Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (310)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce am mai reţinut din onomastica folosită de  Codrin Liviu Cuţitaru în „Dilema veche”:  profesorul FLOREL APĂVIE, paznicul COSTEL PARALEL,  femeia de serviciu DINA PROBLODINA, profesorul de statistică MANCIURIN CIUNGU, profesorul de fizică MIŞU PRĂVĂLITU, şeful de departament MĂTRĂGUN ŞORICARU, profesorul de  fizică COROPIŞNIC şi profesoara FLUTURELA ZĂMUŞCĂ;

Cătălin Ştefănescu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre realitate: „O permanentă tensiune a absenţei unei definiţii mulţumitoare. Cui i-ar conveni să accepte că realitatea e doar un soi de materie primă din care se plămădeşte, la nesfârşit, ficţiunea? Întotdeauna am vrea ca realitatea să fie mult mai mult. Să depăşească triumfătoare limitele cuvintelor, atunci când încercăm să-i formulăm existenţa dincolo de orice dubiu. Am vrea să fie atât de evidentă încât să nu mai aibă nevoie de nici o definiţie. Când e s-o formulăm, primul instinct îţi dictează să te-arunci, cu toată încrederea, în marea de cuvinte. În mod normal, realitatea e atât de concretă încât poţi înota în toate stilurile prin apele sale”; 

Alina Bako, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 11 din 2017, extrage patru idei ce constituie o pledoarie pentru lectură a lui Tzvetan Todorov: 1. „lectura creează posibilitatea interacţiunii cu ceilalţi”; 2. „face ca lumea reală să devină mai frumoasă”; 3. „permite fiecăruia să răspundă mai bine vocaţiei sale de fiinţă umană”; 4. „o metodă de îngrijire a sufletului”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, publică eseul „Despre literatură”. Ideile mari ale acestui eseu sunt: 1. „Oamenii au inventat literatura ca să-şi ofere o plăcere, nu ca să se chinuiască studiind-o; 2. „Toţi avem nevoie de literatură, dar nu ştim că avem nevoie”; 3. „Plăcerea pe care o oferă literatura nu face rău”; 4. „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit”; 5. „Cuvintele folosite de un scriitor nu sunt altele decât cele de care ne servim în viaţa de fiecare zi”; 6. „În literatură nu există un „dincolo de aparenţe”. Literatura este chiar ceea ce pare”; 7. „Literatura nu dispare, cum înclină multă lume să creadă”; 8. „Literatura este text şi nu contează unde anume găsim acest text: într-o carte sau pe monitorul unui computer”; 9. „Literatura este puternică şi fragilă”; 10. „În literatură nu există progres. Există numai o succesiune de mode”; 11. „Nu este suficient să ai talent ca să fii scriitor”; 12. „Un text literar care nu are valoare nu există”; 13. „Dacă scrii, nu contează câtă emoţie investeşti într-un text, contează numai câtă emoţie le provoacă acel text cititorilor”; 14. „O carte cu happy-end poate întrista şi invers”; 15. „În literatură nu are importanţă despre ce scrii. Important este cum scrii”; 16. „Între operele literare există o permanentă competiţie”; 17. „Dacă am fi nemuritori, n-am avea nevoie de spirit critic”; 18. „Critica literară nu este o ştiinţă”; 19. „Literatura este o marfă miraculoasă care, exportată, rămâne în ţară”;

Publicitate

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, introduce un nou concept, o sintagmă nouă: LIMBA  TALAŞ. Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea de lemn prin rindeluirea permanentă a acesteia. O descrie astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate.  Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”; 

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu distinsul critic Alex Ştefănescu. Una dintre întrebările puse este: „Antume sau postume la Mihai Eminescu? Sau mai degrabă disfuncţia aceasta nu e defel importantă?” Răspunde Alex Ştefănescu: „Distincţia e foarte importantă. Antumele sunt poezii pe care Eminescu ni le-a supus atenţiei din propria lui voinţă şi după o îndelungată deliberare. În schimb, nu ne-a dat acordul să-i citim postumele, pe care le considera insuficient lucrate sau chiar ratate. Teoretic (aşa cum a explicat, de altfel, încă de la începutul secolului douăzeci, cel mai bun exeget al poeziei eminesciene, G. Ibrăileanu), nu avem voie să scotocim în vraful de hârtii cu poeziile nepublicate de Eminescu însuşi (mai trebuie spus că tot ce voia el să publice se publica; cade ipoteza că unele texte au rămas inedite pentru că n-ar fi avut unde să le publice).  Interdicţia a fost încălcată, fără ezitare, imediat după moartea lui, şi a tot fost încălcată, în repetate rânduri, până în ziua de azi. Avem totuşi o scuză. Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva. Ne interesează tot ceea ce e legat de el, chiar şi o însemnare făcută pe un carnet de ziarist de pe vremea când era acreditat din partea ziarului „Timpul” la Parlamentul României, sau o adresă notată pe programul de la un spectacol de teatru. Cum să nu ne mai intereseze poeziile sale rămase nepublicate?”;

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 785 din 2019, publică un interviu cu Mircea Cărtărescu. Reţinem câteva idei: 1. „Nimeni nu e preţuit la fel în toate spaţiile culturale”; 2. „Nu e acelaşi lucru să fii un autor american sau spaniol şi unul român: în primele cazuri ai o audienţă virtuală de sute de milioane de oameni. Nu ai nevoie de traducător. Ai agenţii literare gata să te preia şi să te impună”; 3. „Cu măruntele mele şanse de ins venit de nicăieri, cred că am ajuns destul de departe până acum”; 4. „Tot în „Solenoid” îmi pun speranţele şi pentru restul ariilor culturale”; 5. „Nu vreau, de fapt, să-mi cresc liniştit nepoţii. Eu vreau să scriu, asta e viaţa mea. Îmi place să scriu, îmi iau toată stima de sine din asta, oricâtă suferinţă mi-ar aduce. M-aş simţi ultimul jerk dac-aş abandona. Poate n-am să mai scriu la fel de bine, dar măcar am să-ncerc, atâta vreme cât voi mai fi în stare”, 6. „Dilemele ne feresc să credem că deţinem tot adevărul, ne feresc să devenim ideologi, dar ne şi adâncesc în relativizări inacceptabile. Cred că e un timp pentru dileme şi un timp pentru acţiune”; 7. „Mie, cel puţin, mi-e ruşine să stau deoparte. Iată unde nu mai am dileme, ci certitudini: sunt pro-european, doresc un adevărat stat de drept, o Justiţie liberă, drepturi civice pentru toţi, echitate socială. Detest discriminările de orice fel. M-am definit întotdeauna ca un om de centru, echilibrat, umanist”; 8. „În panteonul meu ideologic am şi valori de stânga – compasiunea sinceră pentru cei defavorizaţi, spre exemplu -, şi de dreapta: admiraţia pentru elite în toate domeniile.  Nu cred că e o contradicţie între ele, ci o completare reciprocă”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un bărbat de 93 de ani, din Manoleasa, a fost scos din foc de vecini, după ce un incendiu a cuprins casa în care locuia

Publicat

Publicitate

Un bărbat, în vârstă de 93 de ani, din localitatea Iorga, are nevoie de îngrijiri medicale după ce în casa unde locuia s-a produs un incendiu. S-a întâmplat în această dimineață, alarma fiind dată de vecini.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Stației Săveni, cu două autospeciale de stingere, un echipaj medical aparținând Serviciului Județean de Ambulanța, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Manoleasa.

Aceștia au constatat faptul că ardeau bunurile din trei camere și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la întrega construcție. Până la sosirea forțelor de intervenție, proprietarul casei a fost scos din interior. Acesta a fost preluat de echipajul SAJ și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate, fiind intoxicat cu fum.

Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor, pompierii au intervenit aproape patru ore. Suprafața afectată a fost de aproximativ 50 de metri pătrați. Din interiorul casei a fost scoasă și o butelie, fiind eliminat riscul de explozie.

Cel mai probabil, evenimentul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente, ISU Botoșani vă recomandă:

Publicitate

– nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;

– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

– nu lăsați ușa sobei deschisă;

– nu supraîncălziți soba;

-montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;

– nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;

– stingeți focul pe timpul nopții;

– nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Nu uitați! Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: S-a dat startul înscrierilor la cea de-a VI-a ediție a Festivalului de Muzică Sacră

Publicat

Publicitate
S-a dat startul înscrierilor la cea de-a VI-a ediție a Festivalului de Muzică Sacră care va avea loc pe 29 martie 2025 la Casa Tineretului Botoșani.
Așa cum e firesc în perioada de pregătire pentru marea sărbătoare a omenirii, „Învierea Domnului”, se aduc cântece de slavă lui Dumnezeu, imnuri, cântări care au darul de a trezi în sufletele oamenilor gânduri curate, simțăminte de sfințenie, bucurie duhovnicească, devoțiune, adorare, evlavie etc.
„Unindu-ne într-un glas, acesta realizează unitatea inimilor, unirea cu Dumnezeu și cu aproapele.
Așteptăm înscrierile respectând regulamentul din link-ul de mai jos. Fișele de înscriere în format word se pot descărca dând click pe butonul pe care scrie „Fișe de înscriere Muzică Sacră 2025””, au transmis organizatorii.

Citeste mai mult

Eveniment

Cea mai rece lună februarie, cu minime până la -15 grade. Cât ține gerul, zilele cu ninsori. Prognoza actualizată pe 4 săptămâni

Publicat

Publicitate

Vremea continuă să fie foarte rece în următoarea perioadă. Meteorologii anunță că va fi una dintre cele mai reci luni februarie din istorie. Diminețile și nopțile vor fi geroase până spre finalul lunii. Din martie, se mai încălzește, scrie alba24.ro.

Va fi ”cea mai friguroasă săptămână din această iarnă”, spune directorul general ANM, Elena Mateescu, cu referire la perioada 17-23 februarie. Administrația Națională de Meteorologie a actualizat prognoza pe patru săptămâni.

”Temperaturile vor coborî până la minus 16 – minus 10 grade Celsius, valabile şi pentru partea de sud şi sud-est a ţării, unde se vor înregistra valori sub minus 10 grade”, mai spune Mateescu.

Potrivit sursei citate, în sud-estul ţării va ninge în continuare. La munte, stratul de zăpadă va ajunge la 20 de centimetri grosime.

Vremea deosebit de rece va continua să se manifeste până în jurul datei de 25 februarie.

„Februarie va fi una din cele mai reci luni februarie din istorie, aşa cum ianuarie va fi una din cele mai calde luni ianurie din istorie”, a mai spus Mateescu, la Digi24.

Publicitate

Cum se circulă în județele sub Cod Galben de ninsori

Până miercuri, 19 februarie, este valabil Cod Galben de ninsori viscolite, în 10 județe din sudul și sud-estul țării, inclusiv București. În aceeași perioadă, în jumătatea de nord a țării va fi ger.

Marți dimineața, se circula în condiții de iarnă, în Argeş, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov (şi municipiul Bucureşti), Prahova, Olt şi Teleorman.

Însă traficul rutier se desfășoară în condiții de carosabil umed și în alte zone, inclusiv în Alba, după ninsori.

Pe principalele artere rutiere adiacente Capitalei, respectiv autostrăzile A 0, A 1, A 2 și A 3, carosabilul este de asemenea acoperit cu zăpadă și în continuare ninge moderat, fără însă a fi impuse restricții de trafic.

Pe raza tuturor județelor vizate de atenționarea meteo, dar și în celelalte zone în care sunt semnalate ninsori, se acționează cu utilaje și cu material antiderapant.

Acțiuni cu material antiderapant

În Alba, Secția Drumuri și Poduri a acționat cu 21 de utilaje, pe DN1, DN14B, DN1R, DN67C, DN74, DN74A, DN75.

DRDP Cluj a acționat și pe A10 și pe DN75.

În aria de acțiune DRDP Brașov, 121 de utilaje au împrăștiat 482 de tone de material antiderapant pentru a menține drumurile practicabile.

În județele Harghita și Covasna, mai multe drumuri naționale sunt parțial acoperite cu zăpadă frământată: DN 11B între Casinu Nou și Cozmeni, DN 12 între Băile Tușnad și Miercurea Ciuc și DN 13A între Calonda și Satu Mare.

Pe autostrada A1 și A3 din zona Sibiului au acționat 16 utilaje care au folosit 78 de tone de material antiderapant.

120 de utilaje cu lamă și răspânditor au acționat și patrulat noaptea trecută pe drumurile naționale și autostrăzile din zona de vest. Au fost folosite aproape 600 de tone de material antiderapant.

Pe A1, A6, A11 și DN 7G au acționat 37 de utilaje, cu 242 tone antiderapant.

Vremea pe patru săptămâni. Prognoza ANM până în 17 martie

Administrația Națională de Meteorologie a actualizat, marți, prognoza de vreme pentru următoarele patru săptămâni, până în 17 martie.

Diminețile și nopțile vor continua să fie geroase. Temperaturile minime vor coborî până la minus 10 grade Celsius în perioada 19-23 februarie, în centrul țării, respectiv până la minus 15 în sud. După 25 februarie începe să se încălzească.

Luna martie începe cu maxime de 12-13 grade în majoritatea regiunilor sau chiar 14 grade în vest. Vor mai fi câteva minime sub zero grade Celsius. Va ploua în jurul datei de 3 martie în centru, vest și nord-est.

Vremea în săptămâna 17-23 februarie

Valorile termice vor fi cu mult mai coborâte decât cele specific pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, cu o abatere termică negativă mai accentuată în regiunile sudice și la munte.

Regimul pluviometric va fi local excedentar în regiunile sudice. În rest. va fi în general deficitar, mai ales în vestul și nord-vestul teritoriului.

Vremea în săptămâna 24 februarie – 2 martie

Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice și sud-estice, dar și ușor mai ridicate în cele nord-estice și la munte. În rest, vor fi în general apropiate de cele normale.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în regiunile vestice și nord-vestice, iar în rest vor fi deficitare.

Vremea în săptămâna 3-9 martie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile nordice.

Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va avea o tendință ușor deficitară în cea mai mare parte a țării.

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune pentru prevenirea accidentelor rutiere, la Flămânzi

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Flămânzi au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere care au principală cauză generatoare viteza excesivă.

 

Acțiunea s-a desfășurat pe raza orașului Flămânzi, în intervalul orar 11:00-13:00, fiind controlate peste 20 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 11 sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 10.000 de lei.

 

Dintre sancțiuni, două au fost aplicate pentru nerespectarea limitei legale de viteză, totodată fiind reținute și permisele de conducere.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending