Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (313)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

După cum ştiţi, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Română  au decis ca anul 2025 să fie declarat „ANUL EMINESCU” ( 175 de ani de la naştere). Cele două instituţii şi iubitorii de Eminescu  vor organiza în 2025 o serie de manifestări şi activităţi culturale cu scopul de a pune în evidenţă importanţa acestui eveniment. La Botoşani,  doi importanţi vectori culturi, Nicolae Iosub şi Mihai C. V. Cornaci,  au scos deja o altă ediţie, constat revizuită şi adăugită, a plachetei „Mihai Eminescu în creaţia poeţilor botoşăneni” (Editura „Axa”, Botoşani), beneficiind şi de grafica artiştilor Mihai Cătrună şi Ecaterina Mihai. Primul autor, Nicolae Iosub,  după cum ne informează Dicţionarul Lazarovici, „are o remarcabilă activitate de colecţionar: medalii, monede, decoraţii, insigne,  mărci poştale, ilustrate, carte ex-libris, partituri muzicale, calendare şi multe altele”.  Un domeniu de colectare important este cel dedicat lui Mihai Eminescu. Aproape întreaga operă este dedicată poetului naţional şi, cred, e bine să o amintim: „Eminescu în filatelie”(Axa, 2001); „Mihai Eminescu la Botoşani” (Axa, 2004, 2016); „Mănăstirea Agafton – loc de popas şi reculegere pentru Mihai Eminescu” (Agata, 2010); „Data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu (Axa, 2011); Mihai Eminescu – un om, o viaţă, un destin” (Axa, 2014); Eminescu şi locurile natale de la Ipoteşti” (Axa, 2018); „Mihai Eminescu – călător pe meleaguri româneşti şi străine (Arena Cărţii, 2019); „Mihai Eminescu şi contemporanii săi” (Axa, 2021); „Veronica Micle – Muza lui Mihai Eminescu” (Axa, 2022). Mihai C. V. Cornaci, cel de-al doilea autor,  este cunoscut ca publicist, epigramist şi numismat. Este membru activ al unor asociaţii şi societăţi culturale, autor a mai multor articole pe teme culturale  în periodice din ţară şi din Botoşani, răsplătit cu numeroase diplome şi insigne sau medalii din domeniul numismatic, medalistic şi filatelic. Este coautor la lucrările  „Eminescu în numismatică” („Axa” 2000, 2001);  „veşnicia iubirii şi naturii eminesciene în medalistică” (Geea, 2013); „Eminescu, un veac de nemurire” (Minerva, 1991); „Eminescu – Focul meu. Imaginea poetului în arte” (Litera, 2000).

Autorii  adaugă plachetei un laudaţio  cu titlul “Mihai Eminescu, Dichter” (pp.5 – 15), punând accent pe predilecţia, încă din copilărie,  pentru carte a poetului, pentru însuşirea limbii germane, despre lecturile lui Eminescu şi aplecarea sa spre poezie. Eminescu a scris versuri încă din fragedă tinereţe şi a avut ca ideal gloria literară pe care a şi obţinut-o încă din timpul vieţii sale fiind declarant “cel mai mare poet roman”. De fapt, continuă autorii, el a fost conştient tot timpul de valoarea sa. Eminescu a impus în literatura română o nouă disciplină numită  “eminescologie”.  Spun cei doi autori: “Tonul în eminescologie l-a dat George Călinescu cu  monografia sa “Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu”, apărută în trei ediţii: 1932, 1933,  1938.”

Dintre poeţii botoşăneni care au  scris despre Mihai Eminescu şi care şi-au găsit loc în placheta în discuţie sunt: Dumitru Ţiganiuc, Augustin Ciuraru,  Aurora Adam,  Mirela Butacu, Elena Diana Baltag, Artur Enăşescu, Demostene Botez, Dorel Mihai Gaftoneanu,  Lucia Olaru Nenati, Ovidiu Chelaru, Dumitru Lavric,  Maria Baciu, Vasile Larco, Vasile Tănase, Mihaela Ciubotariu, Rodica Lecu, Victor Teişanu, Dorin Baciu, Al. D. Funduianu, Dorin Baciu, Maria Panciuc-Bucătaru, George Mihuţă, Costel Zăgan, Haralambie Ţugui, Nora Guţu,  Clemenţa Vasilică Ciubotariu, Georgeta Bolea, Dumitru Petraş,  Mihaela Ghizu şi Liliana Burac. Nu sunt singurii botoşăneni care au dedicat poezii lui Mihai Eminescu.  Mihai  C. V. Cornaci şi Nicolae Iosub consideră că  „poeţii botoşăneni au încercat şi ei, cu teamă şi reţinere,  să compună versuri care să-l omagieze pe  genialul poet, au scos şi câteva cărţi cu poezii dedicate Poetului, dar din păcate, prea puţin, pentru intelectualitatea din judeţul în care  s-a născut cel mai mare poet român”.

Am ales pentru final o poezie dedicată lui Eminescu şi care aparţine lui George Mihuţă: „Viziune la Ipoteşti” – „Se-ntoarce astăzi cu şareta / Căminarul de la Botoşani / S-au pierdut  demult ai lui  prin ani… / Nu mai e prin târg nici Harieta… // Cum se apropie nu-i vine-a crede, / Că-i atât de luminoasă casa, / Unde-or fi ai lui de nu-i mai vede? / Iat-o şi pe Ralu căminăreasa… // Iată şi copiii lângă scară, / Toţi cum altădată nu visai… / Şi ca din senin înfioară / Vocea timpului strigând Mihai! // Şi răspunde-n foşnet de mătasă, / Dulcele şi alintatul vers / Azi Mihai e peste tot acasă, / Casa lui e-ntregul univers.”

Publicitate

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Simona Halep anunțat că se RETRAGE din tenis! A pierdut la simplu la Transylvania Open în fața Luciei Bronzetti la Cluj

Publicat

Publicitate

Simona Halep a fost învinsă marți seară de italianca Lucia Bronzetti, scor 6-1, 6-1, în primul tur al turneului Transylvania Open 250, desfășurat la BT Arena din Cluj-Napoca.

După meci, Halep a anunțat că se retrage din tenis, momentul fiind marcat de aplauzele și susținerea spectatorilor, relatează cluj24.ro.

Jucătoarea română a fost încurajată frenetic de public, care i-a scandat numele pe tot parcursul partidei, inclusiv de primarul Clujului, Emil Boc. Cu toate acestea, Halep a cedat rapid primul set, scor 6-1, iar în setul secund, scenariul s-a repetat, italianca impunându-se cu același scor.

Astfel, Simona Halep își încheie cariera competițională pe terenul de la Cluj, în fața fanilor săi, într-un moment emoționant.

”Vreau să vă mulțumesc, mă simt cel mai bine aici. Au fost multe meciuri pe care le-am câștigat, dar și multe pe care le-am pierdut. Energia voastră a fost întotdeauna cea care mi-a umplut sufletul, indiferent pe ce terenuri am jucat, aici m-am simțit cel mai bine.

Ce am realizat în tenis nici nu am visat când eram copil.

Publicitate

Îmi iau la revedere pe terenul de tenis

Nu știu dacă cu tristețe sau cu bucurie, dar iau această decizie cu sufletul împăcat și întotdeauna am fost realistă cu mine. Corpul meu nu mai duce atât de mult ca să ajung unde am fost. a fost foarte greu să ajung acolo și știu ce înseamnă, de aceea am vrut să vin la Cluj și să joc în fața dvs și să îmi iau la revedere pe terenul de tenis, chiar dacă prestația mea nu a fost foarte bună.

Nu vreau să plâng, am fost nunărul 1, viața merge înainte. Voi mai juca tenis, dar ca să fiu competitivă necesită mult mai mult și, în momentul acesta nu se mai poate”, a spus Simona Halep.

Citeste mai mult

Eveniment

Ziua Internațională a Cititului Împreună, celebrată la Biblioteca Județeană Mihai Eminescu, Filiala Nr. 2 Grivița, din Botoșani

Publicat

Publicitate

Anual, în prima zi de miercuri din februarie, milioane de oameni din peste 170 de țări sărbătoresc Ziua Internațională a Cititului Împreună, o inițiativă globală care evidențiază importanța lecturii cu voce tare și rolul poveștilor în consolidarea comunităților.

În România, această zi este marcată oficial din 2017, evenimentele fiind coordonate de organizația Citim Împreună România. Tema ediției din acest an este democrația.

În Botoșani, elevii Clasei Pregătitoare B Step by Step Veverițele curioase de la Liceul Pedagogic Nicolae Iorga, coordonați de prof. Olguța-Cătălina Dughilă și prof. Oana-Olivia Străchinariu, vor marca această zi printr-o activitate desfășurată în colaborare cu Biblioteca Județeană Mihai Eminescu, Filiala Nr. 2 Grivița.

Copiii vor descoperi, prin povești, jocuri interactive și ateliere de creație, teme esențiale precum prietenia, acceptarea și bullying-ul. Jocurile de rol le vor oferi oportunitatea de a interacționa cu elevi mai mari și de a exersa, într-un mod democratic, drepturile fundamentale.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu bibliotecara Brîndușa Coteț, de la Biblioteca Județeană Mihai Eminescu, Filiala Nr. 2 Grivița.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Două cutremure în zona Vrancea, marți după-amiază

Publicat

Publicitate

Marți, 4 februarie 2025, nu mai puțin de două cutremure au fost înregistrate în zona seismică Vrancea, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).

Primul seism, cu magnitudinea de 4,2, s-a produs la ora locală 16:06, la o adâncime de 90 de kilometri. Cutremurul a fost resimțit în mai multe localități din zonă, însă nu au fost raportate pagube materiale sau victime.

La doar zece minute distanță, la ora 16:16, un al doilea cutremur, de intensitate mai mică, cu magnitudinea de 2,4, a avut loc în aceeași regiune. Seismul s-a produs la o adâncime de 80,3 kilometri.

Zona seismică Vrancea este cea mai activă din România, fiind cunoscută pentru producerea frecventă a unor cutremure de magnitudine variabilă. Autoritățile recomandă populației să fie pregătită pentru astfel de evenimente și să respecte măsurile de siguranță în caz de seism.

Citeste mai mult

Economie

Program pentru ÎNCĂLZIREA serelor: Ministrul Agriculturii vrea prima butelie și centrală cu GPL în solarii cu acciza plătită de stat

Publicat

Publicitate

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, solicită sprijin pentru introducerea unui program pentru încălzirea serelor, respectiv prima butelie și centrală cu GPL, iar acciza la gazul utilizat în încălzirea serelor și solariilor să fie suportată de statul român, relatează agerpres.ro.

”O să am o discuție cu ministrul Mediului, cu domnul Fechet (Mircea Fechet n.r), astfel încât să alocăm din Fondul de Mediu pentru toate solariile din România un program reprezentând prima butelie și centrală cu GPL pentru încălzirea serelor. De aceea vă mai cer încă o dată sprijin, ca și acciza la gazul utilizat în încălzirea serelor și solariilor, așa cum facem și la motorina folosită în vegetal, dar și în sistemul de irigații, ca această acciză să fie suportată de către statul român”, a declarat, marți, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în comisiile de specialitate din Parlament.

Ministrul a făcut aceste precizări după ce a fost informat că Legea ”Prima seră” este în sertar la Camera Deputaților și urmează să fie dezbătută, amendată și probabil aprobată, dar i-a fost solicitat sprijin pentru a prinde în semestrul doi al acestui an o sumă în buget, la rectificare, pentru acest program, în așa fel încât să nu se rostogolească pe bugetul anului 2026.

”Aș vrea la dezbaterea proiectului în Comisia de agricultură din Camera Deputaților să stabilim și plafonul direct, prin lege, al sumelor pe care le alocăm pentru acest program. Sunt de acord cu investiții în sere, în România, dar la fel, direct prin lege, aș dori foarte mult ca aceste sere să fie dotate cu echipamente de încălzire, cu tot ce trebuie pentru a produce tot timpul anului. Vreau să vă anunț că am finalizat cele 1.700 de sere cu sisteme de încălzire pe care le-am scos în bazinul legumicol la instalarea tinerilor fermieri, dar trebuie să continuăm cu acest program. Sunt de acord cu acest program (‘Prima seră’ n.r.), de aceea, atunci când se va dezbate proiectul, vreau să particip și eu ca să putem creiona ghidul când îl lansăm, cu tot ceea ce trebuie, astfel încât să producem în extra-sezon aceste legume”, a transmis Florin Barbu.

Acesta a precizat că este un pachet dedicat legumiculturii, pentru ca fermierii să aibă eficiență economică și pentru a avea legume în extra sezon.

”Pentru a avea legume în extra sezon trebuie să ne batem cu alte state unde temperaturile și clima au alte condiții. De aceea sunt de acord și voi fi prezent în comisie și împreună vom face acest buget pentru bazinul legumicol din România”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending