Ministrul Educației, Daniel David, a făcut noi precizări despre fondurile pentru bursele studenților. Este vorba despre finanțare din fonduri europene.

Acesta a anunțat că a fost discuții între ministere privind stabilirea procedurii pentru aprobarea Comisiei Europene.

„Cred că vestea cea mai bună este că astăzi (n. red miercuri, 19 noiembrie) a avut loc o discuție la nivel de experți între Ministerul Educației și Cercetării și MIPE, ministerul care se ocupă cu fonduri europene. Am identificat fondurile pentru a putea susține bursele studenților din fonduri europene”, a spus ministrul Educației, în raportul săptămânal prezentat pe pagina sa de Facebook.

Ministrul a precizat că este vorba despre o sumă de circa 60 de milioane de euro pentru susținerea burselor sociale, de performanță și excelență.

„Începem demersurile în două variante: să creăm procedurile în cadrul ministerului, să obținem aprobarea Comisiei. Eu sunt optimist că din 1 ianuarie vom aduce în jur de 60 de milioane de euro. O să vedem, nu spun o sumă precisă.

Este o sumă consistentă care va contribui la bursele sociale, astfel încât mulți din banii care sunt acum investiți de minister și de universități în bursele sociale să poată să meargă să susțină și burse, mai multe burse de performanță, burse de excelență. Iar fondurile specifice universităților, din veniturile proprii, să poată să fie duse și în zona studenților care nu sunt eligibili prin noile reglementări. Mă refer, de exemplu, la studenții cu taxe sau să acopere 12 luni și nu 10 luni bursa pe parcursul anului”, a spus David.

Cu cine va juca România barajul pentru Cupa Mondială 2026: Naționala României mai are o șansă de a se califica la Cupa Mondială de anul viitor prin intermediul meciurilor de baraj. Pentru a ajunge la turneul final, tricolorii trebuie să câștige două meciuri, semifinală și finală, ambele disputate într-o singură manșă, informează alba24.ro.

Tragerea la sorți a play-off-ului are loc joi, 20 noiembrie, începând cu ora 14:00, la sediul FIFA din Zurich.

Urnele pentru tragerea la sorți vor fi următoarele (urnele 1-3 sunt stabilite în funcție de clasamentul FIFA, în timp ce în urna 4 sunt câștigătoarele de grupă din Liga Națiunilor care nu s-au clasat pe locurile 1-2 în preliminarii):

Urna 1: Italia, Danemarca, Turcia, Ucraina

Urna 2: Polonia, Țara Galilor, Cehia, Slovacia

Urna 3: Irlanda, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo

Urna 4: Suedia, ROMÂNIA, Macedonia de Nord, Irlanda de Nord

Cu cine va juca România barajul pentru Cupa Mondială 2026

În semifinală, România va întâlni una dintre echipele din urna 1 (Italia/Danemarca/Ucraina/Turcia) în deplasare.

Aparent, cel mai facil adversar ar fi Ucraina, o echipă pe care România a mai învins-o recent.

Dacă va învinge, naționala noastră va juca finala împotriva câștigătoarei dintr-un duel între o echipă din urna 2 și alta din urna 3, duel stabilit prin tragere la sorți.

De asemenea, gazda finalei va fi stabilită tot prin tragere la sorți.

Ediția din 2026 a Cupei Mondiale va fi găzduită de trei țări: Statele Unite ale Americii, Mexic și Canada.

Până în acest moment sunt cunoscute 42 din cele 48 de participante, ultimele 6 urmând a fi stabilite în urma barajelor europene și intercontinentale.

Tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale 2026 este programată în 5 decembrie, la Washington, de la ora 19:00, anunță FRF.

În semifinalele programate pe 26 martie, se împerechează echipele din urna 1 cu cele din urna 4, iar cele din urna 2 cu cele din urna 3. Formațiile din urnele 1 și 2 vor fi gazde.

Tot la tragerea de joi se vor stabili și potențialele finale, programate pe 31 martie 2026. Gazdele se vor stabili prin tragere la sorți.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au participat la o activitate educativă și interactivă intitulată „La sfat cu drepturile noastre” dedicată cunoașterii și înțelegerii drepturilor pe care le au ca membri ai comunității școlare și ai societății.

Activitatea a fost coordonată de profesorii Anca Duduc, Ana Ionescu, Anișoara Tudose și Cătălina Gania, care au pregătit un program variat și adaptat tuturor vârstelor.

Elevii au realizat:

• prezentări tematice, în care au explorat principalele drepturi ale copilului, exemple practice și situații reale;

• desene și afișe creative, prin care au ilustrat dreptul la educație, la protecție, la opinie și la sănătate, punând în valoare sensibilitatea și imaginația lor;

• exerciții interactive și jocuri de rol, menite să îi ajute să identifice situațiile în care drepturile lor pot fi afectate și modalități de a solicita ajutor.

Activitatea a avut drept scop conștientizarea importanței respectării drepturilor copilului, promovarea dialogului și încurajarea elevilor să devină cetățeni activi, responsabili și informați. Într-o atmosferă caldă și colaborativă, copiii au învățat că vocea lor contează și că fiecare dintre ei are puterea de a contribui la o lume mai dreaptă și mai sigură.

Prin aceste inițiative, Liceul „Demostene Botez” își reafirmă angajamentul de a sprijini dezvoltarea armonioasă a elevilor și de a promova valori fundamentale precum respectul, solidaritatea și responsabilitatea.

Criza de profesori de științe în școli. Ministrul Educației, Daniel David, explică de ce nu mai vin tinerii în sistem și identifică și unele soluții. Acestea se referă la un statut mai bun, salarii atractive și dublă specializare.

Lipsa profesorilor de științe, mai ales a celor de fizică, se resimte tot mai puternic în școli. Daniel David a explicat miercuri că, deși orele sunt acoperite, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna cu titulari, notează Mediafax.

„Sigur că orele sunt acoperite, dar este drept: nu întotdeauna cu titulari sau cu suplinitori. Uneori avem la plata cu ora. Sunt ținute de pensionari… sunt ținute de studenți în domeniu”, a precizat ministrul.

Lipsa dascălilor calificați nu este o problemă izolată a României, consideră David: „Avem un număr mai mic de studenți în zona științelor față de acum 15-20 de ani. Dar acest lucru nu se întâmplă doar în România”.

Cariera didactică, mai puțin atractivă. Soluții

Oficialul a subliniat și că opțiunile profesionale pentru absolvenții de științe s-au diversificat în ultimii ani, ceea ce face mai puțin atractivă cariera didactică: „Astăzi sunt mult mai multe opțiuni decât acum 20 de ani, oferite de diverse companii și firme din țară”.

Ca soluție, ministrul consideră esențială repoziționarea profesiei didactice. „Statutul cadrului didactic trebuie să crească. Elementul este salariul mediu brut pe economie pentru debutant”, a explicat el, sugerând că salariile mai mari ar putea atrage tinerii către învățământ.

Ministrul a amintit și că schimbările din sistem trebuie să meargă dincolo de aspectele salariale: „Alături de alte reforme pe care trebuie să le facem”, a adăugat el, fără să detalieze ce măsuri suplimentare sunt avute în vedere.

Dubla specializare

Una dintre direcțiile concrete anunțate de David este introducerea dublei specializări didactice. Soluția este folosită deja în alte sisteme educaționale europene.

„Este foarte important în zona științelor să intrăm în modelul care există și în alte țări la care noi ne raportăm, și anume să învățăm să predăm pe arii curriculare mai largi. Iar acest lucru îl putem face inclusiv cu dublă specializare didactică”, a explicat ministrul.

El a menționat că va încuraja universitățile să dezvolte programe de formare în acest sens: „Voi încuraja universitățile să dezvolte astfel de programe”.

Daniel David a precizat că direcțiile de schimbare pentru perioada următoare sunt deja stabilite. „Reformele sunt cele care sunt descrise în raportul QX. Multe lucruri care s-au întâmplat până acum au fost mai degrabă măsuri fiscal-bugetare, dar sigur au fost și reforme”, a spus ministrul.