Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (310)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce am mai reţinut din onomastica folosită de  Codrin Liviu Cuţitaru în „Dilema veche”:  profesorul FLOREL APĂVIE, paznicul COSTEL PARALEL,  femeia de serviciu DINA PROBLODINA, profesorul de statistică MANCIURIN CIUNGU, profesorul de fizică MIŞU PRĂVĂLITU, şeful de departament MĂTRĂGUN ŞORICARU, profesorul de  fizică COROPIŞNIC şi profesoara FLUTURELA ZĂMUŞCĂ;

Cătălin Ştefănescu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre realitate: „O permanentă tensiune a absenţei unei definiţii mulţumitoare. Cui i-ar conveni să accepte că realitatea e doar un soi de materie primă din care se plămădeşte, la nesfârşit, ficţiunea? Întotdeauna am vrea ca realitatea să fie mult mai mult. Să depăşească triumfătoare limitele cuvintelor, atunci când încercăm să-i formulăm existenţa dincolo de orice dubiu. Am vrea să fie atât de evidentă încât să nu mai aibă nevoie de nici o definiţie. Când e s-o formulăm, primul instinct îţi dictează să te-arunci, cu toată încrederea, în marea de cuvinte. În mod normal, realitatea e atât de concretă încât poţi înota în toate stilurile prin apele sale”; 

Alina Bako, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 11 din 2017, extrage patru idei ce constituie o pledoarie pentru lectură a lui Tzvetan Todorov: 1. „lectura creează posibilitatea interacţiunii cu ceilalţi”; 2. „face ca lumea reală să devină mai frumoasă”; 3. „permite fiecăruia să răspundă mai bine vocaţiei sale de fiinţă umană”; 4. „o metodă de îngrijire a sufletului”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, publică eseul „Despre literatură”. Ideile mari ale acestui eseu sunt: 1. „Oamenii au inventat literatura ca să-şi ofere o plăcere, nu ca să se chinuiască studiind-o; 2. „Toţi avem nevoie de literatură, dar nu ştim că avem nevoie”; 3. „Plăcerea pe care o oferă literatura nu face rău”; 4. „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit”; 5. „Cuvintele folosite de un scriitor nu sunt altele decât cele de care ne servim în viaţa de fiecare zi”; 6. „În literatură nu există un „dincolo de aparenţe”. Literatura este chiar ceea ce pare”; 7. „Literatura nu dispare, cum înclină multă lume să creadă”; 8. „Literatura este text şi nu contează unde anume găsim acest text: într-o carte sau pe monitorul unui computer”; 9. „Literatura este puternică şi fragilă”; 10. „În literatură nu există progres. Există numai o succesiune de mode”; 11. „Nu este suficient să ai talent ca să fii scriitor”; 12. „Un text literar care nu are valoare nu există”; 13. „Dacă scrii, nu contează câtă emoţie investeşti într-un text, contează numai câtă emoţie le provoacă acel text cititorilor”; 14. „O carte cu happy-end poate întrista şi invers”; 15. „În literatură nu are importanţă despre ce scrii. Important este cum scrii”; 16. „Între operele literare există o permanentă competiţie”; 17. „Dacă am fi nemuritori, n-am avea nevoie de spirit critic”; 18. „Critica literară nu este o ştiinţă”; 19. „Literatura este o marfă miraculoasă care, exportată, rămâne în ţară”;

Publicitate

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, introduce un nou concept, o sintagmă nouă: LIMBA  TALAŞ. Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea de lemn prin rindeluirea permanentă a acesteia. O descrie astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate.  Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”; 

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu distinsul critic Alex Ştefănescu. Una dintre întrebările puse este: „Antume sau postume la Mihai Eminescu? Sau mai degrabă disfuncţia aceasta nu e defel importantă?” Răspunde Alex Ştefănescu: „Distincţia e foarte importantă. Antumele sunt poezii pe care Eminescu ni le-a supus atenţiei din propria lui voinţă şi după o îndelungată deliberare. În schimb, nu ne-a dat acordul să-i citim postumele, pe care le considera insuficient lucrate sau chiar ratate. Teoretic (aşa cum a explicat, de altfel, încă de la începutul secolului douăzeci, cel mai bun exeget al poeziei eminesciene, G. Ibrăileanu), nu avem voie să scotocim în vraful de hârtii cu poeziile nepublicate de Eminescu însuşi (mai trebuie spus că tot ce voia el să publice se publica; cade ipoteza că unele texte au rămas inedite pentru că n-ar fi avut unde să le publice).  Interdicţia a fost încălcată, fără ezitare, imediat după moartea lui, şi a tot fost încălcată, în repetate rânduri, până în ziua de azi. Avem totuşi o scuză. Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva. Ne interesează tot ceea ce e legat de el, chiar şi o însemnare făcută pe un carnet de ziarist de pe vremea când era acreditat din partea ziarului „Timpul” la Parlamentul României, sau o adresă notată pe programul de la un spectacol de teatru. Cum să nu ne mai intereseze poeziile sale rămase nepublicate?”;

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 785 din 2019, publică un interviu cu Mircea Cărtărescu. Reţinem câteva idei: 1. „Nimeni nu e preţuit la fel în toate spaţiile culturale”; 2. „Nu e acelaşi lucru să fii un autor american sau spaniol şi unul român: în primele cazuri ai o audienţă virtuală de sute de milioane de oameni. Nu ai nevoie de traducător. Ai agenţii literare gata să te preia şi să te impună”; 3. „Cu măruntele mele şanse de ins venit de nicăieri, cred că am ajuns destul de departe până acum”; 4. „Tot în „Solenoid” îmi pun speranţele şi pentru restul ariilor culturale”; 5. „Nu vreau, de fapt, să-mi cresc liniştit nepoţii. Eu vreau să scriu, asta e viaţa mea. Îmi place să scriu, îmi iau toată stima de sine din asta, oricâtă suferinţă mi-ar aduce. M-aş simţi ultimul jerk dac-aş abandona. Poate n-am să mai scriu la fel de bine, dar măcar am să-ncerc, atâta vreme cât voi mai fi în stare”, 6. „Dilemele ne feresc să credem că deţinem tot adevărul, ne feresc să devenim ideologi, dar ne şi adâncesc în relativizări inacceptabile. Cred că e un timp pentru dileme şi un timp pentru acţiune”; 7. „Mie, cel puţin, mi-e ruşine să stau deoparte. Iată unde nu mai am dileme, ci certitudini: sunt pro-european, doresc un adevărat stat de drept, o Justiţie liberă, drepturi civice pentru toţi, echitate socială. Detest discriminările de orice fel. M-am definit întotdeauna ca un om de centru, echilibrat, umanist”; 8. „În panteonul meu ideologic am şi valori de stânga – compasiunea sinceră pentru cei defavorizaţi, spre exemplu -, şi de dreapta: admiraţia pentru elite în toate domeniile.  Nu cred că e o contradicţie între ele, ci o completare reciprocă”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

1 Iunie – Ziua Internațională a Copilului. O sărbătoare a inocenței, protecției și speranței în România și în lume

Publicat

Publicitate

Ziua de 1 Iunie este dedicată copiilor din întreaga lume, fiind recunoscută oficial drept Ziua Internațională a Copilului în aproximativ un sfert dintre statele lumii. Originea acestei sărbători datează din 1925, când, la Geneva, Elveția, a avut loc prima „Conferință mondială pentru bunăstarea copiilor”, relatează alba24.ro. Atunci a fost marcată pentru prima oară nevoia recunoașterii oficiale a drepturilor și bunăstării celor mici.

În forma sa modernă, Ziua Copilului a fost instituită la 1 iunie 1950, ca urmare a Congresului Federației Internaționale Democratice a Femeilor desfășurat în 1949, la Moscova. Astfel, mai multe țări au stabilit această dată ca zi dedicată protecției copilului.

Prin marcarea oficială a acestei zile, statele membre ale Organizației Națiunilor Unite au recunoscut universal drepturile copilului, indiferent de rasă, sex, religie sau statut social. Aceste drepturi includ afecțiunea, îngrijirea, accesul la educație gratuită, hrană adecvată, asistență medicală, protecție împotriva exploatării și un mediu în care copiii să poată crește în pace și siguranță.

Deși nu toate țările au stabilit ziua de 1 iunie ca sărbătoare oficială, multe dintre ele celebrează copiii în moduri diverse. De pildă, la nivel global, ONU a instituit în 1954 Ziua Universală a Copilului, sărbătorită pe 20 noiembrie, cu scopul promovării drepturilor și bunăstării copiilor de pretutindeni.

Statisticile arată că în prezent, pe glob, există în jur de 2 miliarde de copii cu vârste între 0 și 14 ani. Potrivit datelor ONU, minorii reprezintă aproximativ 30% din populația mondială, ceea ce subliniază importanța politicilor și acțiunilor care vizează protecția acestui segment fragil al societății.

Totuși, în ciuda acestor demersuri, mulți copii din întreaga lume se confruntă cu probleme majore precum accesul dificil la educație, abuzuri, exploatare sau lipsa unei protecții adecvate din partea statului și a comunității. De aceea, Ziua Copilului este și un prilej de reflecție asupra responsabilității colective de a le asigura un viitor mai bun.

Publicitate

Cum este sărbătorită Ziua Copilului în România

În România, ziua de 1 iunie a devenit oficial zi nelucrătoare începând cu anul 2017. Legea care modifică Codul muncii în acest sens a fost promulgată la 16 noiembrie 2016, în urma unei inițiative legislative susținute de 84 de parlamentari, din toate partidele politice.

Propunerea a fost parte a unei campanii naționale care a urmărit întărirea legăturii dintre părinți și copii. Această campanie a fost coordonată de postul de radio Itsy Bitsy FM, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), psihologi, organizații de părinți și lideri de opinie precum Andreea Marin, Virgil Ianțu și Tily Niculae.

„Ne bucură semnul pozitiv pe care îl dă societății votul de astăzi. Nu pot decât să sper că este doar începutul și că vom construi, împreună – autorități, societate civilă, companii, părinți –, o Românie în care copiii și familiile să fie mai bine sprijiniți din toate punctele de vedere”, declara la acel moment Gabriela Coman, președinta ANPDCA.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Iustin Martirul și Filozoful

Publicat

Publicitate

Sfântul Iustin Martirul și Filosoful era fiul unor coloniști greci, păgâni, din vechiul Sichem din Palestina, numit după colonizarea romană din anul 70 Flavia Neapolis, iar astăzi Nablus, și s-a născut la începutul secolului al II-lea (100-110).

Crescut în păgânism, din tinerețe a fost atras spre filozofie, astfel va cerceta conceptele filosofice ale vremii. Se va întâlni cu un bătrân creștin și, în urma discuției purtate, se va apleca supra creștinismului, convertindu-se în anul 130/133.

Va merge la Roma, unde va petrece a doua parte a vieții sale. Aici deschide o școală de doctrină creștină, iar printre elevii lui se numără Miltiade și Tațian. Tot aici, Sfântul Iustin are ca adversar violent pe filosoful cinic Crescens, din cauza căruia, se spune, ar fi suferit chiar moartea.

Despre moartea martirică a Sf. Iustin ne relatează o scriere de la sfârșitul secolului al II-lea, intitulată „Actele Sfântului Iustin și a celor împreună cu el’. Sfântul Iustin a fost dus, împreună cu alți șase creștini, în aula prefectului Tulius Rusticus.

La început, este invitat de prefect să se închine la zeii păgâni și să abandoneze închinarea la Dumnezeul Adevărat. El nu primește, mărturisind că este creștin. Sunt întrebați, apoi, pe rând, ceilalți creștini și condamnați la moarte. Martirizarea Sfântului Iustin are loc în vremea împăratului roman Marc Aureliu, între anii 165-166.

Preocuparea principală a Sfântului Iustin a fost aceea de a apăra și dezincrimina creștinismul de acuzațiile păgâne, iudaice și eretice care i se aduceau. În acest scop, a făcut o descriere a tainelor din adunările de cult creștine, despre care păgânii aveau informații denaturate. Expunerea Sfântului Iustin este cel mai precis document despre rânduiala liturghiei creștine din primele secole.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ambulanță distrusă de un șofer din Botoșani

Publicat

Publicitate

O autospecială a Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Bistrița-Năsăud, care transporta un pacient, a fost implicată în noaptea de vineri spre sâmbătă într-un accident pe DN 17, pe raza localității Șieu-Sfântu, a informat managerul instituției, Annabella Muzsi.

Accidentul s-a produs în jurul orei 02:00, iar în urma lui atât membrii echipajului, cât și celălalt conducător auto implicat au fost răniți.Potrivit lui Muzsi, ambulanța avea semnalele de avertizare în funcțiune.

‘Ambulanța era în misiune, cu semnale de avertizare în funcțiune, derulând transferul unui pacient din CPU Beclean la UPU Bistrița. Din accident a rezultat rănirea asistentei șef de echipaj, care prezintă un politraumatism, fiind preluată de echipajul de terapie intensivă SMURD. Ambulanțierul și șoferul celuilalt autovehicul prezintă multiple contuzii, fără risc vital’, a transmis managerul SAJ Bistrița-Năsăud.

Annabella Muzsi a precizat că pacientul transportat de ambulanță nu prezenta leziuni rezultate din accidentul rutier.

Toate persoanele implicate în accident au fost transportate cu echipaje SAJ și SMURD la spitalul din Bistrița.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Bistrița-Năsăud, șoferul mașinii care a lovit ambulanța este din județul Botoșani.

Publicitate

Niciunul dintre cei doi conducători auto implicați nu consumase alcool.

‘La locul evenimentului polițiștii au constatat că un autoturism care se deplasa pe direcția Bistrița înspre Dej, condus de un bărbat de 58 de ani din județul Botoșani, a intrat în coliziune cu o ambulanță care se deplasa din sens opus, condusă de un bărbat de 42 de ani din Mititei. În urma impactului, șoferul de 42 de ani și un pasager din același autovehicul, o femeie de 46 de ani din Chiuza, au fost răniți, necesitând acordarea de îngrijiri medicale de specialitate la spital. Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative’, a transmis IPJ sâmbătă.

Polițiștii continuă cercetările în cadrul unui dosar penal, urmând să fie stabilite cauza și circumstanțele producerii evenimentului rutier. AGERPRES

Citeste mai mult

Educație

Seminariștii din Dorohoi au luat aurul la concursul dedicat elevilor de gimnaziu și liceu, „Cu viața mea apăr viața”

Publicat

Publicitate

Peste 40 de elevi au participat, astăzi, la concursul cu tematică de protecţie civilă „Cu viaţa mea apăr viaţa”, organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani și Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

Probele s-au desfășurat pe terenul de sport al Liceului cu Program Sportiv Botoșani și au reunit la start nouă echipaje de la școli și licee din Botoșani, Dorohoi, Dumbrăvița, Dersca și Ipotești.

Concursul a avut ca scop cunoaşterea şi aprecierea factorilor de risc ce pot genera situaţii de urgenţă sau dezastre, a modului de acţiune în cazul iminenţei producerii unei situaţii de urgenţă, precum și formarea spiritului de solidaritate şi implicarea în acţiunile de prevenire şi de intervenţie în astfel de cazuri.

Concurenții au avut de susținut trei probe: una teoretică şi două practice. La proba teoretică, elevii au completat un chestionar cu întrebări din domeniul protecţiei civile. Probele practice au constat în transportarea unei persoane accidentate pe targă pe o distanță de 50 m și deplasarea cu masca pe figură într-un raion cu obstacole, contracronometru.

La final, clasamentul se prezintă astfel:

Categoria gimnaziu:

Publicitate

Locul I – Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Dumbrăvița

Locul II – Școala Gimnazială „Spiru Haret” Dorohoi

Locul III – Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Dersca

La categoria liceu:

Locul I – Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan Iacob” Dorohoi

Locul II – Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Botoșani

Locul III – Liceul cu Program Sportiv Botoșani

Competiția s-a încheiat cu o festivitate de premiere, la care a participat inspectorul școlar general al Inspectoratului Școalar Județean Botoșani, profesor Bogdan Gheorghe Suruciuc.

Câștigătorii au primit diplome, medalii și cupe.

Adresăm felicitări tuturor elevilor care au participat și instituțiilor de învățământ din care aceștia au făcut parte: Școala Gimnazială „Spiru Haret” Dorohoi, Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Dumbrăvița, Școala Gimnazială nr. 10 Botoșani, Școala „Mihai Eminescu” Ipotești, Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”‘ Dersca, Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan Iacob” Dorohoi, Liceul cu Program Sportiv Botoșani, Liceul „Regina Maria” Dorohoi și Liceul Tehnologic „Gheorghe Asachi” Botoșani.

Competiția a fost organizată cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Botoșani, a Filialei Județene a Societății Naționale de Cruce Roșie Botoșani și Liceului cu Program Sportiv Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending