Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (31)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 6 din 2022.  Multe elemente de critică a ideilor conţine acest număr  al revistei. Ioan T. Morar  explică ideea lui Alan Macfarlane privind obiceiul numit „five o` clock”, Răzvan Voncu  descifrează, pornind de la Nicolae Manolescu,  „rodul” ca temă centrală în poezia lui Don Cezar (Cezar Ivănescu), Ioan Holban pătrunde în modalităţile lui Ion Tudor Iovian de a „genera existenţă” prin scrisul său, în timp ce Cristian Pătrăşconiu îl ischiteşte pe Andrei Vieru  privind gestul său editorial de a face un „elogiu frontierelor”. Vasile Spiridon se ocupă de „modernul tlburat” H.- R. Patapievici, mai bine zis de o carte a sa apărută în 2019 la „Humanitas” şi intitulată „Partea nevăzută decide totul”. Reiau un citat reţinut de critic de la pagina 253: „Ce vor oamenii de azi? Ce îi preocupă? Ce îi animă? Nimic din tot ce ne-a promis modernitatea. Unde este emanciparea prin raţiune? Unde este maturitatea raţională?  Unde sunt bunurile sufleteşti promise? Ce s-a întâmplat cu educaţia, cu liceul, cu universitatea? Cultura lucrului bine făcut, ce s-a ales de ea*?  Cultul temeiniciei, respectul faţă de frumuseţile făcute cu mâna – ce s-a ales de ele? Praful s-a ales. Toate au devenit contrariul lor.  Ce s-a ales de aspiraţia oamenilor de a-şi asigura condiţii decente de viaţă prin servicii furnizate de stat? Statele au adus în dependenţă şi subordonare societăţile, iar oamenii şi-au pierdut  bunul cel mai de preţ al modernităţii, floarea sufletului modern: autonomia morală. Asta s-a întâmplat.”

În ceea ce priveşte  Eminescu şi spaţiul care l-a ivit,, ici-colo câte o licărire prin interiorul unor articole. Adrian Popescu, în „Zidul a căzut. Marx a murit?”, revine cu obstinaţie  la „scandalul de la Ipoteşti”: „Nu neg talentul poetelor care au provocat scandalul de la Ipoteşti, dar nu sunt convins că tocmai acele texte alese de ele trebuiau citite atunci, acolo, dacă nu se dorea o lovitură de imagine. Cât despre ne-blândeţea noastră, a „bătrânilor poeţi” cum MĂ şi NE alinta un eseist tânăr, nu am ce să-mi reproşez, făcându-mi un sever examen de conştiinţă.” Simona Preda, în „O interesantă sinteză tipologică”, face referiri la  construcţia logică şi structura volumului „Românii şi Europa mediană. Contribuţii la tipologia culturală a Europei” semnat de Ovidiu Pecican şi apărut  la „Polirom” în 2021. Constată autoarea  cronicii: „Polaritatea pe care o analizează este circumscrisă celor patru scriitori: Eminescu (ca emblemă a idealităţii), Caragiale (spiritul critic ascuţit şi sceptic), Creangă  (rădăcinile arhaice) şi Slavici (realismul moderat) – care aduc profilului europeanului median particularităţi consistente, adesea contradictorii: idealizarea, umorul,  liricul, drama,  scepticismul, lehamitea.”

„România literară” nr. 7 din 2022.  Acesta este un număr puternic „mihăieşticizat” şi „matematicizat”. Scriu pagini întregi despre cartea lui Mircea Mihăieş, „Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului (Editura „Polirom”, Iaşi, 2021), Răzvan Voncu, Irina Petraş, Vasile Spiridon şi Cristian Pătrăşconiu.  În acelaşi timp, Horia Gârbea scrie despre gelozie ca motor dramatic. Eseul este ţesut pe conceptul de nomogramă, poligoanele relaţionale fiind baza: pentagon  şi două triunghiuri cu vârf comun (în „D`ale carnavalului”), triunghi fără un vârf(!) (în „Conu Leonida…”), triunghiuri cu o latură comună (în „Năpasta”),  triunghiuri cu un vârf comun fals (în „Tache, Ianke şi Cadâr”), patrulater (în „Proştii sub clar de lună”) etc.  Concluzia lui Horia Gârbea este că în teatru nu prea e loc de tatonări, aşa că poligoanele relaţionale se formează rapid.  Pentru geloziile şi poligoanele relaţionare din nuvele şi romane şi-a rezervat un alt eseu. Cronicarul acestei reviste publică o alegaţie sub titlul „Numere, numere, numere”. Reţin finalul, deşi merită citit tot articolul: „Nu pot să nu remarc un lucru oarecum neaşteptat: absenţa numerelor imaginare  din vocabularul unei epoci în care discursul politic se află pe altă axă decât realitatea, adică, aşa cum se întâmplă cu numerele imaginare în raport cu cele reale. Ne-am crede, probabil, pe altă lume, dacă axele cu pricina s-ar întâlni. Se vede că n-am ajuns la o gândire atât de sofisticată, încât să adoptăm în exprimarea cotidiană tipuri de numere accesibile doar matematicienilor, cum ar fi numerele imaginare.”

Spaţiul botoşănean e prezent prin două nume: Gellu Dorian şi Alexa Visarion.  Primului i se prezintă romanul „Schisme – o tragedie românească” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 2021). Ni se spune că romanul este însoţit de o prezentare critică datorată lui Vasile Spiridon din care revista reţine: „Neatras de tehnici narative complicate, Gellu Dorian mizează şi în această carte pe darul povestirii. Romancierul trasează geneza, destinul şi destrămarea unei numeroase familii din arealul Ţării de Sus în decursul ultimelor trei secole. Au fost vremuri frământate de provizorat perpetuu, când tot ceea ce era îngăduit părea a fi şi obligatoriu în cadrul delicatei convieţuiri interetnice. Este o lume românească prinsă între invazii şi exoduri voluntare, între dezrădăcinare şi eforturi de adaptare…”.

Nicolae Prelipceanu  îşi aminteşte „o scenă care a trecut dincolo de spectacolul în sine” şi care îl vizează pe Alexa Visarion: „Cândva, prin 1979, deşi locuiam pe-atunci la Cluj, am avut norocul să văd un spectacol la Teatrul Giuleşti (aşa se numea Teatrul Odeon de azi, având o sală chiar în cartierul care-i dădea numele). Era un Caragiale, „O noapte furtunoasă”. Pusă în scenă de un regizor, tânăr pe vremea aceea, dar, vorba lui Trahanache, de dincolo (adică din „O scrisoare pierdută”), „copt băiat”, Alexa Visarion.” Care a fost scena de final apoteotic pe care a adăugat-o ca un pandant puternic sugestiv regizorul, botoşăneanul Alexa Visarion: „Rică Venturiano, încolţit de Titircă Inimă Rea, de Chiriac şi de ipistatul Nae Ipingescu, se caţără într-un fel de trapă din tavan, prevăzută special pentru această mişcare şi, de-acolo, tânărul pe atunci Florin Zamfirescu, interpretul rolului, agăţat cumva de marginea ei, sfâşie cu cealaltă, vertical, ziarul la care era redactor, „Vocea Patriotului Naţionale, şi le înmânează celor de jos, uimiţi după ce ipistatul oprise  crima ce i se pregătise „studentului în drept şi publicistului”, câte o fâşie, pe care aceştia o luau şi o citeau cu evlavie. „O citeau” e un fel de a spune, de fapt silabiseau sferturile de rânduri care le reveneau fiecăruia, fireşte fără a înţelege mare lucru, cum nici cei mai aprigi hermeneuţi din zilele noastre n-ar înţelege ceva din fragmente de vorbe astfel obţinute.”

Publicitate

Nicolae Prelipceanu explică: „În epocă, Alexa Visarion va fi strecurat aici o parodie la modul în care presa comunistă, „marele conducător” îşi manipulau supuşii. Poate şi la bolboroseala  chiar a preţioaselor indicaţii  pe care Nicolae Ceauşescu le revărsa în nesfârşitele sale „magistrale cuvântări asupra poporului îndobitocit, spre a-l îndobitoci şi mai tare.  Dacă ar fi fost numai atât, însă, poate că aş fi uitat de tot scena, odată cu dispariţia modelului ei ascuns. Dar…mi-am amintit de multe ori această scenă absolut uluitor construită, rod al unei imaginaţii vii şi fără limite, ba, am putea spune din punctul de vedere al realităţii de azi, profetice.”

„România literară” nr. 8 din 2022.  Ioan Holban scrie o cronică la recenta carte a lui Gellu Dorian intitulată „Schisme – o tragedie românească” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 2021). Autorul cronicii ţine să precizeze: „Mă despart de Vasile Spiridon care, într-o, altfel,  caldă şi pertinentă prezentare de pe coperta a patra a romanului, scrie că Gellu Dorian este „neatras de tehnici narative complicate”. În fapt „Schisme – o tragedie românească”  e o carte scrisă cu folosirea largă, foarte abilă, a procedeului povestirii în povestire, a tehnicilor romanului epistolar. Naratorul restituie din scrisorile aflate într-o cutie de pantofi cincisprezece ani din viaţa protagonistului. Trece, adesea,  evocările în ceea ce Gala Galaction numea rechemarea trecutului, ţintind o radiografie a vremurilor prin apelul la casetele în care Hilda îşi spune viaţa, pentru ca jurnalistul să o transcrie, cercetând caietul lui Eraclie şi, mai cu seamă, arhivele care asigură carnea şi sângele poveştilor”. În rest, Nicolae Manolescu vorbeşte despre „cealaltă limbă de lemn”, Ioan T. Morar ne prezintă istoria acelui deget din mijloc, acel „digitus impudicus”,  ceva despre „efectul Brâncuşi” etc.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Educație

FOTO Un nou tip de formare pentru profesori: Cambridge Star și Toastmasters Botoșani aduc în prim-plan vorbitul cu impact

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Teama de vorbit în public e mai mare decât teama de moarte, dar poate fi învinsă! Cum? Prin exerciții făcute în mijlocul unor oameni prietenoși, deschiși și dornici să te ajute. Glosofobia poate fi tratată dacă ai unde exersa, iar o metodă foarte eficientă pentru asta este pusă la dispoziția tuturor de clubul Toastmasters.

La inițiativa Elisabetei Maxim, director Cambridge Star Botoșani, și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, vineri, 28 martie, a avut loc un workshop de public speaking destinat cadrelor didactice din județ. Evenimentul, desfășurat la sediul Cambridge Star, a reunit zeci de profesori interesați să descopere cum poate fi vorbitul în public o abilitate ce merită cultivată și transmisă elevilor.

Primii care au răspuns provocării au fost profesorii de limba engleză, dar și cadre didactice de alte specializări, care au testat metoda Toastmasters într-un cadru prietenos, interactiv și plin de învățare autentică. Bogdan Suruciuc, inspector școlar general, prezent la eveniment, a susținut inițiativa și a confirmat nevoia unor metode noi și creative la catedră. „Să-i încurajăm pe elevii noștri să citească, să aibă informația necesară pentru ca apoi să învețe și cum să o comunice. Trebuie să-i învățăm să-și controleze cuvintele și să lupte pentru adevăr.” le-a transmis inspectorul general profesorilor, arătându-le că nu se teme de scena vorbitorilor.

Metoda Toastmasters constă în practicarea discursurilor, de toate felurile, improvizate sau pregătite din timp, vizând o serie de obiective menite să apropie cât mai mult de țintele pe care dezvoltarea personală și le propune. Însă cel mai mare câștig pare să fie gestionarea mai eficientă a emoțiilor.

Elisabeta Maxim a vorbit deschis despre propria luptă cu emoțiile: „Pentru mine, frica de a vorbi în public nu a fost doar o emoție trecătoare, ci o realitate care m-a blocat în momente-cheie. A fost un drum greu până am învățat să o gestionez, dar astăzi știu că poate fi depășită cu exercițiu, susținere și încredere. Tocmai de aceea am simțit nevoia să creez pentru colegii mei un context în care să poată exersa, fără presiune, abilități esențiale pentru profesia noastră.”

În această vineri, așadar, câteva zeci de profesori din Botoșani au aflat de la speakerul serii, Irina Siminiceanu, care sunt detaliile asupra cărora merită să lucrăm pentru a fi mai relaxați și mai eficienți în mesajele noastre. Membră a Toastmasters Botoșani de aproape doi ani, Irina a vorbit audienței despre nevoia de analiză și conștientizare a „pericolului” inexistent, despre sprijinul real oferit de limbajul paraverbal și nonverbal și despre atenția necesară acordată ticurilor verbale, silabelor prelungite, pauzelor deranjante și expresiilor repetitive, care pot știrbi din estetica discursului. Stabilind evaluatori tehnici și lucrând cu feedback-uri atent formulate, menite să încurajeze, lupta cu emoțiile a devenit mai ușoară. Profesorii au acceptat provocarea de a ieși „pe scenă”, au fost curajoși și au învățat o metodă nouă, pe care o pot folosi la clasă pentru diversificarea activităților și dezvoltarea unor competențe esențiale – competențe care nu sunt vizate explicit de nicio disciplină, dar care, poate, ar trebui să fie.

Publicitate

Cambridge Star, cunoscut ca centru pentru pregătirea examenelor Cambridge, își asumă și rolul de partener activ în formarea continuă a profesorilor, nu doar a elevilor. Parteneriatul cu Toastmasters Botoșani, o organizație recunoscută internațional pentru contribuția sa în dezvoltarea abilităților de comunicare, aduce un plus de valoare acestei inițiative prin expertiza practică și abordarea structurată a vorbitului în public. Acest workshop este un pas important în direcția dezvoltării personale și profesionale a cadrelor didactice din județul Botoșani și a unei educații bazate nu doar pe conținut, ci și pe exprimare, claritate și încredere în comunicare.

Comunicat de presă

Citeste mai mult

Eveniment

Trecerea la ora de vară, între dezechilibre și utilitate: Piețele financiare și consumul de energie, pe minus după tranziție (analiză)

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Trecerea la ora de vară va avea loc în acest weekend, iar în fiecare an tranziția ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra economiei, întrucât cercetările arată că apar dezechilibre în productivitatea muncii, pe piețele financiare și în consumul de energie, relevă o analiză semnată de Radu Puiu, analist financiar XTB România.

‘Tranziția la o altă oră este o tradiție istorică și a fost introdusă pentru prima dată în urmă cu aproximativ 100 de ani, în timpul Primului Război Mondial. Principalul motiv la acea vreme era că se economisea energie (electricitate, cărbune, combustibil pentru lămpi etc.) deoarece oamenii se puteau folosi de lumina naturală la serviciu, fără a consuma resurse suplimentare. Totuși, societatea s-a schimbat în ultimii 50 de ani, prin urmare se pune întrebarea dacă acest concept mai are sens astăzi. Pe scurt, răspunsul este nu, fiind la mijloc mai multe motive. Primul dintre acestea este impactul asupra consumului de energie. În case și în fabrici se foloseau becurile clasice acum mulți ani, care consumau relativ multă energie. În prezent, însă, sunt folosite alternative mai eficiente, astfel încât lumina nu mai este un factor diferențiator’, spune Radu Puiu.

Potrivit acestuia, astăzi, în mod paradoxal, efectul poate fi complet opus. Deoarece oamenii se trezesc mai devreme după schimbarea orei, când este mai frig, companiile ar putea chiar să încălzească birourile puțin mai mult sau să folosească aerul condiționat o oră în plus în timpul verii. Mai multe studii au arătat că trecerea la ora de vară economisește o cantitate neglijabilă de energie electrică chiar și în prezent.

Un alt factor avut în vedere este modul în care s-a schimbat structura muncii.

‘De exemplu, în trecut, un număr mare de persoane lucrau în agricultură, domeniu unde lumina naturală era importantă. Cu toate acestea, de-a lungul deceniilor, numărul celor care lucrează în acest sector a scăzut treptat. Așadar, dacă în trecut era adevărat că trecerea la ora de vară era benefică pentru sectorul agricol, astăzi acest argument s-ar aplica unui număr mult mai mic de persoane’, subliniază analistul financiar.

Un alt argument discutat este impactul asupra sănătății fizice și mentale, împreună cu siguranța și nivelul de criminalitate. În acest context, trecerea de la ora de iarnă la ora de vară vine cu aspecte pozitive în multe privințe. Concret, serile mai lungi, cu mai multă lumină, determină oamenii să petreacă mai mult timp în aer liber, făcând sport sau la terase în baruri sau alte spații turistice. Acest lucru este pozitiv pentru economie, deoarece oamenii cheltuiesc mai mulți bani. În același timp, sportul va putea, în cele din urmă, crește și productivitatea societății.

Publicitate

În SUA au fost efectuate mai multe studii pe această temă, care au confirmat această afirmație. În mod similar, datele arată că mai multă lumină duce la o rată mai scăzută de criminalitate. Totuși, și în acest caz, statisticile variază. În același timp, unele studii arată că schimbarea orei reduce productivitatea la locul de muncă în primele zile, susține analistul financiar.

De asemenea, schimbarea orei poate cauza probleme în logistică sau pe piețele financiare, în special atunci când trecerea nu are loc în același timp la nivelul tuturor statelor, mai punctează Radu Puiu. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru Europa și SUA, care schimbă ora la câteva săptămâni distanță. O astfel de situație poate produce complicații și costuri ridicate pentru sincronizarea operațiunilor logistice și comerciale, subliniază el.

‘Ora de vară poate avea mai multe avantaje în ceea ce privește economisirea energiei, economia sau sănătatea oamenilor. Cu toate acestea, argumentul principal al modificării orei în trecut a fost economisirea de energie, aspect neglijabil în prezent. Problema constă, în principal, în problemele identificate în ‘funcționarea’ firească a oamenilor, dar și în complicații înregistrate în piețe, transport, logistică sau alte servicii. Prin urmare, soluția ideală ar fi, probabil, să fie desemnată una dintre ore, preferabilă fiind ora de vară, pentru a evita complicațiile privind tranziția, care este pusă în aplicare în mod diferit în diferite părți ale lumii’, mai arată analistul financiar XTB România.

Grupul XTB este un furnizor internațional de produse, servicii și soluții tehnologice de tranzacționare și investiții. De peste 18 ani, XTB Group a oferit investitorilor de retail acces imediat la sute de piețe din întreaga lume.

XTB este o companie fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport. Din 2004, Grupul XTB și-a extins activitatea, care acoperă acum peste 20 de piețe majore din Europa, America Latină și Asia, câștigând încrederea a peste 1 milion de clienți. Folosind propriile platforme premiate xStation și xStation Mobile, entitățile XTB Group oferă acces la peste 6.000 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni reale, ETF-uri și CFD-uri pentru Forex, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. Prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologie de vârf instituțiilor financiare din întreaga lume. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Anomalii climatice în 2024-2025: A doua cea mai caldă iarnă din istoria României. Temperaturi record

Publicat

acum 17 ore

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Anomalii climatice în iarna 2024-2025: A doua cea mai caldă din istorie, cu temperaturi record de peste 20 de grade în România.

Iarna 2024-2025 a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice și a înregistrat o anomalie termică de +0,72°C la nivel global și +1,46°C în Europa, comparativ cu media perioadei 1991-2020, scrie alba24.ro.

Această creștere a temperaturilor confirmă tendința accelerată de încălzire a climei și evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice, avertizează Bogdan Antonescu, cercetător român specializat în climatologie și meteorologie.

În analiza sa, „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de alarmă”, publicată de Infoclima, el subliniază și deficitul major de precipitații înregistrat în Europa și România, alături de multiple recorduri de temperatură, factori care accentuează impactul schimbărilor climatice asupra regiunii, potrivit g4media.ro.

Iarna 2024-2025: temperaturi extreme în Europa și România

Iarna 2024-2025 a fost una dintre cele mai calde din istorie, cu o temperatură medie în Europa mai mare cu 1,46°C față de perioada de referință și s-a situat la egalitate cu sezonul 2015-2016 în topul celor mai călduroase ierni.

Publicitate

De altfel, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pragul de +1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

În România, decembrie 2024 și ianuarie 2025 au fost mult mai calde decât de obicei. În ianuarie s-a înregistrat un record de 20,7°C la Pătârlagele, iar zilele cu îngheț au fost mult mai puține.

Temperaturile au variat semnificativ în funcție de regiune: în Dobrogea au fost între 4 și 6°C, în timp ce pe crestele munților au coborât sub -4°C.

Schimbarea a venit brusc în februarie, când temperaturile au scăzut sub media obișnuită.

De exemplu, la Moldova Veche s-au înregistrat +2,2°C, iar la Vf. Omu -11,7°C. În zonele extracarpatice centrale și estice, temperaturile au fost între -4°C și 0°C. Această tranziție bruscă a creat un contrast puternic cu începutul iernii, subliniind extremele climatice tot mai frecvente.

 
Schimbări climatice la nivel global

Încălzirea globală a fost resimțită puternic în iarna 2024-2025, cu cele mai mari creșteri de temperatură în regiunile arctice și subarctice, precum Alaska, Quebec și Siberia centrală, dar și în estul Himalayei și pe Platoul Tibetan.

În contrast, unele zone, cum ar fi centrul și estul Statelor Unite sau nordul Chinei, au înregistrat temperaturi sub media climatologică.

Europa a fost, în mare parte, mai caldă decât de obicei, cu excepția Islandei și a nordului Franței, unde valorile termice s-au menținut în limite normale.

Cele mai semnificative abateri s-au înregistrat în nord-estul continentului, în regiunea Alpilor și de-a lungul Mării Adriatice, unde temperaturile au fost considerabil mai ridicate față de valorile obișnuite pentru această perioadă.

Deficit de precipitații în Europa: impact asupra solului și agriculturii

Iarna 2024-2025 a fost marcată de un deficit considerabil de precipitații în mare parte din Europa, cu excepția unor regiuni din nordul continentului, Italiei și Franței.

Cele mai severe lipsuri de apă s-au înregistrat în Peninsula Iberică, sud-estul Europei, inclusiv România, dar și în nordul Africii, unde umiditatea solului a scăzut cu până la 28% sub media normală.

În schimb, Scandinavia și anumite zone din Europa Centrală au avut precipitații ușor peste medie.

Această distribuție inegală a precipitațiilor afectează direct ecosistemele și agricultura, avertizează cercetătorul Bogdan Antonescu. Potrivit analizei sale, aceste fluctuații climatice extreme subliniază impredictibilitatea vremii și impactul încălzirii globale.

Iarna 2024-2025 reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptării unor măsuri climatice eficiente la nivel global.

Citeste mai mult

Eveniment

CFR: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Publicat

acum 18 ore

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.

‘În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare nu determină schimbări majore în circulația trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri’, se arată într-un comunicat al companiei.

Impactul asupra circulației trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulație la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit; trenurile internaționale care tranzitează granițele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.

La nivel național, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staționa pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; cinci trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending