Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (294)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

OMUL METARECENT AL LUI VASILE LEFTER

Dacă e să intrăm pe vasta parcelă a literaturii, există, printre multe altele, o schemă care face lumină în ceea ce priveşte alcătuirea lumii. E prezentă  relaţia binară dată de lumea reală şi lumea ficţională, primul pol având denumirea de realitate, al doilea pol cunoscut ca fiind metarealitate.  Realitatea e una şi numai una şi o percepem prin simţurile cunoscute, în timp ce metarealitatea e alcătuită din numeroase lumi pe care le putem percepe doar prin alte simţuri, unele speciale generate de o serie de stări ce pot crea anumite  toposuri, unele profeţii tehnologice sau, cel mai adesea, inventarea de universuri paralele. Cu această scurtă introducere, cred că am intrat în logica de romancier a lui Vasile Lefter şi chiar în arhitectura unor romane precum: „Frica vine din adâncuri”, „Doi metri sub pământ”, sau „Glasul din adânc. Năluca”.

Recentul roman al  lui Vasile Lefter,  „Păpușarii din pustie. Bursucul” (Editura „Agata”, Botoşani, 2024), nu exclude  logica construcţiei romanelor anterioare. Vasile Lefter şi-a propus  să rezolve atât legăturile ascunse cât şi cauzalităţile misterioase dintre omul tradiţional şi omul inventat de el şi pe care eu îl numesc omul metarecent, locuitor al metarealităţii. Omul tradiţional e mereu preocupat de căutarea luminii şi  de  pregătirea  stărilor de învingător ale adevărului. Pentru povestea sa, Vasile Lefter şi-a ales un spaţiu cu adevărat misterios, unul locuit de omul tradiţional, de unde, printr-o serie de mecanisme şi o serie de conexiuni care permit acţiuni neverosimile azi, se poate evada în alte  zone ale Universului. E vorba de Valea Zăbalei văzută astfel de autor:  „un balaur cu trupul inelat, unde mai mereu steaua polară se iveşte de după un pui de nor, unde încă se aud şoaptele tainice ale crestelor sărutate de vântul şăgalnic, unde nopţile sunt pline de fantasme,  unde muntele geme în zi de vară, iar luna răsare mai devreme având mai tot timpul culoarea sângerie, unde stelele se aleargă una pe alta, unde soarele e mai mereu în discordanţă cu ceasurile”..  Cunosc acest spaţiu din Munţii Vrancei în care, pentru a ajunge, o iei la stânga din şoseaua care, prin Tulnici, duce la Braşov. În acest topos  s-au infiltrat o serie de personaje cu anumite însuşiri ce trec dincolo de normalitate, nişte structuri superioare care de obicei se spionează pentru atingerea unor scopuri materiale, dar mai ales pentru a împiedica scopul principal în jurul căruia se clădeşte romanul: studiul „găurilor negre”. Autorul, mare iubitor de Eminescu, nu-şi ascunde faptul că această idee  a pornit de la  patru versuri din „Luceafărul”: „Căci unde-ajunge nu-i hotar / Nici ochi spre a cunoaşte / Şi vremea-ncearcă în zadar / Din goluri a se naşte”. Nu este abandonat nici motivul ielelor, o preocupare mai veche a romancierului, conştient fiind că ele reprezintă tentaţia şi pericolul din lumea păgână. Personajele lui Vasile Lefter se metamorfozează de la o zi la alta, de la o oră la alta, în funcţie de cerinţele şi obiectivele celor interesaţi: Antonică şi Sultana cu copiii lor, pe de o parte,  Marele Păpuşar cu păpuşile şi bursucii lui, pe de altă parte,  Oamenii locurilor trăiesc într-o relaţie de acceptare şi cu vârcolacii, bine reprezentaţi în legendele Văii Zăbalei , cu precădere în spaţiul de la Năruja la Nereju.

Ceea ce caracterizează pe deplin personajele lui Vasile Lefter, unele conducând acţiunea pe întreg romanul, altele  fiind arse  pe traseul discursului, trec imediat de la gest (ca simbol) la acţiune (în urmărirea unui scop). Verbul care face legătura între gest şi acţiune este A CĂUTA. Căutarea  e sângele textului şi pe care eu o definesc cu sensul dat de Andrei Pleşu: „strict corelativ al rătăcirii”. Personajele au momente de rătăcire ca, apoi, să se caute unele pe altele schimbând rapid toposurile sau mijloacele folosite. O notă aparte o face cuplul Alin şi Axinia, ea ducându-mă, după modul cum îi plasează autorul, la celebrul personaj hogaşian. Dintre cele  şapte tipuri stabilite de retorica lui Pierre Fontanie, Vasile Lefter excelează în prosopografie, adică în descrierea calităţilor fizice ale personajelor sale.

Autorul simte că tema aleasă ar putea conduce spre o aprobare a ravagiilor  postmodernităţii şi  sunt momente  multe în care nu permite  ca omul să se piardă de spiritul tradiţionalului,  constituirea satului Nărujelul fiind un exemplu.  Recentul volum al lui Vasile Lefter ne propune un text unde realitatea şi metarealitatea alcătuiesc un substitut al creaţiei sale  şi pe care nu-l va abandona nici în prozele  ce vor urma.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Munca la negru, sancționată dur. Controale ITM și amenzi de sute de mii de lei în ianuarie

Publicat

Publicitate

În cursul lunii ianuarie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 79 controale. Au fost dispuse 86 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, au fost aplicate 9 sancţiuni contravenționale, din care un avertisment și 8 amenzi, în valoare de 344.000 lei.

In cadrul acestor controale efectuate, au fost depistate 8 persoane desfășurându-și activitatea fără întocmirea contractului individual de muncă în formă scrisă, motiv pentru care s-au aplicat 3 amenzi în valoare totală de 320.000 lei.

Deficiențele constatate au vizat:

– neeliberarea de către angajatori a documentelor aferente încetării activității de către

  salariat (decizie de încetare, adeverință privind activitatea prestată, extras Revisal);

nepăstrarea la locul de muncă a unei copii după contractul individual de muncă;

Publicitate

lipsa evidenței timpului de muncă;

neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive;

neplata orelor de muncă suplimentare.

 

Angajatorii sancționați contravențional au încălcat prevederi ale legislației muncii, referitoare la:

primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract

  individual de muncă în formă scrisă;

neîndeplinirea obligației de a ține la locul de muncă unde salariatul își desfășoară

  activitatea evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea

  orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, și de a supune controlului

  inspectorilor de muncă aceasta evidență, ori de câte ori se solicita acest lucru;

– neîndeplinirea măsurilor dispuse de inspectorii ITM;

– transmiterea eronată a datelor în Reges-Online.

 

 

De asemenea, în luna ianuarie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 134 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 8 adeverințe eliberate în baza documentelor existente în arhiva ITM și un număr de 7 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.

 

În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii ianuarie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:

– au fost efectuate controale la un număr de 74 agenţi economici, din care au fost

  sancționați 60, au fost constatate 96 neconformităţi şi au fost dispuse 99 de măsuri, fiind

  aplicate 11 amenzi în valoare de 89.000 lei și 83 avertismente;

– au fost oprite din funcțiune 7 echipamente de muncă;

– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 6 evenimente de

  către angajatori;

– 9 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial de

  Muncă Botoșani;

au fost înregistrate 5 persoane accidentate în accidente de muncă, toate cu incapacitate

  temporară de muncă.

Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:

fișele individuale de instruire ale lucrătorilor nu sunt însoțite de copia fișei de aptitudine

  și nu sunt păstrate la conducătorul locului de muncă sau nu sunt semnate de persoana

  care a verificat instruirea lucrătorilor;

– angajatorul nu a comunicat evenimentul la termen;

– semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă;

– căi de acces blocate parțial;

– nu s-a efectuat evaluarea riscurilor și pentru grupurile sensibile la riscuri specifice;

– nu s-au desemnat lucrătorii care aplică măsuri de prim ajutor, stingere incendii și

  evacuare lucrători;

– trusă sanitară lipsă sau neconformă;

– echipament individual de protecție inadecvat;

– căi de acces și ieșiri în caz de urgență neconforme;

– verificări periodice ISCIR depășite;

– instruire SSM insuficientă sau neadecvată.

 

 

Valoarea amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna ianuarie, în domeniile de competență, este de 433.000 lei.

 

Citeste mai mult

Eveniment

COMUNA ȘTIUBIENI – ANUNȚ DE INTERES PUBLIC

Publicat

Publicitate

COMUNA ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOŞANI

ANUNT PUBLIC NR. 2 

COMUNA ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOŞANI, titular al Planului “ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL ȘI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOȘANI”, anunță publicul interesat cu privire la depunerea primei versiuni a Planului “ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOȘANI”la Agenția pentru Protecția Mediului Botoşani, în scopul obținerii avizului de mediu.

Observațiile publicului se primesc în scris la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Botoşani, din B-dul. Mihai Eminescu, Nr. 44, Județul Botoşani, de luni – joi între orele 8:00 – 16:30 și vineri între orele 8:00 – 14:00, în termen de 15 zile de la data apariției anunțului.

Primar,

Pavel ȘTEFANACHE

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Ziua Lecturii, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” anunță organizarea Zilei Naționale a Lecturii – ediția 2026 într-un format nou, dedicat lecturii din opera unui scriitor reprezentativ al literaturii române. Evenimentul se va desfășura în perioada 12–13 februarie 2026 și se adresează în special elevilor și cadrelor didactice. Pentru ediția din acest an, organizatorii propun genericul „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

Participanții sunt invitați să descopere o selecție din opera poetică a scriitorului Constantin Abăluță, una dintre vocile importante ale literaturii române contemporane. Pentru a sprijini activitatea de lectură, Memorialul Ipotești pune la dispoziția elevilor și profesorilor materiale dedicate, care includ texte selectate din creația poetică a autorului, precum și materiale video realizate de Casa de pariuri literare, în cadrul proiectului „Poemul de la ora 21”. În aceste înregistrări, Constantin Abăluță citește din propria operă, oferind publicului ocazia de a intra în contact direct cu universul său poetic. Lecturile vor avea loc pe parcursul celor două zile, 12 și 13 februarie 2026, în unități de învățământ și spații culturale care aleg să se alăture inițiativei.

Programul se va încheia vineri, 13 februarie 2026, cu proiecția filmului „Poate că asta e fericirea”, producție realizată de Casa de pariuri literare. Evenimentul va avea loc de la ora 13:30, la Cinema Unirea Botoșani, iar intrarea este liberă. Prin acest nou format, Memorialul Ipotești își propune să încurajeze lectura și dialogul dintre elevi, profesori și literatura română contemporană, oferind un cadru accesibil și coerent pentru apropierea de poezie.

În același context al Zilei Naționale a Lecturii, ediția 2026, se înscriu două proiecte educative în parteneriat. Proiectul Muzeograful – povestitor și ghid al imaginarului eminescian este inițiat de Colegiul Național „A.T. Laurian” (profesor Anca Grădinaru) și derulat în parteneriat cu Memorialul Ipotești (muzeograf Oana Buzatu-Iliescu) în data de 12 februarie 2026 la Colegiul Național „A.T. Laurian”. Proiectul urmărește apropierea elevilor de lectură prin intermediul unei experiențe culturale autentice, fiind o abordare interactivă și emoțională a lecturii care îl are ca punct de reper pe Mihai Eminescu cititorul.

Cel de-al doilea proiect, Lectură și creativitate, se derulează sub forma unui atelier handmade de confecționare semne de carte și este realizat în parteneriat cu Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” din Botoșani. Elevii participanți la atelier vor realiza semne de carte din fetru pornind de la primele două strofe ale poemului eminescian Luceafărul, iar fiecare semn va fi unic, creat cu îndemânare de tinerii meșteri iubitori de lectură și handmade. În partea a doua a programului, sub îndrumarea d-nei prof. Dana Ramona Căruntu, elevii clasei a IV-a A vor participa la activitatea Lectura-dialog al sufletelor. Atelierul va avea loc în Mediatecă/ Sala de ateliere a Memorialului Ipotești și va fi coordonat de muzeograf Magda Atănăsoie.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Planeta Jupiter este mai mică decât se credea, arată noile măsurători: „Manualele vor trebui actualizate”

Publicat

Publicitate

Planeta Jupiter nu este atât de mare precum s-a crezut, conform unor noi măsurători realizate de sonda Juno.Astfel, dimensiunile planetei gigantice Jupiter nu sunt atât de mari precum s-a crezut, arată noile măsurători realizate de sonda Juno, aparținând NASA și publicate într-un articol recent în jurnalul Nature Astronomy, transmite miercuri Space.com, citat de Agerpres.

„Manualele vor trebui actualizate”, a declarat Yohai Kaspi de la Institutul Weizmann din Israel într-un comunicat. „Dimensiunea lui Jupiter nu s-a schimbat, desigur, dar modul în care o măsurăm s-a schimbat”.

Despre Jupiter

Jupiter este o planetă gigantică gazoasă și, pe deasupra, cea mai mare planetă din Sistemul Solar.

Manualele menționează în prezent că Jupiter are un diametru de 142.984 kilometri la ecuator și 133.708 km de la un pol la altul.

Cu alte cuvinte, Jupiter este mai plat la poli decât la ecuator, rezultatul rotației sale rapide (puțin sub 10 ore) care creează o protuberanță ecuatorială.

Cu toate acestea, noile măsurători, realizate prin intermediul sondei spațiale Juno, aflată în prezent pe orbita giganticei planete gazoase, reduc cu aproximativ 8 km diametrul ecuatorial și cu aproximativ 24 km pe cel de la pol la pol, scrie Agerpres.

Publicitate

Măsurătorile anterioare

Măsurătorile anterioare proveneau de la misiunile Pioneer 10 și 11 și Voyager 1 și 2 ale NASA, însumând doar șase puncte de date în total, în timp ce Juno a reușit să adauge încă 26 de măsurători.

Juno survolează planeta Jupiter pe o orbită alungită începând cu 2016, dar de la extinderea misiunii sale în 2021, Juno a trecut la o traiectorie diferită care îi permite să survoleze îndeaproape sateliții galileeni ai lui Jupiter, precum și să treacă prin spatele lui Jupiter, așa cum se vede de pe Pământ, lucru pe care anterior nu-l făcea niciodată.

Pentru a măsura cât de mare este o planetă precum Jupiter, sonda trebuie să treacă prin spatele ei din perspectiva Terrei, în timp ce transmite semnale radio înapoi către Pământ.

Acolo unde semnalele sunt curbate de efectul atmosferei superioare a lui Jupiter sau întrerupte complet de corpul planetei, doar pentru a reapărea pe partea opusă, dezvăluie dimensiunile planetei Jupiter.

Cum pot face câțiva km diferența?

„Am urmărit modul în care semnalele radio se curbează pe măsură ce trec prin atmosfera lui Jupiter, ceea ce ne-a permis să traducem aceste informații în hărți detaliate ale temperaturii și densității lui Jupiter, producând cea mai clară imagine de până acum a formei și dimensiunii planetei gigantice’, a declarat Maria Smirnova de la Institutul Weizmann, care a dezvoltat tehnicile necesare pentru procesarea datelor brute ale sondei Juno.

Deși o diferență de doar câțiva kilometri nu pare foarte mult, raportat la dimensiunile lui Jupiter, ea semnalează de fapt o problemă destul de mare cu privire la modelarea precisă a interiorului acestei planete.

„Acești câțiva kilometri contează”, a spus Eli Galanti de la Institutul Weizmann, coordonatorul cercetării. „Deplasarea razei doar cu puțin permite modelelor noastre ale interiorului lui Jupiter să se potrivească mult mai bine atât cu datele gravitaționale, cât și cu măsurătorile atmosferice”.

Într-adevăr, prin ajustarea dimensiunilor lui Jupiter la cele măsurate de Juno, echipa lui Galanti a descoperit că modelele actuale de ultimă generație care descriu structura densității interioare a lui Jupiter au funcționat și mai bine.

Și, întrucât Jupiter este standardul de aur pentru înțelegerea planetelor gigante gazoase, cu cât îl cunoaștem mai bine pe Jupiter, cu atât astronomii pot înțelege mai bine și alte planete din această clasă.

Foto: NASA

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending