Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (295)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 777 din 2019, publică o scurtă convorbire pe care a avut-o, pe 6 octombrie 2018, cu Emil Brumaru. Reţinem: 1. „Aventurile lui Tom Sawyer”  încă o am într-o ediţie foarte frumoasă. Îmi place şi acum dragostea dintre acei doi copii care nu ştiau ce-nseamnă dragostea”; 2. „Când l-am citit prima dată pe Eminescu mi-au dat lacrimile, acum îl citesc rece”; 3. „Eu sunt înconjurat de cărţi şi în pat, seara dau cărţile la o parte ca să pot dormi”; 4. „Ce carte aş lua pe-o insulă? Aş lua un autor. Opera completă a lui Shakespeare. Plus că aş avea şi notiţele mele de pe margine”; 5. „Când a murit, Cehov a cerut un pahar de şampanie”; 6. „Eu am fost de multe ori îndrăgostit, asta mi-a şi ţinut scrisul în viaţă”; 7. „Dovlecii îmi plac foarte mult, concentrează lumina, sunt noduli de lumină. Îmi place şi cuvântul: dovleac”;

Theodor Codreanu, în „Controverse eminesciene” (Ed. „Viitorul românesc”, 2000), despre demitizare: „Echivalez demitizarea cu năruirea sistemului imunitar al organismului biologic, cunoscută sub numele de SIDA. Şi merg chiar mai departe şi nu mă mir că România deţine recordul la îmbolnăvirea copiilor cu SIDA, în Europa. SIDA biologică are corespondenţe trainice cu SIDA spirituală, care e demitizarea. Ucide păstorul şi se va împrăştia turma. Eminescu o ştia prea bine, el care a întemeiat ontologia arheului şi doctrina naţională modernă”;

Publicitate

 Horia Corcheş, în „Dilema veche” nr. 777 din 2019, într-un articol despre învăţământul românesc în 2019, enunţă cinci urgenţe spre rezolvare:

  1. „problema manualelor şcolare”;
  2. “problema examenelor naţionale”;
  3. “problema lecturii în rândul elevilor”;
  4. “programele şcolare pentru liceu”;
  5. “o dezbatere naţională despre  posibilitatea modificării şi diversificării profilurilor şi filierelor şcolare”;

 

Paula Popoiu, în “Ziarul Lumina” din 18 ianuarie 2019, face o comparative între satul de ieri şi satul de azi. Reţinem: 1. “satul de azi s-a schimbat şi ca structură şi ca mentalitate, mai ales cele din sud”; 2. “satele de munte şi din nord sunt mai păstrătoare de tradiţii”; 3. “apar noi arhitecturi (clădiri mari, nefireşti, neîncadrate în mediu)”; 4. “se manifestă dorinţa de a imita Occidentul (în arhitectură,  îmbrăcăminte, modul de trai, modul de a gândi);  

 

Ioana Pârvulescu, în “România literară” nr. 50 din 2004, explică astfel “Divina Comedie”: 1. “ghidul călătoriei lui Dante prin Infern şi Purgatoriu este Vergiliu”; 2. “Vergiliu nu-l poate conduce mai departe, astfel că în Paradis, îi cedează  locul şi rolul Beatricei”; 3. “aşadar, drumul către Empireu şi către Dumnezeu este făcut de Dante ochi în ochi cu iubirea vieţii lui, altfel spus, drumul către Dumnezeu e iubire”; 4. “ochii Beatricei sunt cei care-l conduc şi-l ţin pe Dante în Paradis”; 5. “metafora ochilor aici e aceea că îl ajută pe Dante să aibă revelaţia, să-şi deschidă privirea interioară”;

Simion Mehedinţi, în „Creştinismul românesc”, despre folclor: „Folclorul, creaţia populară anonimă, nu păstrează tot ce sună, ci numai ceea ce răsună în alţii, adică consună cu aspectul etnic. Ceea ce nu se potriveşte cu adevărat, aşa cum îl vede şi cum îl simte un întreg popor, se pierde iute din amintire. Folclorul se cerne mereu ţi păstrează numai „floarea făinii” şi nu tărâţa”;

 

Simion Mehedinţi, în „Creştinismul românesc”,  despre Eminescu: „Cum a purtat Eminescu în sufletul său durerea românilor din toate timpurile şi din toate ţările româneşti, n-a mai purtat-o nimeni. Numai urmând învăţăturile lui mai pot afla urmaşii calea mântuirii din prăpastia în care am căzut. Cine va călca alături va rătăci…Se nenoroceşte pe sine şi va nenoroci şi pe alţii, făcând să crească ruina ţării, în loc de a o scădea!”;

 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006, despre cititorul de ocazie:  1. „umple printr-o plăcere snoabă un timp gol”; 2. „opţiunile sale de lectură sunt facile”; 3. „pentru el lumea e iremediabil mai săracă”; 4. „reduce lumea la o dimensiune plană”; 5. „EU-l său este mereu acelaşi, el însuşi, părăsindu-se rar şi timid, înfricoşat”;

 

Ioan Ţicalo definind geniul în cartea Elenei Condrei, „Trei destine astrale: Eminescu, Creangă, Veronica” (Editura „Geea”, Botoşani, 2018): „Nu spun nimic nou, ci doar repet că geniul, după o mărturisire eminesciană, e posesorul unei „hale” de tip labirintic, ai cărei „muri” sunt acoperiţi cu nenumărate oglinzi, acestea având un rol bine determinat, acela de armonizare a ideilor. El e precum magul din „Egipetul” în a cărui oglinzi de aur are loc o fericită întrepătrundere spaţio-temporală”;

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cum se spune „La Mulți Ani 2026” și „An Nou Fericit” în peste 50 de limbi. Urările care unesc lumea la intrarea în 2026

Publicat

Publicitate

Trecerea în noul an este însoţită de urări, mesaje și felicitări de anul nou 2026, în toate colţurile lumii. Noaptea de Anul Nou este momentul în care fiecare dintre noi ne facem planuri pentru următoarea perioadă şi ne împărtăşim speranțele cu cei dragi, relatează alba24.ro.

La miezul nopții dintre ani, lumea vorbește aceeași limbă: speranța. Indiferent de fus orar, cultură sau continent, trecerea în 2026 este marcată de același gest simplu și universal – urarea de „An Nou Fericit” și ” La mulți ani!”. De la miliardele de mesaje trimise în Asia până la felicitările rostite în familie, în Europa sau America, începutul unui nou an unește planeta prin cuvinte rostite diferit, dar cu același sens.

Cele mai multe urări sunt transmise de populaţia din India care încă din anul 2023 a depășit-o pe cea chineză cu câteva milioane.  „Un Nou An Fericit” vor spune şi peste 1,4 miliarde de indieni vorbitori de hindustani (variantă a limbilor indiene), la fel de mulţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză.

Intrarea în 2026 va fi sărbătorită cum se cuvine, iar cuvintele cele mai des auzite, oriunde ai fi pe planetă vor fi acestea: „An Nou Fericit”. Iată cum sună în diverse limbi ale Pământului:

Cum se spune ”An Nou Fericit” în mai multe limbi

Albaneză – Nje vit i lumtur i ri!
Arabă – Antum Salimoun!
Armeană: Shnorhavor nor tari!
Afgană – Saale Nao Mubbarak!
Bielorusă: Z novym hodam!
Bosniacă – Sretan Bozic i sretna nova godina!
Bulgară – Chestita nova godina!
Cehă – Stastny novy rok!
Chineză – Gùng héi faat chōi!
Coreeană – Seh heh bok mani bat uh seyo! Saehae Bock Mani ba deu sei yo!
Croată – Sretna nova godina!
Daneză – Glædelig jul og godt nytår! Et godt nytar!
Ebraică – Shana tova!
Engleză – Happy new year!
Finlandeză – Onnellista uutta vuota!
Flamandă – Zalig Kerstfeest en Gelukkig Nieuwjaar!
Franceză – Bonne annee! Heureuse nouvelle annee!
Galeză – Blwyddyn Newydd Dda!
Germană – Ein frohes neues Jahr! Ein gutes neues Jahr! Prost Neujahr!
Germană (Elveţia): Es guets Nöis!
Greacă – Kali chronia!
Hindi (indiană) – Nav varsh ki subhkamna!
Irlandeză – Bliain nua fe mhaise dhuit!
Italiană – Felice Anno Nuovo! Cento di questi giorni! Possano tutti i tuoi desideri avverarsi in questo giorno. Auguri!
Islandeză – Farsaelt Komandi ar!
Japoneză – Akemashite omedeto gozaimasu!
Letonă – Laimigu Jauno gadu!
Maghiară – Boldog új évet!
Malteză – Sena gdida kuntenti!
Mongolă – Shine jiliin bayriin mend hurgeye!
Norvegiană – Godt Nyttår!
Olandeză – Gelukkig Nieuwjaar!
Poloneză – Szczęśliwego nowego roku!
Portugheză – Feliz ano novo!
Rusă – S novim godom!
Sârbă – Sreena nova godina!
Scoţiană – Co ‘ latha breith sona dhuidh!
Slovacă: Šťastný nový rok!
Slovenă: Srečno novo leto!
Somaleză – Iyo Sanad Cusub Oo Fiican!
Spaniolă – Feliz año nuevo!
Suedeză – Gott nytt år!
Thailandeză – Sawatdii pimaï! Sawadee Pee Mai!
Turcă – Yeni yiliniz kutlu olsun!
Ucraineană – Z novym rokom! Shchastlyvoho Novoho Roku!
Urdu – Naya Saal Mubbarak Ho!
Vietnameză – Chuc Mung Tan Nien!
Latină: Felix sit annus novus!
Tibetană: Tashi délek!
Taal (dialect olandez vorbit in Africa de Sud) – Gelukkige nuwe jaar!

Cum se scrie și se pronunță ”La mulți ani” în 40 de limbi

Limba engleză este, de altfel, una dintre cele mai utilizate pentru urările de Anul Nou, fiind limbă oficială sau secundară în zeci de state și principala limbă de comunicare internațională. „Happy New Year” este mesajul care circulă cel mai rapid pe rețelele sociale, în e-mailuri, SMS-uri și aplicații de mesagerie, mai ales în primele ore ale noului an.

Publicitate

În Europa, urările sunt strâns legate de tradițiile locale. În multe țări, mesajele de Anul Nou sunt însoțite de ritualuri specifice: focuri de artificii, mese festive, clopote, cântece sau obiceiuri populare care simbolizează norocul, belșugul și sănătatea. Chiar dacă forma diferă, sensul rămâne comun: speranța că anul care vine va fi mai bun decât cel care se încheie.

În epoca digitală, modul în care transmitem urările s-a schimbat radical. Dacă în trecut felicitările erau scrise de mână sau rostite față în față, astăzi miliarde de mesaje sunt trimise instantaneu, în câteva secunde, către orice colț al lumii. Cu toate acestea, valoarea simbolică a urării nu s-a pierdut: ea rămâne un gest de apropiere, de atenție și de legătură umană.

Indiferent de limbă sau de formulare, urarea de Anul Nou concentrează aceleași idei universale: sănătate, pace, împlinire și speranță. De aceea, chiar și traduse diferit, aceste cuvinte sunt recunoscute și înțelese peste tot pe glob. Iată mai jos cum se spune și cum se citește ”La mulți ani” în 40 de limbi:

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (417)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

PLUGUŞORUL UNUI PARLAMENTAR

PENTRU EPIGRAMIŞTI

Aho, fraţi parlamentari,

Vă îndemn ca să fiţi tari,

Ţipaţi în lavalieră,

Publicitate

Gura, o mitralieră,

Fiţi mai duri, mai tupeişti,

Trageţi în epigramişti!

Daţi-le cu biciul, măi,

Şi în cap cu zurgălăi…

  Hăi, Hăi!

Se cred că n-au niciun viciu,

Scriu, ce scriu, pe la serviciu,

Eu vă spun că-n scrisul lor

Nu este mai mult umor,

Decât are-un senator

Când vorbeşte la popor,

Au umor de pus pe-o filă,

Nu pe-o sută, ca Dăncilă,

Poanta lor nu face-un ban,

Nu-i ca poanta lui Orban…

Spun de noi, fix la moment,

C-am dormi prin Parlament,

Că mâncăm bani de la stat,

C-am avea amante-n pat,

Comparaţi suntem cu boii,

C-am fi de la coada oii…

Ia pocniţi-i dragi confraţi

Şi să-i ardem la ficaţi…

 Mânaţi, măi, mânaţi!

  Hăi, Hăi!

Vor să ne tragă în ţeapă,

Că n-am şti ce-i aia apă,

C-avem pensia cât carul,

C-am fi fraţi buni cu măgarul,

C-avem mii de dependinţe

Şi n-am da pe la şedinţe,

Ţelurile ne-ar fi mici

Şi c-am fi doar măscărici…

Ia pocniţi-i, măi, din bici!

Hăi, Hăi!

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Trei mandate de percheziție domiciliară puse în aplicare de polițiștii de la Darabani

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani împreună cu cei din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară în localitatea Darabani, la persoane bănuite de comiterea infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

Astfel, la domiciliul unui bărbat, de 52 de ani, au fost identificate peste 5.000 de articole pirotehnice, interzise la deținere, precum și aproximativ 430 de pachete de țigarete, de proveniență Republica Moldova.

 

Atât cantitatea de 110 kg de materiale pirotehnice cât și cele 430 de pachete de țigarete au fost ridicate de polițiști, în vederea continuării cercetărilor.

 

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune a polițiștilor rutieri pentru prevenirea accidentelor rutiere în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere, precum și depistarea și sancționarea conducătorilor auto care nu respectă regimul legal de viteză, pe raza județului Botoșani.

 

În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, 9 dintre acestea fiind aplicate pentru depășirea limitei legale de viteză.

 

Valoarea sancțiunilor contravenționale este de aproximativ 10.000 de lei.

 

Publicitate

De asemenea, au fost reținute 4 permise de conducere, dintre care 3 pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

 

Polițiștii rutieri vor continua acțiunile pentru siguranța participanților la trafic, cu accent pe prevenirea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere. Recomandăm tuturor șoferilor să conducă prudent și să respecte limitele legale de viteză.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending