Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (31)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 6 din 2022.  Multe elemente de critică a ideilor conţine acest număr  al revistei. Ioan T. Morar  explică ideea lui Alan Macfarlane privind obiceiul numit „five o` clock”, Răzvan Voncu  descifrează, pornind de la Nicolae Manolescu,  „rodul” ca temă centrală în poezia lui Don Cezar (Cezar Ivănescu), Ioan Holban pătrunde în modalităţile lui Ion Tudor Iovian de a „genera existenţă” prin scrisul său, în timp ce Cristian Pătrăşconiu îl ischiteşte pe Andrei Vieru  privind gestul său editorial de a face un „elogiu frontierelor”. Vasile Spiridon se ocupă de „modernul tlburat” H.- R. Patapievici, mai bine zis de o carte a sa apărută în 2019 la „Humanitas” şi intitulată „Partea nevăzută decide totul”. Reiau un citat reţinut de critic de la pagina 253: „Ce vor oamenii de azi? Ce îi preocupă? Ce îi animă? Nimic din tot ce ne-a promis modernitatea. Unde este emanciparea prin raţiune? Unde este maturitatea raţională?  Unde sunt bunurile sufleteşti promise? Ce s-a întâmplat cu educaţia, cu liceul, cu universitatea? Cultura lucrului bine făcut, ce s-a ales de ea*?  Cultul temeiniciei, respectul faţă de frumuseţile făcute cu mâna – ce s-a ales de ele? Praful s-a ales. Toate au devenit contrariul lor.  Ce s-a ales de aspiraţia oamenilor de a-şi asigura condiţii decente de viaţă prin servicii furnizate de stat? Statele au adus în dependenţă şi subordonare societăţile, iar oamenii şi-au pierdut  bunul cel mai de preţ al modernităţii, floarea sufletului modern: autonomia morală. Asta s-a întâmplat.”

În ceea ce priveşte  Eminescu şi spaţiul care l-a ivit,, ici-colo câte o licărire prin interiorul unor articole. Adrian Popescu, în „Zidul a căzut. Marx a murit?”, revine cu obstinaţie  la „scandalul de la Ipoteşti”: „Nu neg talentul poetelor care au provocat scandalul de la Ipoteşti, dar nu sunt convins că tocmai acele texte alese de ele trebuiau citite atunci, acolo, dacă nu se dorea o lovitură de imagine. Cât despre ne-blândeţea noastră, a „bătrânilor poeţi” cum MĂ şi NE alinta un eseist tânăr, nu am ce să-mi reproşez, făcându-mi un sever examen de conştiinţă.” Simona Preda, în „O interesantă sinteză tipologică”, face referiri la  construcţia logică şi structura volumului „Românii şi Europa mediană. Contribuţii la tipologia culturală a Europei” semnat de Ovidiu Pecican şi apărut  la „Polirom” în 2021. Constată autoarea  cronicii: „Polaritatea pe care o analizează este circumscrisă celor patru scriitori: Eminescu (ca emblemă a idealităţii), Caragiale (spiritul critic ascuţit şi sceptic), Creangă  (rădăcinile arhaice) şi Slavici (realismul moderat) – care aduc profilului europeanului median particularităţi consistente, adesea contradictorii: idealizarea, umorul,  liricul, drama,  scepticismul, lehamitea.”

„România literară” nr. 7 din 2022.  Acesta este un număr puternic „mihăieşticizat” şi „matematicizat”. Scriu pagini întregi despre cartea lui Mircea Mihăieş, „Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului (Editura „Polirom”, Iaşi, 2021), Răzvan Voncu, Irina Petraş, Vasile Spiridon şi Cristian Pătrăşconiu.  În acelaşi timp, Horia Gârbea scrie despre gelozie ca motor dramatic. Eseul este ţesut pe conceptul de nomogramă, poligoanele relaţionale fiind baza: pentagon  şi două triunghiuri cu vârf comun (în „D`ale carnavalului”), triunghi fără un vârf(!) (în „Conu Leonida…”), triunghiuri cu o latură comună (în „Năpasta”),  triunghiuri cu un vârf comun fals (în „Tache, Ianke şi Cadâr”), patrulater (în „Proştii sub clar de lună”) etc.  Concluzia lui Horia Gârbea este că în teatru nu prea e loc de tatonări, aşa că poligoanele relaţionale se formează rapid.  Pentru geloziile şi poligoanele relaţionare din nuvele şi romane şi-a rezervat un alt eseu. Cronicarul acestei reviste publică o alegaţie sub titlul „Numere, numere, numere”. Reţin finalul, deşi merită citit tot articolul: „Nu pot să nu remarc un lucru oarecum neaşteptat: absenţa numerelor imaginare  din vocabularul unei epoci în care discursul politic se află pe altă axă decât realitatea, adică, aşa cum se întâmplă cu numerele imaginare în raport cu cele reale. Ne-am crede, probabil, pe altă lume, dacă axele cu pricina s-ar întâlni. Se vede că n-am ajuns la o gândire atât de sofisticată, încât să adoptăm în exprimarea cotidiană tipuri de numere accesibile doar matematicienilor, cum ar fi numerele imaginare.”

Spaţiul botoşănean e prezent prin două nume: Gellu Dorian şi Alexa Visarion.  Primului i se prezintă romanul „Schisme – o tragedie românească” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 2021). Ni se spune că romanul este însoţit de o prezentare critică datorată lui Vasile Spiridon din care revista reţine: „Neatras de tehnici narative complicate, Gellu Dorian mizează şi în această carte pe darul povestirii. Romancierul trasează geneza, destinul şi destrămarea unei numeroase familii din arealul Ţării de Sus în decursul ultimelor trei secole. Au fost vremuri frământate de provizorat perpetuu, când tot ceea ce era îngăduit părea a fi şi obligatoriu în cadrul delicatei convieţuiri interetnice. Este o lume românească prinsă între invazii şi exoduri voluntare, între dezrădăcinare şi eforturi de adaptare…”.

Nicolae Prelipceanu  îşi aminteşte „o scenă care a trecut dincolo de spectacolul în sine” şi care îl vizează pe Alexa Visarion: „Cândva, prin 1979, deşi locuiam pe-atunci la Cluj, am avut norocul să văd un spectacol la Teatrul Giuleşti (aşa se numea Teatrul Odeon de azi, având o sală chiar în cartierul care-i dădea numele). Era un Caragiale, „O noapte furtunoasă”. Pusă în scenă de un regizor, tânăr pe vremea aceea, dar, vorba lui Trahanache, de dincolo (adică din „O scrisoare pierdută”), „copt băiat”, Alexa Visarion.” Care a fost scena de final apoteotic pe care a adăugat-o ca un pandant puternic sugestiv regizorul, botoşăneanul Alexa Visarion: „Rică Venturiano, încolţit de Titircă Inimă Rea, de Chiriac şi de ipistatul Nae Ipingescu, se caţără într-un fel de trapă din tavan, prevăzută special pentru această mişcare şi, de-acolo, tânărul pe atunci Florin Zamfirescu, interpretul rolului, agăţat cumva de marginea ei, sfâşie cu cealaltă, vertical, ziarul la care era redactor, „Vocea Patriotului Naţionale, şi le înmânează celor de jos, uimiţi după ce ipistatul oprise  crima ce i se pregătise „studentului în drept şi publicistului”, câte o fâşie, pe care aceştia o luau şi o citeau cu evlavie. „O citeau” e un fel de a spune, de fapt silabiseau sferturile de rânduri care le reveneau fiecăruia, fireşte fără a înţelege mare lucru, cum nici cei mai aprigi hermeneuţi din zilele noastre n-ar înţelege ceva din fragmente de vorbe astfel obţinute.”

Publicitate

Nicolae Prelipceanu explică: „În epocă, Alexa Visarion va fi strecurat aici o parodie la modul în care presa comunistă, „marele conducător” îşi manipulau supuşii. Poate şi la bolboroseala  chiar a preţioaselor indicaţii  pe care Nicolae Ceauşescu le revărsa în nesfârşitele sale „magistrale cuvântări asupra poporului îndobitocit, spre a-l îndobitoci şi mai tare.  Dacă ar fi fost numai atât, însă, poate că aş fi uitat de tot scena, odată cu dispariţia modelului ei ascuns. Dar…mi-am amintit de multe ori această scenă absolut uluitor construită, rod al unei imaginaţii vii şi fără limite, ba, am putea spune din punctul de vedere al realităţii de azi, profetice.”

„România literară” nr. 8 din 2022.  Ioan Holban scrie o cronică la recenta carte a lui Gellu Dorian intitulată „Schisme – o tragedie românească” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 2021). Autorul cronicii ţine să precizeze: „Mă despart de Vasile Spiridon care, într-o, altfel,  caldă şi pertinentă prezentare de pe coperta a patra a romanului, scrie că Gellu Dorian este „neatras de tehnici narative complicate”. În fapt Schisme – o tragedie românească”  e o carte scrisă cu folosirea largă, foarte abilă, a procedeului povestirii în povestire, a tehnicilor romanului epistolar. Naratorul restituie din scrisorile aflate într-o cutie de pantofi cincisprezece ani din viaţa protagonistului. Trece, adesea,  evocările în ceea ce Gala Galaction numea rechemarea trecutului, ţintind o radiografie a vremurilor prin apelul la casetele în care Hilda îşi spune viaţa, pentru ca jurnalistul să o transcrie, cercetând caietul lui Eraclie şi, mai cu seamă, arhivele care asigură carnea şi sângele poveştilor”. În rest, Nicolae Manolescu vorbeşte despre „cealaltă limbă de lemn”, Ioan T. Morar ne prezintă istoria acelui deget din mijloc, acel „digitus impudicus”,  ceva despre „efectul Brâncuşi” etc.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Peste 1.700 de botoșăneni și-au găsit un loc de muncă în primele șase luni ale acestui an, cu sprijinul AJOFM

Publicat

Publicitate

În perioada ianuarie-iunie 2025, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 1.758 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 30 iunie 2025, 863 au peste 45 de ani, 258 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 81 au între 30 și 35 de ani, 159 au între 25 și 30 de ani, iar 397 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 556 sunt tineri NEETs.

Numărul femeilor încadrate este de 732, iar al bărbaţilor de 1.026, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 41,64%, respectiv de 58,36 %.

În funcţie de rezidenţă, 758 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 1.000 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată cele mai multe au studii liceale (615), profesionale (462), gimnaziale (469), postliceale (38) iar (119) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 30.06.2025, un număr de 455 persoane fac parte din categoria celor greu şi foarte greu ocupabile .

Precizăm încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

Publicitate

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 5.038 persoane.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Violența domestică, în scădere în județ: Mai puține fapte sesizate și niciun omor în primele 6 luni din 2025

Publicat

Publicitate

Conform legislației în vigoare, Poliției Române îi revine sarcina emiterii ordinelor de protecție provizorii și obligația de punere în executare a acestora, precum și supravegherea măsurilor stabilite atât prin ordinele de protecție provizorii, cât și prin ordinele de protecție emise de instanțele de judecată.

 

Din analiza datelor statistice privind această categorie de infracțiuni, în primele 6 luni ale anului 2025 rezultă faptul că, la nivel județean, numărul faptelor de violență domestică a scăzut cu 15,9% față de primele 6 luni ale anului 2024, respectiv, 517 fapte sesizate în 6 luni 2025 cu 98 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

 

Datele statistice relevă o scădere importantă cu privire la infracțiunile de omor comise în contextul violenței domestice, în perioada analizată nefiind înregistrată nicio faptă din această categorie, comparativ cu primele 6 luni ale anului 2024 când au fost înregistrate un număr de 3 infracțiuni de omor.

 

Publicitate

Din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, se constată că 220(-25) de fapte au fost comise în mediul URBAN și 297(-73) de fapte au fost comise în mediul RURAL, 431(-88) fapte au fost comise la DOMICILIU și 86 (-10) de fapte au fost comise în SPAŢIUL PUBLIC.

 

În scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, structurile de poliţie au desfăşurat activităţi specifice prin care au fost emise 168 (-7) de ordine de protecție provizorii , toate fiind confirmate de către procuror.

 

In primele 6 luni ale anului 2025, un număr total de 1208 de intervenții, cu o creștere de 3,3% față de perioada de comparație a anului 2024, când s-au înregistrat 1169 intervenții.

Din totalul acestora:

396 de intervenții au avut loc în mediul urban, reprezentând 32,7% din sesizări;

812 intervenții, reprezentând 67,2% din intervenții, au fost sesizate în mediul rural.

In urma completării formularelor de evaluare a riscului, s-a înregistrat următoarea situație:

315 de situații au fost clasificate ca fiind cu risc iminent 26,08% din total, din care, în procent de 46,6% (147 cazuri) victima a refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu;

891 de cazuri, reprezentând 73,8% din intervenții, în urma completării formularului de evaluare a riscului, a reieșit faptul că nu există risc iminent;

în 2 cazuri nu a fost completat formularul de evaluare a riscului, victimele refuzând să răspundă la întrebările adresate de lucrătorii de poliție.

 

 

La începutul anului 2025 existau în lucru un număr de 241 ordine de protecție, în creștere față de începutul perioadei de comparație a anului 2024, când erau existente un număr de 155 de ordine de protecție.

În cursul primelor 6 luni ale anului 2025 au fost emise un număr de 198 de ordine de protecție, în creștere cu 29,4% față de perioada comparată a anului 2024, când au fost emise un număr de 153 ordine de protecție.

Din totalul acestora:

un număr de 71 de ordine de protecție au provenit din ordine de protecție provizorii (35,8%).

În cursul perioadei analizate a anului 2025 au fost soluționate un număr de 229 ordine de protecție (152 în 2024), situația prezentându-se astfel:

220 ordine de protecție au fost soluționate la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor de protecție;

6 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea victimei;

3 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea persoanei împotriva căreia a fost dispus ordinul de protecție.

La sfârșitul perioadei analizate a anului 2025 au rămas în lucru un număr de 210 ordine de protecție (156 în perioada de comparație).

Conform legislației în vigoare, Poliției Române îi revine sarcina emiterii ordinelor de protecție provizorii și obligația de punere în executare a acestora, precum și supravegherea măsurilor stabilite atât prin ordinele de protecție provizorii, cât și prin ordinele de protecție emise de instanțele de judecată.

 

Din analiza datelor statistice privind această categorie de infracțiuni, în primele 6 luni ale anului 2025 rezultă faptul că, la nivel județean, numărul faptelor de violență domestică a scăzut cu 15,9% față de primele 6 luni ale anului 2024, respectiv, 517 fapte sesizate în 6 luni 2025 cu 98 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

 

Datele statistice relevă o scădere importantă cu privire la infracțiunile de omor comise în contextul violenței domestice, în perioada analizată nefiind înregistrată nicio faptă din această categorie, comparativ cu primele 6 luni ale anului 2024 când au fost înregistrate un număr de 3 infracțiuni de omor.

 

Din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, se constată că 220(-25) de fapte au fost comise în mediul URBAN și 297(-73) de fapte au fost comise în mediul RURAL, 431(-88) fapte au fost comise la DOMICILIU și 86 (-10) de fapte au fost comise în SPAŢIUL PUBLIC.

 

În scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, structurile de poliţie au desfăşurat activităţi specifice prin care au fost emise 168 (-7) de ordine de protecție provizorii , toate fiind confirmate de către procuror.

 

In primele 6 luni ale anului 2025, un număr total de 1208 de intervenții, cu o creștere de 3,3% față de perioada de comparație a anului 2024, când s-au înregistrat 1169 intervenții.

Din totalul acestora:

396 de intervenții au avut loc în mediul urban, reprezentând 32,7% din sesizări;

812 intervenții, reprezentând 67,2% din intervenții, au fost sesizate în mediul rural.

In urma completării formularelor de evaluare a riscului, s-a înregistrat următoarea situație:

315 de situații au fost clasificate ca fiind cu risc iminent 26,08% din total, din care, în procent de 46,6% (147 cazuri) victima a refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu;

891 de cazuri, reprezentând 73,8% din intervenții, în urma completării formularului de evaluare a riscului, a reieșit faptul că nu există risc iminent;

în 2 cazuri nu a fost completat formularul de evaluare a riscului, victimele refuzând să răspundă la întrebările adresate de lucrătorii de poliție.

 

 

La începutul anului 2025 existau în lucru un număr de 241 ordine de protecție, în creștere față de începutul perioadei de comparație a anului 2024, când erau existente un număr de 155 de ordine de protecție.

În cursul primelor 6 luni ale anului 2025 au fost emise un număr de 198 de ordine de protecție, în creștere cu 29,4% față de perioada comparată a anului 2024, când au fost emise un număr de 153 ordine de protecție.

Din totalul acestora:

un număr de 71 de ordine de protecție au provenit din ordine de protecție provizorii (35,8%).

În cursul perioadei analizate a anului 2025 au fost soluționate un număr de 229 ordine de protecție (152 în 2024), situația prezentându-se astfel:

220 ordine de protecție au fost soluționate la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor de protecție;

6 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea victimei;

3 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea persoanei împotriva căreia a fost dispus ordinul de protecție.

La sfârșitul perioadei analizate a anului 2025 au rămas în lucru un număr de 210 ordine de protecție (156 în perioada de comparație).

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Peste 26.000 de alerte în 6 luni. Poliția monitorizează atent agresorii cu brățări electronice la Botoșani

Publicat

Publicitate

De la momentul operaționalizării SIME, respectiv 01 octombrie 2024, la nivelul județului Botoșani au fost gestionate activitățile specifice de monitorizare pentru 85 de brățări electronice montate.

În cursul primelor 6 luni ale anului 2025, prin ordinele de protecție/provizorii au fost dispuse un număr de 49 de măsuri de obligare a agresorului la purtarea permanentă a unui dispozitiv electronic de supraveghere. 

 

Referitor la activitatea de monitorizare, în Dispeceratul SIME au fost primite 346.900 notificări, dintre care 26.711 alerte, cele mai multe fiind pentru nerespectarea prevederilor Legii 217/2003. Ca urmare a activităților desfășurate au fost constatate un număr de 28 infracțiuni.

            

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Pachetul 2 de măsuri fiscale, amânat pentru august. Soarta investițiilor din Anghel Saligny, sub semnul întrebării

Publicat

Publicitate

Prima ședință a coaliției de la instalarea Guvernului a avut loc miercuri, 23 iulie. Pachetul 2 de măsuri fiscale va fi amânat până la mijlocul lunii august, au declarat surse din coaliție pentru Antena 3 CNN.

Potrivit surselor citate, premierul Ilie Bolojan a acceptat să nu blocheze la grămadă toate investițiile din programul Anghel Saligny. Urmează să fie făcută o analiză pe fiecare proiect în parte și vor fi stopate doar cele cu șanse mici de implementare.

De asemenea, în această săptămână, toate propunerile fiscale vor fi discutate de partide cu ministrul de Finanțe și apoi vor fi anunțate. Printre acestea sunt impozitarea cu 16% a tranzacțiilor cu criptomonede, impozitul pe cifra de afaceri.

Reamintim faptul că PSD a cerut continuarea finanţării programului Anghel Saligny, eliminarea plăţii CASS pentru veteranii de război, eliminarea plăţii CASS pentru mamele în concediu de creştere a copilului și impozitarea cu 0,5% pe cifra de afaceri (companiile cu venituri de peste 50 milioane de euro).

Secretarul general al partidului, Paul Stănescu, este cel care a cerut de urgenţă o întrunire între liderii celor patru partide din coaliție.

Sorin Grindeanu a anunțat că s-a decis în coaliție ca, în următoarele două – trei săptămâni, fiecare președinte de Consiliu Județean, împreună cu prefectul fiecărui județ, să discute la Ministerul Dezvoltării proiect cu proiect, stadiul acelui proiect, stadiul de finanțare astfel încât niciunul să nu fie înghețat.

Publicitate

„Pentru PSD este extrem de important să fi fost atinse trei puncte. Primul – legat de propunerile pe care PSD le are pentru reformarea statului care să fie prinse în pachetul 2, îndreptarea unor decizii din pachetul 1 adoptat și identificarea unor formule raționale pentru continuarea investițiilor esențiale în comunități prin programul național <Anghel Saligny>. Noi cred că am reușit să impunem o voce a rațiunii – investițiile din <Anghel Saligny> nu îngheață”, a spus Grindeanu la Parlament.

sursa: antena3.ro, agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending