Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (308)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

JURNALISMUL LA FAŢA LOCULUI A LUI GABRIEL BALAŞA 

Gabriel Balaşa este un argint viu al presei botoşănene. Îl găseşti unde nu te aştepţi: într-un sat îndepărtat al judeţului Botoşani sau la Dorohoi ca, a doua zi, să afli că e în Chişinău. De acolo dă o fugă până la Cernăuţi, se opreşte şi într-un sat din nordul Bucovinei, pentru că are şi acolo prieteni, ca apoi să-l vezi agitându-se la un meci susţinut de FC Botoşani.

Ţin minte că acum un deceniu în urmă a fost declarat cel mai bun ziarist sportiv al anului. Acum, alături de Ioan Rotundu şi Traian Apetrei, l-aş declara ca cel mai „umblător” jurnalist. Fiindcă aşa îi stă bine unui ziarist, să fie acolo unde au loc evenimentele. Cititorul acestei cărţi va constata existenţa unei dominante venită dinspre ceea ce frecvent numim jurnalism la faţa locului…

Textele propuse de Gabriel Balaşa sunt rezultatul unor contacte directe cu sursa. Prezent în toate zonele locuite de români, din interiorul sau exteriorul ţării, Gabriel Balaşa nu se sfieşte să treacă şi pe un jurnalism civic, punctele sale de vedere fiind adesea pliate pe o etică ce priveşte identitatea naţională. E drept că sentimentul românesc al fiinţei, apartenenţa la neamul din care s-a ivit sau admisibile puseuri de naţionalism ce îl domină adesea, îl duc pe Gabriel Balaşa şi către un pertinent „advocacy journalism” care îi scot în evidenţă caracterul participativ dublat de un militantism corect. Nu lipsesc nici opiniile, ca funcţii fundamentale ale unui jurnalist care se respectă şi, destul de des, nici impulsurile ce-l conduc către un jurnalism de opoziţie când e vorba de secvenţele cu referire la puterea politică din toate zonele locuite de români. În martie 2014, Gabriel Balaşa lansa „Trăistuţa bucovineană cu amintiri basarabene”.

La sugestia unui alt mare gazetar botoşănean, Traian Apetrei, Gabriel Balaşa va lansa „Noi întâmplări ale Trăistuţei bucovinene”., o colecţie de articole publicate în „Informatorul Moldovei” şi „Botoşanionline”, autorul gândind destul de corect: „Cine ştie, poate odată pentru cineva aceste texte jurnalistice (101 este numărul articolelor personale publicate în cele două volume la care se mai adaugă vreo zece articole scrise de condeieri de valoare de la Cernăuţi şi Chişinău) îi vor fi de folos pentru a produce o istorie a relaţiilor românilor de pretutindeni”.

Publicitate

Pentru ca demersul să fie deplin, la două săptămâni de la lansarea la Botoşani, se va produce una şi la Cernăuţi. Cu prilejul evenimentului, Nicolae Şapcă, redactorul şef al ziarului „Monitorul de Hliboca”, consemna că au fost prezenţi şi au vorbit despre carte: Vasile Bîcu – preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească din Cernăuţi, Ionel Ivan – ministru-consilier la Consulatul General al României de la Cernăuţi, profesorii Gruia Cojocaru, Dumitru Covalciuc, Octavian Voronca.

Reportajele lui Gabriel Balaşa, care ating de multe ori valorile unor editoriale sau eseuri, nu fac abstracţie de geopolitică. Se vorbeşte despre Putin şi „gândul de refacere a URSS-ului”, intervenţiile ruseşti din Ucraina, sau despre sancţiunile care şi le impun ambele ţări. Prezent la Chişinău, ajunge în miezul manipulărilor de tot felul: „În ultimul număr din 31 iulie 2014, ziarul „Comunistul” publică pe o pagină articolul defăimător, plin de manipulare antiromânească „Generalul Antonescu a executat mii de evrei” cu subtitlul „Bagă-i în catacombe, bagă-i în Marea Neagră, dar scoate-i din Odessa. Poate să moară o sută, poate să moară o mie, poate să moară toţi”. Pe 26 februarie 2016 este prezent, ca de atâtea ori, iarăşi în Republica Moldova, această „pasăre închisă din colivia oligarhilor”, pentru a lua la cald incertitudinile şi manipulările, „doi duşmani vii şi periculoşi ai viitorului Basarabiei”.

Eminescu a continuat să fie prilej de reîntâlnire a lui Gabriel Balaşa cu vechii prieteni de aici, de la Cernăuţi sau Chişinău. Deşi mă îndoiesc de faptul că „marii” organizatori ai întâmplărilor petrecute la Zilele Eminescu din ianuarie 2015, ar fi fost de acord, jurnalistul le redă prin două versuri de Păunescu: „Dacă n-ar fi Eminescu,/ Viaţa nu ne-ar fi nimic”. Sunt citate şi spusele lui Ioan Mureşan, unul dintre laureaţi, „Pentru două zile Botoşaniul a ieşit din anonimatul celor 365 de zile ale anului”. Eu nu l-aş fi menţionat, considerându-l o jignire adresată botoşănenilor. Cred că a fost invers, Botoşaniul l-a scos din anonimat, pentru câteva zile, pe Ioan Mureşan. Gabriel Balaşa este prezent la comemorarea poetului Grigore Vieru (şase ani de la dispariţia sa, pe 18 ianuarie 2009), dar şi cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la naşterea celui născut la Pererita, considerat de acesta „liderul generaţiei de aur al poeziei basarabene”. Gabriel Balaşa e prezent la inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” de la Cernăuţi, actul în sine fiind văzut ca „un moment istoric pentru românii de pretutindeni”, în comuna George Enescu unde se acordă titlul de „cetăţeni de onoare” dirijorului Nicolae Botgros, naistului Vasile Iovu, compozitorului Constantin Rusnac şi scriitorului Iulian Filip, sau în comuna Păltiniş la festivitatea de acordare a aceluiaşi titlu academicianului Mihai Cimpoi.

A doua carte a lui Gabriel Balaşa, „Noi întâmplări ale Trăistuţei bucovinene”, conţine şi câteva interviuri. Se detaşează cel cu Nicolae Dabija, despre mişcările politice de la Chişinău „care îi duc spre sărăcie şi izolare totală”, cel cu Vasile Tărâţeanu despre „continuarea ucrainizării şcolilor cu predare în limba română” sau cel cu deputatul Grigori Timiş, „picătura latină din marea slavă a Parlamentului Ucrainei”.

De câte ori Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani a mers să joace pe scena Teatrului „Olga Kobyleanska” din Cernăuţi, şi a fost cu „Bani din cer”, „Prinţesa” sau „Ivan Turbincă”, Gabriel Balaşa a fost prezent alături de Traian Apetrei şi actorii botoşăneni. Prezent a fost şi la „Serile Teatrului Veniamin Apostol” din Soroca. Cu primele două volume ale sale, Gabriel Balaşa se înscrie, alături de Constantin Adam, în marea castă a celor care şi-au propus să pună prezentul într-o carte pentru a fi cunoscut şi de urmaşii urmaşilor lui.

Notă: Acest articol este prefaţa celui de-al treilea volum „Urmaşi ai Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” apărut în 2018.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Muceniță Glicheria fecioara

Publicat

Publicitate

Sfânta Muceniță Glicheria a trăit în timpul împăratului Antonin Piul (138-161) și a guvernatorului Savin, care stăpânea în Grecia. Ea s-a născut la Roma într-o familie bogată.

Tatăl ei, Macarie, a fost prefect și senator în cadrul Imperiului Roman. Sfânta a cunoscut credința în Hristos în familie de la tatăl ei, care era un bun creștin. Întreaga familie s-a mutat în Tracia, în orașul Traianopolis, unde nu după mult timp, ambii părinți ai sfintei mucenițe au trecut la cele veșnice. Crezând în Hristos și alăturându-se puținilor creștini din acele timpuri, Sfânta Muceniță Glicheria umbla cu dânșii în toate zilele în casa de rugăciuni și se ruga lui Hristos Dumnezeu și Preacuratei Fecioare Maria, către care și-a câștigat o deosebită dragoste.

Pentru că virtutea cea dintâi pe care Duhul Sfânt le-a dat-o Apostolilor speriați de frica iudeilor, a fost bărbăția și curajul mărturisirii, această virtute nu a lipsit nici Sfânta Muceniță Glicheria cea duhovnicească. În acele vremuri, sărbătorile păgâne erau momente în care întreaga cetate celebra idolii și zeii păgânismului. Sfânta Glicheria însă știa că numai Adevăratului Dumnezeu în Treime i se cuvine închinare și de aceea nu putea accepta starea în neadevăr.

Așadar, în timpul sărbătorii păgâne „Lampadoforia” (adică, purtare de lumină), închinată Zeiței Dia, când guvernatorul, împreună cu toți locuitorii cetății au adus jertfă idolilor, Sfânta și-a făcut semnul Sfintei Cruci pe frunte și a mers în fața guvernatorului de bunăvoie, mărturisind faptul ca este creștină și roaba a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Atunci guvernatorul i-a cerut Sfintei să se convertească la păgânism și să aducă și ea jertfă lui Zeus. Însă, Sfânta intrând în templul păgânesc, prin puterea rugăciunii către Dumnezeu, a făcut ca idolul lui Zeus să se surpe, căzând zdrobit la pământ.

Atunci, păgânii au aruncat cu pietre în Sfânta Muceniță Glicheria și pentru că nu o puteau lovi, au spânzurat-o de cosițe și au strujit-o pe tot trupul. Apoi a fost întemnițată, guvernatorul ordonând ca aceasta să nu primească mâncare. Însă Sfânta Muceniță Glicheria, datorită credenței sale, a primit hrana printr-un înger al Domnului, nepătimind niciun rău. Atunci când guvernatorul a intrat în temniță ca să vadă cum se chinuie Sfânta Glicheria, acesta a găsit o farfurie pe care era pâine, lapte și apă, cu toate că temnița era încuiată, fapt care l-a îngrozit, atât pe el, cât și pe cei care îl însoțeau.

După aceea, au aruncat-o într-un cuptor cu foc și, stingându-se focul cu rouă din cer, fecioara a ieșit nevătămată. Apoi, i-au jupuit pielea de pe cap, până la frunte, și au aruncat-o din nou în temniță, dar un înger al Domnului a vindecat-o. Toate aceste fapte minunate au făcut pe unul din temniceri, pe nume Laodichie, să se cutremure și să îl mărturisească pe Hristos. La auzul acestei vești, mai marii săi l-au decapitat.

Publicitate

Sfânta Muceniță Glicheria a fost dată în cele din urmă la lei. Aceștia nu s-au atins de sfântul ei trup, ci dimpotrivă au stat lângă ea să îi mângâie. Atunci, Sfânta s-a rugat Mirelui ceresc Hristos Domnul, să nu îi fie trecut acest pahar al suferinței martiriului. Așa s-a făcut că una dintre leoaice să-i dăruiască moartea. Astfel, Sfânta Muceniță Glicheria a primit cununa muceniciei și dându-și sufletul către Domnul. Episcopul Dionisie a luat trupul Sfânta Muceniță Glicheria și l-a înmormântat în apropierea cetății. Sfânta Glicheria a fost una dintre cele mai cunoscute sfinte martire din Tracia și Moesia, cinstirea ei fiind foarte răspândită.

Cunoaștem faptul că în anul 591 împărații Mauriciu și Heraclie i-au vizitat biserica din Heracleea și s-au închinat cu evlavie cinstitelor sale moaște. Mai târziu, în cel de-al VIII-lea secol, o parte dintre ele au fost duse și așezate spre cinstire la Lemnos.

Din sfintele ei moaște curge mir înmiresmat, care vindecă tot felul de boli grele.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Femeie de 91 de ani, salvată din flăcări, la Avrămeni. Incendiul i-a făcut scrum casa

Publicat

Publicitate

Intervenție dificilă a pompierilor de la Săveni, în această seară, pentru stingerea unui incendiu în localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Avrămeni. Apelul la 112 a fost făcut de un vecin, care a semnalat faptul că, în interiorul casei afectate de flăcări, se află o persoană greu deplasabilă.

 

La locul intervenției s-au deplasat pompierii din cadrul Stației Săveni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, un echipaj SMURD, membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din comună și un echipaj din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

 

Până la sosirea salvatorilor, femeia de 91 de ani a fost evacuată din locuință de către vecini. Aceasta a fost evaluată la fața locului de echipajele medicale deoarece suferise un atac de panica, ulterior fiind transportată la spital.

 

Publicitate

Intervenția a fost una dificilă deoarece incendiul se manifesta generalizat la una dintre camere și o bucătărie de vară. Salvatorii au acționat rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga locuință și la o anexă din imediata vecinătate. A fost înlăturat și pericolul de explozie, din interiorul clădirii fiind scoase patru butelii.

Cel mai probabil, incendiul a pornit în jurul coșului de fum neprotejat termic de materialele combustibile.

 

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor de fum, trebuie adoptate următoarele măsuri:

 

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– verificarea coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Citeste mai mult

Actualitate

Festivalul Filmului European (FFE) ajunge pentru al treilea an consecutiv la Botoșani

Publicat

Publicitate

Festivalul Filmului European revine la Botoșani pentru al treilea an consecutiv

Între 22 și 25 mai 2025, cinefilii din Botoșani sunt invitați la Cinema Unirea pentru o nouă ediție a Festivalului Filmului European (FFE). Evenimentul este organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Botoșani, iar intrarea este liberă la toate proiecțiile.

Ediția din acest an propune o selecție de 10 filme europene, curatoriată de Cătălin Olaru, directorul artistic al festivalului. Programul cuprinde filme de familie, documentare și lungmetraje de autor, provenite din diverse colțuri ale Europei.


📅 PROGRAM FFE | 22–25 mai 2025
📍 Cinema Unirea, Botoșani
🎟️ Acces gratuit


🔵 JOI, 22 mai
19:00Julie nu vorbește / Julie Keeps Quiet / Julie zwijgt
🎬 Regia: Leonardo van Dijl
🎞️ Belgia, Suedia | 2024 | 97’
📌 Gala de deschidere


🔵 VINERI, 23 mai
15:00Vestita invazie a urșilor în Sicilia
🎬 Regia: Lorenzo Mattotti
🎞️ Franța, Italia | 2019 | 82’ | Film de familie

Publicitate

17:00Femei pe fugă / Gone Running
🎬 Regia: Gábor Herendi
🎞️ Ungaria | 2024 | 105’

19:00Oase și nume / Bones and Names
🎬 Regia: Fabian Stumm
🎞️ Germania | 2023 | 104’


🔵 SÂMBĂTĂ, 24 mai
15:30Dilili la Paris / Dilili in Paris
🎬 Regia: Michel Ocelot
🎞️ Franța, Germania, Belgia | 2018 | 95’ | Film de familie

17:30Dahomey
🎬 Regia: Mati Diop
🎞️ Franța, Senegal | 2024 | 68’ | Documentar

19:00Terapie de familie / Family Therapy
🎬 Regia: Sonja Prosenc
🎞️ Slovenia, Italia, Norvegia, Croația, Serbia | 2024 | 122’


🔵 DUMINICĂ, 25 mai
15:00Și porcii merg în Rai / Even Pigs Go to Heaven
🎬 Regia: Goran Dukić
🎞️ Croația, Macedonia | 2022 | 86’

17:00Niciodată să nu spui niciodată / Never Say Never
🎬 Regia: Branislav Misík
🎞️ Slovacia, Cehia | 2023 | 104’

19:00Limbă străină / Foreign Language
🎬 Regia: Claire Burger
🎞️ Franța, Germania, Belgia | 2024 | 105’

 

Detalii despre filme pe: https://ffe.ro/2025/program-filme/?locatie=boto%C8%99ani

Citeste mai mult

Eveniment

Un ied jucăuș, căzut într-o fântână dezafectată, a fost salvat de pompieri, la Vlăsinești

Publicat

Publicitate

Incidentul a avut loc în această după amiază în localitatea Sârbi, comuna Vlăsinești. Micul aventurier păștea în curtea unei gospodării al cărei proprietar nu era acasă. Ajuns pe fântână, capacul din lemn a cedat sub greutatea animalului, iar acesta s-a prăbușit în gol aproximativ opt metri. Un vecin, martor la întâmplare, a încercat să îl salveze, dar neavând mijloacele necesare, a apelat la sprijinul salvatorilor botoșăneni.

 

Un echipaj din cadrul Stației Săveni s-a deplasat de urgență la fața locului, iar cu ajutorul kitului de salvare din medii ostile, un pompier a coborât în fântână și a reușit extragerea iedului în siguranță, acesta fiind predat cu bine la suprafață.

Operațiunea a durat aproape jumătate de oră, iar animalul a fost predat proprietarului.

 

Felicitări echipei de intervenție pentru promptitudine, profesionalism și grija față de fiecare viață.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending