Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (301)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”.  El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele.  O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un  „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare  / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”;

 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006,  despre  „cititorul profesionist”: 1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”;

Publicitate

Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori: 1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. „în al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială);

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”; 11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre  vanitate: „Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura,  amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate.  Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”;

 

Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu puternic în parcarea unui service auto din Botoșani: Două mașini distruse, alte vehicule și acoperișul afectate

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent a izbucnit, duminică după-amiază, în parcarea unui service auto din municipiul Botoșani, provocând pagube importante și un val de panică în rândul celor aflați în zonă. Flăcările au cuprins rapid două autoturisme, extinzându-se ulterior către clădirea service-ului și amenințând să afecteze alte patru mașini aflate în apropiere. Doar intervenția rapidă și profesionistă a pompierilor a prevenit o catastrofă.

Alarma a fost dată de un bărbat care a observat coloana de fum și flăcările puternice care ieșeau din zona parcării. A sunat imediat la 112, iar la fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

Ajunși la fața locului, salvatorii au constatat că incendiul se manifesta cu violență la două autoturisme, iar căldura degajată a afectat și un al treilea vehicul. Flăcările au pătruns până la ușile și geamurile atelierului auto, deteriorând inclusiv o parte din acoperiș. Aproximativ 70 de metri pătrați din acoperișul clădirii au fost cuprinși de foc, iar fumul gros s-a ridicat deasupra cartierului, fiind vizibil de la distanță.

Pompierii au reușit să izoleze focul înainte ca acesta să se propage la restul construcției, care are o suprafață totală de aproximativ 300 de metri pătrați, precum și la alte patru autoturisme parcate în vecinătate. Intervenția promptă a echipajelor a fost crucială pentru limitarea dezastrului și evitarea unui incendiu de proporții mai mari.

Potrivit primelor concluzii, cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un scurtcircuit electric la unul dintre autoturisme.

Reprezentanții ISU Botoșani fac apel la responsabilitate și reamintesc șoferilor câteva măsuri esențiale pentru prevenirea incendiilor auto:

Publicitate
  • Verificați în mod regulat instalația electrică a vehiculului;

  • Nu efectuați improvizații la sistemele electrice;

  • Nu neglijați eventualele scurgeri de carburanți sau uleiuri;

  • Asigurați-vă că instalațiile de iluminat nu sunt defecte sau neizolate;

  • Verificați periodic valabilitatea stingătorului din autovehicul.

„Astfel de incidente pot degenera rapid și pot pune în pericol nu doar bunurile materiale, ci și viețile celor aflați în apropiere. Recomandăm tuturor cetățenilor să trateze cu maximă seriozitate verificările tehnice și să intervină la primele semne de nereguli”, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Pompierii botoșăneni rămân mobilizați 24 de ore din 24 pentru gestionarea tuturor situațiilor de urgență din județ. Evenimentele de acest tip sunt atent monitorizate de Centrul Operațional Județean, care are ca principal obiectiv coordonarea operativă a intervențiilor în sprijinul cetățenilor.

Ancheta privind cauza exactă a incendiului este în desfășurare. În paralel, se evaluează și pagubele materiale produse. Din fericire, nu au fost înregistrate victime.

Citeste mai mult

Eveniment

Noul Guvern Bolojan, aproape gata: 5 vicepremieri; 6 miniștri PSD; 4 – PNL; 4 – USR; 2 – UDMR

Publicat

Publicitate

Noul Guvern care va fi condus de Ilie Bolojan va avea cinci vicepremieri, șase miniștri de la PSD, patru – PNL, patru – USR și doi – UDMR, relatează agerpres.ro.

PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan.

Componența noului Executiv va fi:

Ilie Bolojan – premier

* Marian Neacșu – vicepremier

Tánczos Barna – vicepremier

Publicitate

Dragoș Anastasiu – vicepremier pentru reformă

Cătălin Predoiu – ministrul Afacerilor Interne, vicepremier

Ionuț Moșteanu – ministrul Apărării Naționale, vicepremier

* Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor

Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii

Radu Marinescu – ministrul Justiției

Radu Miruță – ministrul Digitalizării și Economiei

* Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății

Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

* Florin Barbu – ministrul Agriculturii

* Florin Manole – ministrul Muncii

* Andras Demeter Istvan – ministrul Culturii

* Daniel David – ministrul Educației

Oana Țoiu – ministrul Afacerilor Externe

Dragoș Pîslaru – ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene

* Bogdan Ivan – ministrul Energiei

Diana Buzoianu – ministrul Mediului.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 22 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 22 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 22 iunie 2025:

Loto 6/49: 17, 27, 31, 18, 38, 5

Loto 5/40: 26, 23, 38, 35, 34, 8

Joker: 10, 16, 42, 22, 38 + 16

Noroc: 8 1 1 9 9 7 0

Publicitate

Noroc Plus: 1 0 4 9 9 9

Super Noroc: 9 4 6 2 8 9

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (362)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU PEDAGOG (VIII) 

În preocupările lui Eminescu privind didactica se pot întâlni și puncte de vedere privind personalitatea învățătorului.  În raportul nr. 217 / 76 pe care Eminescu îl adresează Ministerului Instrucției de atunci, Toma Chiricuță găsește  o atitudine tranșantă: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. În „Raportul asupra conferințelor cu învățătorii din județul Iași” (vezi „Opere  complete”) atrage atenția că învățătorii buni nu sunt doar produsul școlilor care i-au format, ci mai mult ai naturii, care i-a înzestrat cu un adânc simț pedagogic: „aceștia sunt învățătorii născuți”.  Și față de școlile care i-au format ca învățători, Eminescu  este destul de realist: „Cunoștințele lor consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep”.  Sensul acestei fraze este întărit de o explicație a  autorului studiului, Toma Chiricuță: „Școlile au dat acestor învățători mai mult cunoștințe superficiale și o metodă insuficientă”.  Din  raportul amintit, Toma Chiricuță extrage: 1) „lipsa absolută de mijloace pedagogice”; 2) „lipsa unei foi învățătorești”; 3) „cărțile didactice, câte sunt la noi, sunt pentru licee. Învățătorii rurali n-au ce citi, chiar dacă vor”; 4) „deși programul școalelor noastre rurale e încărcat cu aceste științe, totuși pentru a-i face apți pe învățători la propunerea unor asemenea cunoștințe, nu există până astăzi un singur mijloc, nici măcar un organ periodic”.

Toma Chiricuță descoperă în finalul raportului amintit o idee eminesciană  cu privire la „desăvârșirea culturii profesionale a oamenilor școalei”, reluând acest pasaj:      „Atrăgându-vă atenția asupra acestor lipsuri, vă rog totodată, Domnule Ministru, să binevoiți a hotărî dacă n-ar fi bine ca aceste conferințe să se ție pe viitor în feriile Crăciunului și ale Paștelor. Atunci petrec în genere în Iași profesorii de la institutele secundare, din mijlocul cărora s-ar găsi mulți a căror metodă ar servi de model învățătorilor rurali și ale căror prelegeri le-ar putea îmbogăți cunoștințele”. Observând prezența  unui mare număr de suplinitori în învățământ, Eminescu scrie în raportul către ministru: 1. „Totdeauna am crezut că în locul unor suplinitori inepți e mai bine să nu fie de fel”; 2. „Școala să fie școală, Statul stat și omul om”.  În fapt Eminescu dorea ca primăriile de comune să aloce sumele necesare școlilor și salariului învățătorului, „popa să fie bun”, „dările să fie mici”, iar „învățătorii pedagogi” ca cea mai înaltă accepție în care se poate lua cuvântul învățător.  În recenzia la „Manualul de Istoria românilor” a lui Gr. Cristescu, Eminescu cere învățătorilor să fie colaboratori științifici la munca pedagogilor: „O recomandăm cartea învățătorilor și dorim ca fiecare să-și facă observațiile sale asupra ei, căci autorul, după câte știm, va da edițiilor sale viitoare toate schimbările, câte i s-ar propune de către învățătorii practici și competenți. Căci numai astfel se creează o adevărată literatură didactică: prin munca comună a întregului corp învățătoresc”.  Adevărul este, observă Toma Chiricuță,  că marele nostru poet  are meritul de a fi enunțat  câteva idei  mari: 1) că pedagogia nu este o știință creată numai de câțiva, ci este o muncă colectivă care se adună și se desăvârșește necontenit; 2) că se gândește numai la un câmp restrâns, pe care ar trebui să se afirme colaborarea profesorilor: câmpul literaturii didactice; 3.) are meritul de a pune problema pedagogiei experimentale; 4) este, până la un punct, un creator în domeniul educației; 5) are contribuții pe tărâmul istoriei pedagogiei și culturii românești; 6) a propus crearea unei biblioteci pedagogice pentru învățători; 7) propune întemeierea  unei publicații periodice pentru învățători; 8) recomandă instituirea unor cursuri de vacanță în vederea perfecționării culturii învățătorilor. Și să nu uităm, toate acestea la nivelul anului 1875. (VA URMA)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending