Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (310)

Publicat

acum 12 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce am mai reţinut din onomastica folosită de  Codrin Liviu Cuţitaru în „Dilema veche”:  profesorul FLOREL APĂVIE, paznicul COSTEL PARALEL,  femeia de serviciu DINA PROBLODINA, profesorul de statistică MANCIURIN CIUNGU, profesorul de fizică MIŞU PRĂVĂLITU, şeful de departament MĂTRĂGUN ŞORICARU, profesorul de  fizică COROPIŞNIC şi profesoara FLUTURELA ZĂMUŞCĂ;

Cătălin Ştefănescu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre realitate: „O permanentă tensiune a absenţei unei definiţii mulţumitoare. Cui i-ar conveni să accepte că realitatea e doar un soi de materie primă din care se plămădeşte, la nesfârşit, ficţiunea? Întotdeauna am vrea ca realitatea să fie mult mai mult. Să depăşească triumfătoare limitele cuvintelor, atunci când încercăm să-i formulăm existenţa dincolo de orice dubiu. Am vrea să fie atât de evidentă încât să nu mai aibă nevoie de nici o definiţie. Când e s-o formulăm, primul instinct îţi dictează să te-arunci, cu toată încrederea, în marea de cuvinte. În mod normal, realitatea e atât de concretă încât poţi înota în toate stilurile prin apele sale”; 

Alina Bako, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 11 din 2017, extrage patru idei ce constituie o pledoarie pentru lectură a lui Tzvetan Todorov: 1. „lectura creează posibilitatea interacţiunii cu ceilalţi”; 2. „face ca lumea reală să devină mai frumoasă”; 3. „permite fiecăruia să răspundă mai bine vocaţiei sale de fiinţă umană”; 4. „o metodă de îngrijire a sufletului”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, publică eseul „Despre literatură”. Ideile mari ale acestui eseu sunt: 1. „Oamenii au inventat literatura ca să-şi ofere o plăcere, nu ca să se chinuiască studiind-o; 2. „Toţi avem nevoie de literatură, dar nu ştim că avem nevoie”; 3. „Plăcerea pe care o oferă literatura nu face rău”; 4. „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit”; 5. „Cuvintele folosite de un scriitor nu sunt altele decât cele de care ne servim în viaţa de fiecare zi”; 6. „În literatură nu există un „dincolo de aparenţe”. Literatura este chiar ceea ce pare”; 7. „Literatura nu dispare, cum înclină multă lume să creadă”; 8. „Literatura este text şi nu contează unde anume găsim acest text: într-o carte sau pe monitorul unui computer”; 9. „Literatura este puternică şi fragilă”; 10. „În literatură nu există progres. Există numai o succesiune de mode”; 11. „Nu este suficient să ai talent ca să fii scriitor”; 12. „Un text literar care nu are valoare nu există”; 13. „Dacă scrii, nu contează câtă emoţie investeşti într-un text, contează numai câtă emoţie le provoacă acel text cititorilor”; 14. „O carte cu happy-end poate întrista şi invers”; 15. „În literatură nu are importanţă despre ce scrii. Important este cum scrii”; 16. „Între operele literare există o permanentă competiţie”; 17. „Dacă am fi nemuritori, n-am avea nevoie de spirit critic”; 18. „Critica literară nu este o ştiinţă”; 19. „Literatura este o marfă miraculoasă care, exportată, rămâne în ţară”;

Publicitate

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, introduce un nou concept, o sintagmă nouă: LIMBA  TALAŞ. Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea de lemn prin rindeluirea permanentă a acesteia. O descrie astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate.  Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”; 

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu distinsul critic Alex Ştefănescu. Una dintre întrebările puse este: „Antume sau postume la Mihai Eminescu? Sau mai degrabă disfuncţia aceasta nu e defel importantă?” Răspunde Alex Ştefănescu: „Distincţia e foarte importantă. Antumele sunt poezii pe care Eminescu ni le-a supus atenţiei din propria lui voinţă şi după o îndelungată deliberare. În schimb, nu ne-a dat acordul să-i citim postumele, pe care le considera insuficient lucrate sau chiar ratate. Teoretic (aşa cum a explicat, de altfel, încă de la începutul secolului douăzeci, cel mai bun exeget al poeziei eminesciene, G. Ibrăileanu), nu avem voie să scotocim în vraful de hârtii cu poeziile nepublicate de Eminescu însuşi (mai trebuie spus că tot ce voia el să publice se publica; cade ipoteza că unele texte au rămas inedite pentru că n-ar fi avut unde să le publice).  Interdicţia a fost încălcată, fără ezitare, imediat după moartea lui, şi a tot fost încălcată, în repetate rânduri, până în ziua de azi. Avem totuşi o scuză. Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva. Ne interesează tot ceea ce e legat de el, chiar şi o însemnare făcută pe un carnet de ziarist de pe vremea când era acreditat din partea ziarului „Timpul” la Parlamentul României, sau o adresă notată pe programul de la un spectacol de teatru. Cum să nu ne mai intereseze poeziile sale rămase nepublicate?”;

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 785 din 2019, publică un interviu cu Mircea Cărtărescu. Reţinem câteva idei: 1. „Nimeni nu e preţuit la fel în toate spaţiile culturale”; 2. „Nu e acelaşi lucru să fii un autor american sau spaniol şi unul român: în primele cazuri ai o audienţă virtuală de sute de milioane de oameni. Nu ai nevoie de traducător. Ai agenţii literare gata să te preia şi să te impună”; 3. „Cu măruntele mele şanse de ins venit de nicăieri, cred că am ajuns destul de departe până acum”; 4. „Tot în „Solenoid” îmi pun speranţele şi pentru restul ariilor culturale”; 5. „Nu vreau, de fapt, să-mi cresc liniştit nepoţii. Eu vreau să scriu, asta e viaţa mea. Îmi place să scriu, îmi iau toată stima de sine din asta, oricâtă suferinţă mi-ar aduce. M-aş simţi ultimul jerk dac-aş abandona. Poate n-am să mai scriu la fel de bine, dar măcar am să-ncerc, atâta vreme cât voi mai fi în stare”, 6. „Dilemele ne feresc să credem că deţinem tot adevărul, ne feresc să devenim ideologi, dar ne şi adâncesc în relativizări inacceptabile. Cred că e un timp pentru dileme şi un timp pentru acţiune”; 7. „Mie, cel puţin, mi-e ruşine să stau deoparte. Iată unde nu mai am dileme, ci certitudini: sunt pro-european, doresc un adevărat stat de drept, o Justiţie liberă, drepturi civice pentru toţi, echitate socială. Detest discriminările de orice fel. M-am definit întotdeauna ca un om de centru, echilibrat, umanist”; 8. „În panteonul meu ideologic am şi valori de stânga – compasiunea sinceră pentru cei defavorizaţi, spre exemplu -, şi de dreapta: admiraţia pentru elite în toate domeniile.  Nu cred că e o contradicţie între ele, ci o completare reciprocă”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Scandal la Coșula: Tânăr reținut după ce a lovit un bărbat și a intrat cu mașina în ușa unui local

Publicat

acum 1 minut

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Flămânzi au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 29 de ani, din comuna Coșula, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice, lovirea sau alte violențe, distrugerea și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

 Din cercetări a reieșit faptul că, la data de 8 decembrie 2025, tânărul ar fi lovit un bărbat, din aceeași localitate iar ulterior, ar fi distrus cu un autoturism, ușa de acces a unui local public.

 

Totodată, acesta ar fi condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, aparatul etilotest indicând o valoare de 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat.

 

Prin actele comise de către tânăr, a fost tulburată ordinea și liniștea publică.

Publicitate

 

Tânărul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, urmând ca astăzi să fie prezentat în fața instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbatul din Șendriceni, care a condus cu o alcoolemie de 1,42 mg/l, având și permisul anulat, a fost plasat sub control judiciar

Publicat

acum 8 minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 Pomârla au oprit, luni, pentru control, în comuna Șendriceni, un autoturism condus de către un bărbat, de 42 de ani, din comuna Șendriceni.

 

În urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a stabilit că acesta are permisul de conducere anulat.

 

Întrucât emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 1,42 mg/l alcool pur în aerul expirat, bărbatul refuzând recoltarea probelor biologice în sânge.

 

Publicitate

Față de bărbat, inițial, a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore, ulterior fiind plasat sub măsura controlulul judiciar pentru 60 de zile.

Citeste mai mult

Eveniment

Ce se întâmplă cu salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2026. Discuții la reuniunea Consiliului Tripartit

Publicat

acum 25 de minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social se reunește miercuri, alături de premierul Ilie Bolojan. Discuțiile include tema salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, informează alba24.ro.

Guvernul și partenerii sociali trebuie să ajungă la un acord în privința majorării sau înghețării salariului minim brut garantat în plată, notează Mediafax.

În 23 octombrie, premierul Bolojan anunța „un acord de principiu” în coaliție pentru ca salariul minim actual, de 4.050 de lei brut, să fie menținut și pe parcursul anului 2026.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat, marți, că legea trebuie respectată și salariul minim trebuie să crească în 2026. Peste două milioane de oameni trăiesc de la o zi la alta cu un salariu brut cuprins între 4.050 lei și 4.500 lei. „Un om care muncește trebuie să aibă un trai decent”, afirmă Manole.

„Este puțin. Iar numărul este foarte mare. Faptul de a avea oameni care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil. (…) Este o linie roșie (dacă nu va fi de acord coaliția cu creșterea salariului minim – n.r.) raportată la puterea de cumpărare a celor care muncesc. Și eu sper să nu încalce linia”, a mai spus ministrul Florin Manole.

Dacă s-ar aplica legea salariului minim, s-ar putea crește salariul minim cu 300 de lei brut sau cu 700 de lei brut, a spus ministrul Muncii, Florin Manole.

Publicitate

Manole este convins că se va naște „o dispută, o dezbatere, o contradicție între opiniile de a nu crește salariul minim pe economie și opiniile de a crește salariul minim pe economie”.

Citeste mai mult

Economie

Românii ar putea avea câte un cont unic online pentru toate site-urile și aplicațiile statului. PROIECT, la Senat

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Românii ar putea avea câte un cont unic online pentru toate site-urile și aplicațiile statului, potrivit unui proiect de lege înregistrat recent la Senat. Scopul este de a oferi cetățenilor o modalitate unică și sigură de autentificare în serviciile publice digitale printr-un cont unic. Astfel, românii se vor conecta rapid la serviciile digitale, birocrația s-ar reduce, iar accesul la informații și proceduri online ar fi facilitate, informează alba24.ro.

O propunere legislativă privind utilizarea obligatorie a mecanismului național de identitate digitală ROeID și standardizarea autentificării electronice în administrația publică a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere pe 8 decembrie.

„Pentru ca România să poată participa la ecosistemul digital european şi să permită utilizarea transfrontalieră a identităţii digitate, este necesar un cadru normativ intern obligatoriu, previzibil şi implementabil unitar la nivelul administraţiei publice”, se precizează în expunerea de motive a proiectului inițiat de președintele Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației din Senat, senatorul USR Ciprian Rus.

Obiectivele propunerii legislative sunt următoarele:

  • instituirea obligativităţii utilizării mecanismului naţional de identitate digitală ROeID sau a unui serviciu acreditat conform standardelor eIDAS pentru autentificarea în platformele digitate publice;
  • stabilirea standardelor tehnice unitare de autentificare electronică;
  • introducerea unui termen unic de implementare pentru toate entităţile publice;
  • recunoaşterea mijloacelor de identificare electronică notificate la nivelul Uniunii Europene;
  • menţinerea accesului alternativ la servicii publice pentru persoanele care nu utilizează identificarea electronică, în spiritul incluziunii;
  • instituirea unui regim de monitorizare, transparenţă şi sancţiuni proporționale;
  • alinierea mecanismului ROeID la cerinţele Portofelului European de Identitate Digitală.

Cont unic online pentru toate site-urile și aplicațiile statului

Potrivit proiectului, entităţile publice vor fi obligate să implementeze în platformele digitale publice mecanismul naţional de identitate digitală ROeID sau un serviciu de identificare electronică acreditat în vederea autentificării şi identificării persoanelor.

Publicitate

Implementarea în platformele digitale publice a mecanismului naţional de identitate digitată ROeID sau a serviciului de identificare electronică acreditat va fi obligatorie pentru asigurarea identităţii electronice unice a următoarelor categorii de persoane care utilizează serviciile electronice publice:

  • persoanele fizice;
  • persoanele juridice şi reprezentanţii acestora;
  • funcţionarii publici şi personalul contractual al entităţii publice cu atribuţii în ceea ce priveşte accesul la platformele publice de tip SSO, prin care se oferă servicii electronice publice;
  • funcţionarii publici ori personalul contractual al entităţii publice cu atribuţii în soluţionarea unei cereri, petiţii, solicitări sau altele asemenea adresate de către persoanele fizice sau persoanele juridice entităţii publice competente;

Utilizarea mecanismului naţional de identitate digitală ROeID sau a serviciului de identificare electronică acreditat va fi voluntară.

Persoanele care aleg să nu utilizeze autentificarea şi identificarea electronică, în condiţiile prevăzute de lege, nu vor fi lipsite de accesul la serviciile publice la care au dreptul prin alte mijloace legale.

De asemenea, potrivit proiectului, entitățile publice vor accepta mijloace de identificare electronică şi portofelele europene de identitate digitală notificate sau recunoscute la nivelul Uniunii Europene, fără a supune utilizatorii unor cerinţe suplimentare.

Autoritățile publice vor implementa mecanismul național de identitate digitală ROeID ca sistem de identificare și autentificare electronică sau un serviciu de identificare electronică acreditat în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Standarde tehnice de autentificare şi identificare electronică

Autentificarea şi identificarea electronică realizată prin mecanismului naţional de identitate digitală ROeID sau prin serviciul de identificare electronică acreditat se va realiza cu respectarea standardelor tehnice aprobate prin normele metodologice.

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va publica pe site-ul propriu şi pe portalul informatic naţional roeid.ro un ghid care cuprinde documentaţia tehnică, modul de utilizare şi alte date informatice pentru a facilita implementarea mecanismului naţional de identitate digitală ROeID.

ADR va ține un registru actualizat, disponibil pe site-ul propriu, care va cuprinde următoarele informații:

  • lista entităţilor publice care au implementat mecanismului naţional de identitate digitală ROeID;
  • lista entităţilor publice aflate în curs de implementare a mecanismului naţional de identitate digitală ROeID;
  • lista entităţilor publice care nu au început implementarea mecanismului naţional de identitate digitală ROeID în termenul prevăzut;
  • menţiuni privind progresul tehnic şi statusul operaţional al mecanismului naţional de identitate digitală ROeID.

Sancțiuni pentru autoritățile publice

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, nerespectarea de către conducătorii entităţilor publice a dispoziţiilor prevăzute în proiect.

Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii aferente se va face de către ADR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending