacolul aduce în prim-plan vocea unui adolescent care refuză să tacă și să se supună.

Mesajele scrise cu cretă pe zidurile din Botoșani devin, în acest context, acte de curaj și asumare, simboluri ale gândirii libere într-o epocă în care conformismul era o formă de supraviețuire. Spectacolul vorbește despre libertate, responsabilitate și puterea gesturilor aparent mărunte de a produce schimbare.

Publicitate

Cu o durată de o oră și 30 de minute, „Tipografic Majuscul” se adresează în special publicului tânăr, deschizând o dezbatere necesară despre modele autentice, curaj civic și importanța gândirii critice într-o societate democratică.

Biletele pentru premieră pot fi achiziționate de la Agenția teatrală a Teatrului „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă, la prețul de 60 de lei, sau online.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Mașină răsturnată în albia râului Bistrița, la Suceava. Șase persoane, între care patru copii, duse la spital

Publicat

Publicitate

Un accident rutier grav s-a produs marți, 6 ianuarie 2026, în prima zi de Bobodează, în municipiul Vatra Dornei, unde un autoturism a ieșit în afara părții carosabile și s-a răsturnat în albia râului Bistrița. În mașină se aflau șase persoane – doi adulți și patru copii.

Potrivit informațiilor transmise de purtătorul de cuvânt al Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava, locotenent-colonel Alin Găleată, la fața locului au intervenit de urgență două autospeciale de pompieri dotate cu accesorii pentru descarcerare, precum și un echipaj al Serviciul de Ambulanță Județean.

Având în vedere numărul mare de persoane implicate, resursele medicale au fost suplimentate cu alte cinci echipaje SMURD și SAJ. În sprijinul pompierilor au intervenit și două echipaje de jandarmi, cu autospeciale.

Pompierii militari, sprijiniți de jandarmi, au reușit să evacueze în siguranță toate persoanele din autoturism. Toate victimele erau conștiente și cooperante în momentul preluării, însă au fost transportate la spital pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale.

Accidentul s-a produs în condiții dificile de trafic, pe fondul vremii nefavorabile, în contextul ninsorilor anunțate în zonă de Administrația Națională de Meteorologie. Polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili cauza exactă și circumstanțele producerii evenimentului rutier.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending