Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (294)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

OMUL METARECENT AL LUI VASILE LEFTER

Dacă e să intrăm pe vasta parcelă a literaturii, există, printre multe altele, o schemă care face lumină în ceea ce priveşte alcătuirea lumii. E prezentă  relaţia binară dată de lumea reală şi lumea ficţională, primul pol având denumirea de realitate, al doilea pol cunoscut ca fiind metarealitate.  Realitatea e una şi numai una şi o percepem prin simţurile cunoscute, în timp ce metarealitatea e alcătuită din numeroase lumi pe care le putem percepe doar prin alte simţuri, unele speciale generate de o serie de stări ce pot crea anumite  toposuri, unele profeţii tehnologice sau, cel mai adesea, inventarea de universuri paralele. Cu această scurtă introducere, cred că am intrat în logica de romancier a lui Vasile Lefter şi chiar în arhitectura unor romane precum: „Frica vine din adâncuri”, „Doi metri sub pământ”, sau „Glasul din adânc. Năluca”.

Recentul roman al  lui Vasile Lefter,  „Păpușarii din pustie. Bursucul” (Editura „Agata”, Botoşani, 2024), nu exclude  logica construcţiei romanelor anterioare. Vasile Lefter şi-a propus  să rezolve atât legăturile ascunse cât şi cauzalităţile misterioase dintre omul tradiţional şi omul inventat de el şi pe care eu îl numesc omul metarecent, locuitor al metarealităţii. Omul tradiţional e mereu preocupat de căutarea luminii şi  de  pregătirea  stărilor de învingător ale adevărului. Pentru povestea sa, Vasile Lefter şi-a ales un spaţiu cu adevărat misterios, unul locuit de omul tradiţional, de unde, printr-o serie de mecanisme şi o serie de conexiuni care permit acţiuni neverosimile azi, se poate evada în alte  zone ale Universului. E vorba de Valea Zăbalei văzută astfel de autor:  „un balaur cu trupul inelat, unde mai mereu steaua polară se iveşte de după un pui de nor, unde încă se aud şoaptele tainice ale crestelor sărutate de vântul şăgalnic, unde nopţile sunt pline de fantasme,  unde muntele geme în zi de vară, iar luna răsare mai devreme având mai tot timpul culoarea sângerie, unde stelele se aleargă una pe alta, unde soarele e mai mereu în discordanţă cu ceasurile”..  Cunosc acest spaţiu din Munţii Vrancei în care, pentru a ajunge, o iei la stânga din şoseaua care, prin Tulnici, duce la Braşov. În acest topos  s-au infiltrat o serie de personaje cu anumite însuşiri ce trec dincolo de normalitate, nişte structuri superioare care de obicei se spionează pentru atingerea unor scopuri materiale, dar mai ales pentru a împiedica scopul principal în jurul căruia se clădeşte romanul: studiul „găurilor negre”. Autorul, mare iubitor de Eminescu, nu-şi ascunde faptul că această idee  a pornit de la  patru versuri din „Luceafărul”: „Căci unde-ajunge nu-i hotar / Nici ochi spre a cunoaşte / Şi vremea-ncearcă în zadar / Din goluri a se naşte”. Nu este abandonat nici motivul ielelor, o preocupare mai veche a romancierului, conştient fiind că ele reprezintă tentaţia şi pericolul din lumea păgână. Personajele lui Vasile Lefter se metamorfozează de la o zi la alta, de la o oră la alta, în funcţie de cerinţele şi obiectivele celor interesaţi: Antonică şi Sultana cu copiii lor, pe de o parte,  Marele Păpuşar cu păpuşile şi bursucii lui, pe de altă parte,  Oamenii locurilor trăiesc într-o relaţie de acceptare şi cu vârcolacii, bine reprezentaţi în legendele Văii Zăbalei , cu precădere în spaţiul de la Năruja la Nereju.

Ceea ce caracterizează pe deplin personajele lui Vasile Lefter, unele conducând acţiunea pe întreg romanul, altele  fiind arse  pe traseul discursului, trec imediat de la gest (ca simbol) la acţiune (în urmărirea unui scop). Verbul care face legătura între gest şi acţiune este A CĂUTA. Căutarea  e sângele textului şi pe care eu o definesc cu sensul dat de Andrei Pleşu: „strict corelativ al rătăcirii”. Personajele au momente de rătăcire ca, apoi, să se caute unele pe altele schimbând rapid toposurile sau mijloacele folosite. O notă aparte o face cuplul Alin şi Axinia, ea ducându-mă, după modul cum îi plasează autorul, la celebrul personaj hogaşian. Dintre cele  şapte tipuri stabilite de retorica lui Pierre Fontanie, Vasile Lefter excelează în prosopografie, adică în descrierea calităţilor fizice ale personajelor sale.

Autorul simte că tema aleasă ar putea conduce spre o aprobare a ravagiilor  postmodernităţii şi  sunt momente  multe în care nu permite  ca omul să se piardă de spiritul tradiţionalului,  constituirea satului Nărujelul fiind un exemplu.  Recentul volum al lui Vasile Lefter ne propune un text unde realitatea şi metarealitatea alcătuiesc un substitut al creaţiei sale  şi pe care nu-l va abandona nici în prozele  ce vor urma.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Ultima zi în care pelerinii pot trece prin Altarul Catedralei Naționale: Aproape 300.000 de persoane au vizitat lăcașul de cult

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Miercuri este ultima zi în care pelerinii pot trece prin Altarul Catedralei Naționale. Timp de zece zile, peste 290.000 de persoane s-au închinat în lăcașul de cult.

Persoanele care doresc să participe la pelerinajul de la Catedrala Națională pot verifica online timpul de așteptare aproximativ și capătul rândului, accesând linkul pus la dispoziție de Arhiepiscopia Bucureștilor.

În Sfântul Altar au fost așezate spre cinstire moaștele Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României și al Catedralei Naționale și ale Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

Pelerinii sunt asistați permanent de grupul de voluntari „Tineri în acțiune” al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Altarul Catedralei Naționale va rămâne deschis pentru pelerini până în această seară la ora 24:00.

În perioada 6-14 noiembrie, inclusiv, Catedrala Națională este deschisă zilnic spre vizitare, între orele 11.00-19.00. Mai multe detalii sunt disponibile aici.

Publicitate

Foto credit: Basilica.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Spectacolul „Portugalia” la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită iubitorii de artă în acest sfârșit de săptămână, la spectacolul „Portugalia” de Zoltán Egressy.

Duminică, 9 noiembrie de la ora 1900 ,  botoșănenii sunt așteptați la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Portugalia” de Zoltán Egressy.

Regia: Vladimir Anton
Scenografia: Gelu Rîșca
Coregrafia: Victoria Bucun
Asistent regie: Răzvan Amitroaei

Distribuția:
FUNDĂ – Alexandra Vicol
PORECLĂ – Răzvan Amitroaei
CÂRCIUMAR – Gheorghe Frunză
SFECLĂ – Sorin Ciofu
PREOT – Alexandru Dobynciuc
CLAMĂ – Bogdan Muncaciu
FEMEIA – Gina Patrașcu-Zamfirache
SATANĂ – Valentin Popa
SOȚIE – Oana-Maria Tudoran

Spectacol nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2021 la categoria CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL (Alexandra Vicol pentru rolul „Fundă”)

Într-un sat de la marginea lumii, oamenii nu au nume. Ei sunt porecle – Fundă, Sfeclă, Clamă. Toți tânjesc după un altceva, după un altcineva. Dar nimeni nu face nimic pentru a-și împlini visul.
Portugalia, visul unui tânăr scriitor în trecere, devine visul tuturor: un loc mirific, necunoscut, un tărâm de poveste, unde marea se întâlnește cu cerul, cu oameni fericiți – chiar dacă uneori triști.
„Portugalia” este o comedie despre oameni obișnuiți, cu oameni obișnuiți. Cu umorul involuntar, cu situații comice care capătă, pe parcurs, conotații dureroase, este o poveste în  care un om își descoperă sau redescoperă sensul, rostul vieții. 

Publicitate

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei – stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Administratie

Primăria Botoșani lansează proiectul UrbanLakes pentru reabilitarea lacului din Parcul Mihai Eminescu și conservarea ecosistemelor

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

UAT Municipiul Botoșani organizează joi, 6.11.2025, ora 9.00, în sala de ședințe a Consiliului Local din Piața Revoluției nr. 1, conferința de lansare a proiectului U_LAKES – „UrbanLakes: Cross-Border Synergy for Blue Ecosystem Preservation” (Lacuri Urbane: Sinergie transfrontalieră pentru conservarea ecosistemului albastru), ID proiect ROUA 00357.

 Proiectul este implementat în perioada 14.06.2025-13.12.2026, în cadrul Programului INTERREG NEXT VI–A România- Ucraina 2021-2027. UAT Municipiul Botoșani este lider de proiect, iar Comitetul Executiv al Consiliului Local Ivano-Frankivsk este partener.

Obiectivul proiectului este îmbunătățirea infrastructurii verzi și albastre pentru a crea condiții mai bune pentru protejarea naturii, conservarea biodiversității și creșterea gradului de conștientizare a mediului în rândul cetățenilor din ambele orașe.

Principala investiție ce va fi realizată la Botoșani în cadrul acestui proiect este reabilitarea lacului din Parcul Mihai Eminescu.

Bugetul total al proiectului este de 419.507,87 euro, din care finanțarea europeană nerambursabilă este de 356.581,68 euro.

Pentru mai multe informații, persoana de contact din partea UAT Municipiul Botoșani este Ciprian Coruț, manager proiect, e-mail proiecte@primariabt.ro.

Publicitate

 

Programul Interreg VI-A NEXT România–Ucraina 2021- 2027 este finanțat de Uniunea Europeană şi co-finanţat de statele participante în program. www.ro-ua.net

Acest material a fost produs cu sprijinul Uniunii Europene. Conţinutul acestui material intră în responsabilitatea UAT Municipiul Botoșani şi nu reflectă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene sau a structurilor de management ale Programului Interreg VI-A NEXT România–Ucraina 2021- 2027.

Citeste mai mult

Eveniment

Doliu în fotbalul românesc: Antrenorul Emeric Ienei a decedat la vârsta de 88 de ani

Publicat

acum 4 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Antrenorul de fotbal, Emeric Ienei a decedat miercuri, la vârsta de 88 de ani. Decesul a fost confirmat de reporterii publicației bihoreanul.ro. 

Potrivit unor surse medicale, la mijlocul lunii octombrie Ienei a fost internat în secția de Pneumologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, fiind externat la finele săptămânii trecute. El a decedat la domiciliu, în cursul dimineții de miercuri, 5 noiembrie 2025. 

„A murit acasă, a stat două săptămâni în spital, dar familia l-a externat pentru că medicii nu mai aveau ce să facă. A murit în această dimineață, liniștit, la el acasă. Avea mai multe afecțiuni, cea mai gravă fiind cea cardiacă”, a declarat pentru ziarul din Bihor, un membru al familiei.

Reacția Clubului FC Bihor Oradea

Fotbalul românesc și bihorean este în doliu. A plecat dintre noi marele Emeric Ienei, o adevărată legendă a sportului, la vârsta de 88 de ani.

Născut la Arad, dar stabilit mulți ani la Oradea, Emeric Ienei a avut o legătură specială cu orașul nostru și cu fotbalul bihorean. În perioada 1978–1979, el a antrenat FC Bihor Oradea, lăsând în urmă profesionalism, eleganță și respect.

De numele său se leagă și cea mai mare performanță din istoria fotbalului românesc – câștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1986 cu Steaua București, un moment care a făcut întreaga țară mândră.

Publicitate

Prin caracterul, calmul și înțelepciunea sa, Emeric Ienei a inspirat generații întregi de jucători și antrenori. Rămâne un exemplu de demnitate și valoare, un simbol al fotbalului românesc.

Clubul F.C. Bihor Oradea transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate și tuturor celor care l-au iubit.

sursă foto: bihoreanul.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending