Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (294)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

OMUL METARECENT AL LUI VASILE LEFTER

Dacă e să intrăm pe vasta parcelă a literaturii, există, printre multe altele, o schemă care face lumină în ceea ce priveşte alcătuirea lumii. E prezentă  relaţia binară dată de lumea reală şi lumea ficţională, primul pol având denumirea de realitate, al doilea pol cunoscut ca fiind metarealitate.  Realitatea e una şi numai una şi o percepem prin simţurile cunoscute, în timp ce metarealitatea e alcătuită din numeroase lumi pe care le putem percepe doar prin alte simţuri, unele speciale generate de o serie de stări ce pot crea anumite  toposuri, unele profeţii tehnologice sau, cel mai adesea, inventarea de universuri paralele. Cu această scurtă introducere, cred că am intrat în logica de romancier a lui Vasile Lefter şi chiar în arhitectura unor romane precum: „Frica vine din adâncuri”, „Doi metri sub pământ”, sau „Glasul din adânc. Năluca”.

Recentul roman al  lui Vasile Lefter,  „Păpușarii din pustie. Bursucul” (Editura „Agata”, Botoşani, 2024), nu exclude  logica construcţiei romanelor anterioare. Vasile Lefter şi-a propus  să rezolve atât legăturile ascunse cât şi cauzalităţile misterioase dintre omul tradiţional şi omul inventat de el şi pe care eu îl numesc omul metarecent, locuitor al metarealităţii. Omul tradiţional e mereu preocupat de căutarea luminii şi  de  pregătirea  stărilor de învingător ale adevărului. Pentru povestea sa, Vasile Lefter şi-a ales un spaţiu cu adevărat misterios, unul locuit de omul tradiţional, de unde, printr-o serie de mecanisme şi o serie de conexiuni care permit acţiuni neverosimile azi, se poate evada în alte  zone ale Universului. E vorba de Valea Zăbalei văzută astfel de autor:  „un balaur cu trupul inelat, unde mai mereu steaua polară se iveşte de după un pui de nor, unde încă se aud şoaptele tainice ale crestelor sărutate de vântul şăgalnic, unde nopţile sunt pline de fantasme,  unde muntele geme în zi de vară, iar luna răsare mai devreme având mai tot timpul culoarea sângerie, unde stelele se aleargă una pe alta, unde soarele e mai mereu în discordanţă cu ceasurile”..  Cunosc acest spaţiu din Munţii Vrancei în care, pentru a ajunge, o iei la stânga din şoseaua care, prin Tulnici, duce la Braşov. În acest topos  s-au infiltrat o serie de personaje cu anumite însuşiri ce trec dincolo de normalitate, nişte structuri superioare care de obicei se spionează pentru atingerea unor scopuri materiale, dar mai ales pentru a împiedica scopul principal în jurul căruia se clădeşte romanul: studiul „găurilor negre”. Autorul, mare iubitor de Eminescu, nu-şi ascunde faptul că această idee  a pornit de la  patru versuri din „Luceafărul”: „Căci unde-ajunge nu-i hotar / Nici ochi spre a cunoaşte / Şi vremea-ncearcă în zadar / Din goluri a se naşte”. Nu este abandonat nici motivul ielelor, o preocupare mai veche a romancierului, conştient fiind că ele reprezintă tentaţia şi pericolul din lumea păgână. Personajele lui Vasile Lefter se metamorfozează de la o zi la alta, de la o oră la alta, în funcţie de cerinţele şi obiectivele celor interesaţi: Antonică şi Sultana cu copiii lor, pe de o parte,  Marele Păpuşar cu păpuşile şi bursucii lui, pe de altă parte,  Oamenii locurilor trăiesc într-o relaţie de acceptare şi cu vârcolacii, bine reprezentaţi în legendele Văii Zăbalei , cu precădere în spaţiul de la Năruja la Nereju.

Ceea ce caracterizează pe deplin personajele lui Vasile Lefter, unele conducând acţiunea pe întreg romanul, altele  fiind arse  pe traseul discursului, trec imediat de la gest (ca simbol) la acţiune (în urmărirea unui scop). Verbul care face legătura între gest şi acţiune este A CĂUTA. Căutarea  e sângele textului şi pe care eu o definesc cu sensul dat de Andrei Pleşu: „strict corelativ al rătăcirii”. Personajele au momente de rătăcire ca, apoi, să se caute unele pe altele schimbând rapid toposurile sau mijloacele folosite. O notă aparte o face cuplul Alin şi Axinia, ea ducându-mă, după modul cum îi plasează autorul, la celebrul personaj hogaşian. Dintre cele  şapte tipuri stabilite de retorica lui Pierre Fontanie, Vasile Lefter excelează în prosopografie, adică în descrierea calităţilor fizice ale personajelor sale.

Autorul simte că tema aleasă ar putea conduce spre o aprobare a ravagiilor  postmodernităţii şi  sunt momente  multe în care nu permite  ca omul să se piardă de spiritul tradiţionalului,  constituirea satului Nărujelul fiind un exemplu.  Recentul volum al lui Vasile Lefter ne propune un text unde realitatea şi metarealitatea alcătuiesc un substitut al creaţiei sale  şi pe care nu-l va abandona nici în prozele  ce vor urma.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Premierul Ilie Bolojan: În 2026 nu mai trebuie crescute taxele, dacă păstrăm măsurile stabilite și respectăm disciplina bugetară

Publicat

Publicitate

Anul viitor nu vor mai crește taxele dacă Guvernul și Parlamentul păstrează măsurile stabilite la nivelul coaliției și dacă aceste măsuri sunt dublate de disciplină bugetară, a declarat, luni, premierul Ilie Bolojan.

El a răspuns astfel, întrebat dacă își va păstra promisiunea, potrivit căreia taxele nu vor mai crește anul viitor.

‘Dacă Guvernul și Parlamentul păstrează ceea ce am stabilit, atunci, așa cum am constatat în această lună… la sfârșitul lunii noiembrie am avut un deficit care ne garantează că la final de decembrie respectăm ținta de 8,4%. Dacă aceste măsuri care au fost stabilite sunt dublate de economiile pe care, așa cum am anunțat, trebuie să le facem, de o disciplină bugetară, atunci, cu siguranță, anul viitor nu mai trebuie crescute niciun fel de taxe. Dacă nu facem acest lucru și nu trebuie să ne ascundem asta, ceea ce am făcut anul acesta, practic am scos România dintr-o fundătură, înseamnă că în loc să ne ducem într-o direcție normală, mai devreme sau mai târziu vom ajunge din nou ca aceste datorii, ca cheltuielile mari pe care le avem din nou să doboare veniturile și să ajungem din nou într-o asemenea situație’, a afirmat șeful Executivului într-o emisiune la Antena 3.

Pe lângă reducerea deficitului, a punctat el, este important ca România să ajungă să se împrumute mai puțin prin creșterea veniturilor la buget.

‘Ceea ce trebuie să facem pe termen scurt nu este doar ideea de a ne reduce deficitul, care este o țintă care nu le spune nimic oamenilor și nu îi interesează. În fapt, noi trebuie să ne împrumutăm în continuare, pentru că această diferență dintre cheltuieli, care sunt mai mari decât veniturile, trebuie acoperită prin împrumuturi. Cât timp nu scădem această diferență, să ne împrumutăm mai puțin, plătim în primul rând mult și, în al doilea rând, avem dobânzi scumpe. În momentul în care România este o țară care este predictibilă, adică dacă stabilești o țintă de deficit, o și atinge la final de an, ne scad dobânzile și scăzând volumul de credite și scăzând dobânzile. E un efect dublu care ne permite ca banii economisiți să-i ducem în investiții, să-i ducem în dezvoltare, să indexăm salarii și pensii în mod real. Asta trebuie să facem. Dacă respectăm aceste lucruri, sunt convins că traiectoria de anul următor este bună și nu se mai pune problema unor creșteri de taxe’, a explicat Ilie Bolojan. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Patriarhul Daniel – mesaj de sărbători: Să cultivăm credința, pacea și comuniunea

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis, luni, un mesaj video cu ocazia Sărbătorilor Nașterii Domnului, Botezului Domnului și Anului Nou 2026, în care îndeamnă la cultivarea credinței, păcii și comuniunii.

‘Pentru a dărui oamenilor iertarea păcatelor și viața eternă cerească, Fiul veșnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, coboară din cer, se zămislește, prin lucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Maria și se naște ca Om-Prunc în Betleemul Iudeii, după cum au prezis, cu șapte sute de ani mai înainte, profeții Isaia (7, 14) și Miheia (5, 1). La nașterea Pruncului Iisus, o mulțime de îngeri din cer a cântat: ‘Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni, bunăvoire’ (Luca 2, 14). Prin urmare, sărbătoarea Nașterii Domnului Hristos sau Crăciunul este sărbătoarea preaslăvirii lui Dumnezeu, a păcii pe pământ și a bunăvoirii sau comuniunii între oameni’, transmite Patriarhul.

Întâistătătorul BOR subliniază că, ‘dacă întâmpinăm această sărbătoare cu credință, speranță și iubire darnică, ea ne aduce pace și bucurie în suflet, în familie, în parohie, în mănăstire, în fiecare comunitate sau instituție, în societate, în popor și în lumea întreagă’.

Cu prilejul sfintelor sărbători, Patriarhul urează ‘doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie, dimpreună cu salutul tradițional: ‘La mulți ani’!’. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Ordonanța „trenuleț”, care va fi adoptată marți, clarifică ce s-a stabilit în ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare

Publicat

Publicitate

Ordonanța ‘trenuleț’, care va fi adoptată marți, clarifică ceea ce s-a convenit la ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare, stabilind, între altele, creșterea salariului minim și scăderea impozitului IMCA pe cifra de afaceri, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan.

‘Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situației în care suntem. De asemenea, această ordonanță clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investițiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari’, a declarat șeful Executivului, luni seara, într-o emisiune la Antena 3.

El a adăugat că actul normativ ‘vine și cu niște măsuri care clarifică anumite aspecte din zona fiscală’.

‘Una din problemele noastre importante ține de încasarea taxei pe valoarea adăugată. Am constatat că avem o evaziune importantă într-o zonă care ține de combustibil, într-o zonă care ține de alcool și luăm niște măsuri pentru a nu mai permite acest lucru, analizând ce au făcut celelalte țări. Cu cât le luăm mai repede, cu atât efectele se vor vedea. Cam acestea sunt măsurile mai importante, în afară de amânarea anumitor indexări’, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a menționat că salariile în sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor.

‘Noi, așa cum știți, luăm decizia de a menține plafonate salariile în sectorul public și pensiile, anul viitor, pentru că nu mai aveam de unde să le indexăm’, a arătat Bolojan.

Publicitate

Potrivit acestuia, și companiile de stat vor fi impactate de măsurile pe care Guvernul se pregătește să le adopte, întrebat care este situația privind reforma acestor entități.

‘Și companiile de stat sunt impactate de aceste măsuri, adică creșterea cheltuielilor cu salarii este plafonată în cursul anului viitor. Acolo unde se fac profituri, acolo unde societățile vor demonstra că au spații de creștere de salarii, există posibilitatea unor excepții prin aprobare în ședința de guvern. De asemenea, fiecare companie de stat trebuie ca, până la sfârșitul primului trimestru, să vină cu un plan de a fi mai eficientă, în așa fel încât să existe următoarele trei trimestre pentru a verifica dacă face ceva. Până acum, de exemplu, veneau cu aceste planuri și cu bugetele în toamnă, în octombrie și în noiembrie, când practic nu mai puteai face nimic. Era o tehnică de a amâna aprobarea bugetelor. Acum stabilim aceste reguli, în așa fel încât să existe o monitorizare a îmbunătățirii performanțelor în companiile de stat. Este foarte important’, a subliniat Ilie Bolojan. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cântărețul rock și blues Chris Rea a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani. A fost cunoscut pentru hituri precum „Road to Hell”, „Driving Home for Christmas”

Publicat

Publicitate

Chris Rea, cunoscut pentru hituri precum „Driving Home For Christmas” şi „The Road To Hell”, a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani, potrivit unui purtător de cuvânt al familiei.

Anunțând moartea lui Rea, un purtător de cuvânt al soției și celor doi copii ai acestuia a declarat:

„Cu profundă tristețe anunțăm decesul iubitul nostru Chris. A murit în pace, în spital, mai devreme astăzi, după o perioadă scurtă de suferință, înconjurat de familie.”

Cântărețul rock și blues Chris Rea a petrecut nenumărate ore pe drum, iar dragostea sa pentru mașini și condus a reprezentat inspirația pentru multe dintre piesele sale.

Cine a fost Chris Rea

A înregistrat 25 de albume solo, dintre care două au ajuns pe primul loc în topul albumelor din Marea Britanie. Vocea sa distinctă, aspră, și stilul său de chitară slide rămân în piese precum „Road to Hell”, „Auberge”, „On the Beach” și „Driving Home for Christmas”.

Publicitate

Christopher Anton Rea s-a născut în Middlesbrough, North Yorkshire, în 1951, dintr-un tată italian și o mamă irlandeză, fiind unul dintre cei șapte copii. Familia era cunoscută în zonă datorită fabricii și cafenelelor Camillo’s Ice Cream, deținute de tatăl său, Camillo Rea.

Chris a lucrat în cafenele în adolescență și și-a susținut examenul auto într-una dintre dubele de înghețată ale tatălui său.

Încă lucra pentru tatăl său când și-a cumpărat prima chitară, o Hofner V3 din 1961, la începutul vârstei de 20 de ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending