Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (31)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„România literară” nr. 6 din 2022. Multe elemente de critică a ideilor conţine acest număr al revistei. Ioan T. Morar explică ideea lui Alan Macfarlane privind obiceiul numit „five o` clock”, Răzvan Voncu descifrează, pornind de la Nicolae Manolescu, „rodul” ca temă centrală în poezia lui Don Cezar (Cezar Ivănescu), Ioan Holban pătrunde în modalităţile lui Ion Tudor Iovian de a „genera existenţă” prin scrisul său, în timp ce Cristian Pătrăşconiu îl ischiteşte pe Andrei Vieru privind gestul său editorial de a face un „elogiu frontierelor”. Vasile Spiridon se ocupă de „modernul tlburat” H.- R. Patapievici, mai bine zis de o carte a sa apărută în 2019 la „Humanitas” şi intitulată „Partea nevăzută decide totul”. Reiau un citat reţinut de critic de la pagina 253: „Ce vor oamenii de azi? Ce îi preocupă? Ce îi animă? Nimic din tot ce ne-a promis modernitatea. Unde este emanciparea prin raţiune? Unde este maturitatea raţională? Unde sunt bunurile sufleteşti promise? Ce s-a întâmplat cu educaţia, cu liceul, cu universitatea? Cultura lucrului bine făcut, ce s-a ales de ea*? Cultul temeiniciei, respectul faţă de frumuseţile făcute cu mâna – ce s-a ales de ele? Praful s-a ales. Toate au devenit contrariul lor. Ce s-a ales de aspiraţia oamenilor de a-şi asigura condiţii decente de viaţă prin servicii furnizate de stat? Statele au adus în dependenţă şi subordonare societăţile, iar oamenii şi-au pierdut bunul cel mai de preţ al modernităţii, floarea sufletului modern: autonomia morală. Asta s-a întâmplat.”
În ceea ce priveşte Eminescu şi spaţiul care l-a ivit,, ici-colo câte o licărire prin interiorul unor articole. Adrian Popescu, în „Zidul a căzut. Marx a murit?”, revine cu obstinaţie la „scandalul de la Ipoteşti”: „Nu neg talentul poetelor care au provocat scandalul de la Ipoteşti, dar nu sunt convins că tocmai acele texte alese de ele trebuiau citite atunci, acolo, dacă nu se dorea o lovitură de imagine. Cât despre ne-blândeţea noastră, a „bătrânilor poeţi” cum MĂ şi NE alinta un eseist tânăr, nu am ce să-mi reproşez, făcându-mi un sever examen de conştiinţă.” Simona Preda, în „O interesantă sinteză tipologică”, face referiri la construcţia logică şi structura volumului „Românii şi Europa mediană. Contribuţii la tipologia culturală a Europei” semnat de Ovidiu Pecican şi apărut la „Polirom” în 2021. Constată autoarea cronicii: „Polaritatea pe care o analizează este circumscrisă celor patru scriitori: Eminescu (ca emblemă a idealităţii), Caragiale (spiritul critic ascuţit şi sceptic), Creangă (rădăcinile arhaice) şi Slavici (realismul moderat) – care aduc profilului europeanului median particularităţi consistente, adesea contradictorii: idealizarea, umorul, liricul, drama, scepticismul, lehamitea.”
„România literară” nr. 7 din 2022. Acesta este un număr puternic „mihăieşticizat” şi „matematicizat”. Scriu pagini întregi despre cartea lui Mircea Mihăieş, „Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului (Editura „Polirom”, Iaşi, 2021), Răzvan Voncu, Irina Petraş, Vasile Spiridon şi Cristian Pătrăşconiu. În acelaşi timp, Horia Gârbea scrie despre gelozie ca motor dramatic. Eseul este ţesut pe conceptul de nomogramă, poligoanele relaţionale fiind baza: pentagon şi două triunghiuri cu vârf comun (în „D`ale carnavalului”), triunghi fără un vârf(!) (în „Conu Leonida…”), triunghiuri cu o latură comună (în „Năpasta”), triunghiuri cu un vârf comun fals (în „Tache, Ianke şi Cadâr”), patrulater (în „Proştii sub clar de lună”) etc. Concluzia lui Horia Gârbea este că în teatru nu prea e loc de tatonări, aşa că poligoanele relaţionale se formează rapid. Pentru geloziile şi poligoanele relaţionare din nuvele şi romane şi-a rezervat un alt eseu. Cronicarul acestei reviste publică o alegaţie sub titlul „Numere, numere, numere”. Reţin finalul, deşi merită citit tot articolul: „Nu pot să nu remarc un lucru oarecum neaşteptat: absenţa numerelor imaginare din vocabularul unei epoci în care discursul politic se află pe altă axă decât realitatea, adică, aşa cum se întâmplă cu numerele imaginare în raport cu cele reale. Ne-am crede, probabil, pe altă lume, dacă axele cu pricina s-ar întâlni. Se vede că n-am ajuns la o gândire atât de sofisticată, încât să adoptăm în exprimarea cotidiană tipuri de numere accesibile doar matematicienilor, cum ar fi numerele imaginare.”
Spaţiul botoşănean e prezent prin două nume: Gellu Dorian şi Alexa Visarion. Primului i se prezintă romanul „Schisme – o tragedie românească” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 2021). Ni se spune că romanul este însoţit de o prezentare critică datorată lui Vasile Spiridon din care revista reţine: „Neatras de tehnici narative complicate, Gellu Dorian mizează şi în această carte pe darul povestirii. Romancierul trasează geneza, destinul şi destrămarea unei numeroase familii din arealul Ţării de Sus în decursul ultimelor trei secole. Au fost vremuri frământate de provizorat perpetuu, când tot ceea ce era îngăduit părea a fi şi obligatoriu în cadrul delicatei convieţuiri interetnice. Este o lume românească prinsă între invazii şi exoduri voluntare, între dezrădăcinare şi eforturi de adaptare…”.
Nicolae Prelipceanu îşi aminteşte „o scenă care a trecut dincolo de spectacolul în sine” şi care îl vizează pe Alexa Visarion: „Cândva, prin 1979, deşi locuiam pe-atunci la Cluj, am avut norocul să văd un spectacol la Teatrul Giuleşti (aşa se numea Teatrul Odeon de azi, având o sală chiar în cartierul care-i dădea numele). Era un Caragiale, „O noapte furtunoasă”. Pusă în scenă de un regizor, tânăr pe vremea aceea, dar, vorba lui Trahanache, de dincolo (adică din „O scrisoare pierdută”), „copt băiat”, Alexa Visarion.” Care a fost scena de final apoteotic pe care a adăugat-o ca un pandant puternic sugestiv regizorul, botoşăneanul Alexa Visarion: „Rică Venturiano, încolţit de Titircă Inimă Rea, de Chiriac şi de ipistatul Nae Ipingescu, se caţără într-un fel de trapă din tavan, prevăzută special pentru această mişcare şi, de-acolo, tânărul pe atunci Florin Zamfirescu, interpretul rolului, agăţat cumva de marginea ei, sfâşie cu cealaltă, vertical, ziarul la care era redactor, „Vocea Patriotului Naţionale, şi le înmânează celor de jos, uimiţi după ce ipistatul oprise crima ce i se pregătise „studentului în drept şi publicistului”, câte o fâşie, pe care aceştia o luau şi o citeau cu evlavie. „O citeau” e un fel de a spune, de fapt silabiseau sferturile de rânduri care le reveneau fiecăruia, fireşte fără a înţelege mare lucru, cum nici cei mai aprigi hermeneuţi din zilele noastre n-ar înţelege ceva din fragmente de vorbe astfel obţinute.”
Nicolae Prelipceanu explică: „În epocă, Alexa Visarion va fi strecurat aici o parodie la modul în care presa comunistă, „marele conducător” îşi manipulau supuşii. Poate şi la bolboroseala chiar a preţioaselor indicaţii pe care Nicolae Ceauşescu le revărsa în nesfârşitele sale „magistrale cuvântări asupra poporului îndobitocit, spre a-l îndobitoci şi mai tare. Dacă ar fi fost numai atât, însă, poate că aş fi uitat de tot scena, odată cu dispariţia modelului ei ascuns. Dar…mi-am amintit de multe ori această scenă absolut uluitor construită, rod al unei imaginaţii vii şi fără limite, ba, am putea spune din punctul de vedere al realităţii de azi, profetice.”
„România literară” nr. 8 din 2022. Ioan Holban scrie o cronică la recenta carte a lui Gellu Dorian intitulată „Schisme – o tragedie românească” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 2021). Autorul cronicii ţine să precizeze: „Mă despart de Vasile Spiridon care, într-o, altfel, caldă şi pertinentă prezentare de pe coperta a patra a romanului, scrie că Gellu Dorian este „neatras de tehnici narative complicate”. În fapt „Schisme – o tragedie românească” e o carte scrisă cu folosirea largă, foarte abilă, a procedeului povestirii în povestire, a tehnicilor romanului epistolar. Naratorul restituie din scrisorile aflate într-o cutie de pantofi cincisprezece ani din viaţa protagonistului. Trece, adesea, evocările în ceea ce Gala Galaction numea rechemarea trecutului, ţintind o radiografie a vremurilor prin apelul la casetele în care Hilda îşi spune viaţa, pentru ca jurnalistul să o transcrie, cercetând caietul lui Eraclie şi, mai cu seamă, arhivele care asigură carnea şi sângele poveştilor”. În rest, Nicolae Manolescu vorbeşte despre „cealaltă limbă de lemn”, Ioan T. Morar ne prezintă istoria acelui deget din mijloc, acel „digitus impudicus”, ceva despre „efectul Brâncuşi” etc.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Peste 1.700 de botoșăneni și-au găsit un loc de muncă în primele șase luni ale acestui an, cu sprijinul AJOFM
Eveniment
Botoșani: Violența domestică, în scădere în județ: Mai puține fapte sesizate și niciun omor în primele 6 luni din 2025
Eveniment
Botoșani: Peste 26.000 de alerte în 6 luni. Poliția monitorizează atent agresorii cu brățări electronice la Botoșani
Administratie
Pachetul 2 de măsuri fiscale, amânat pentru august. Soarta investițiilor din Anghel Saligny, sub semnul întrebării
Peste 1.700 de botoșăneni și-au găsit un loc de muncă în primele șase luni ale acestui an, cu sprijinul AJOFM
Botoșani: Violența domestică, în scădere în județ: Mai puține fapte sesizate și niciun omor în primele 6 luni din 2025
Botoșani: Peste 26.000 de alerte în 6 luni. Poliția monitorizează atent agresorii cu brățări electronice la Botoșani
Pachetul 2 de măsuri fiscale, amânat pentru august. Soarta investițiilor din Anghel Saligny, sub semnul întrebării
Recital la Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi
VIDEO Lângă noi: Incendiu la Maternitatea Cuza Vodă din Iași. A fost activat Planul Roșu. Cauza stabilită de pompieri
BOTOȘANI: Razie pentru viteză pe șoselele din județ. 36 de șoferi prinși peste limita legală, 24 de permise reținute
Bărbat de 47 de ani, din Săveni, reținut 24 de ore după ce a fost surprins de polițiști amenințând cu o armă albă
Comunicat PSD: 30.000 de gospodării fără gaz și 127 de proiecte stopate: Județul Botoșani, abandonat de Guvernul Bolojan
FOTO: „Siguranța nu intră în vacanță!” – Pompierii botoșăneni, alături de copiii din Răuseni
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ionuț – Lucian Melinte, primarul comunei Gorbănești
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
