Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (287)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

AM CITIT, AM REŢINUT…

Lucian Blaga: „Mai departe nu m-aş duce / Dă-te, dă-te doar puţin mai / Într-o parte. Fă-mi şi mie / Loc pe cruce”; Pr. Dumitru Stăniloae: „Lacrimile spală ochii şi-i fac frumoşi, pentru că spală inima şi o fac transparentă, frumoasă şi nevinovată”; Seneca: „Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas”; Liviu Papadima: „Avem un învăţământ catastrofal, însă catastrofal în atâtea feluri încât e imposibil de aflat cum ar arăta unul bun”; Sever Voinescu: „Depinde doar de anvergura demonului din tine”; Sever Voinescu: „Acum, lupta dintre noi este perfect occidentală: omul tradiţiei vs. omul recent”; Teodor Baconschi: „Începând cu umanismul renascentist, Prostia şi-a meritat majuscula alegorică, funcţionând ca materie primă a distopiilor paradoxale”; Anca Manolescu: „A-l asculta pe celălalt nu e o atitudine „pasivă”, de simplă înregistrare. Ea cere strădania interpretativă, perseverenţa generozităţii, puterea de a nu ceda eşecurilor”; Lao Zi: „Cel care se pricepe nu vorbeşte. Stăpânind erudiţia, el tace”; Aristotel: „Un om educat se deosebeşte de un om needucat aşa cum un om viu se deosebeşte de un om mort”; Confucius: „Natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte”; Mircea Eliade: „E foarte greu să-ţi păstrezi sufletul neatins de-a lungul unui secol de hibernare sub o mască. Şi-atunci ni se pune problema: ce trebuie să facem ca să nu ne pierdem sufletul în acest nou Ev întunecat care începe pentru noi?”; Maria-Ana Tupan: „Discursul Facebook care se foloseşte de noul mediu de comunicare, spaţiul virtual, este produs de minţi mediocre pe teme anoste, inspirate fiind din viaţa personală ca o curgere amorfă de evenimente a căror poveste nu se încheie niciodată, nefiind articulată de scenarii teleologice, sau structuri de sens”;

Angelo Mitchievici: „Ceea ce mă interesează într-un jurnal este o trăire la limită, în proximitatea unei limite, nu neapărat a celei mai dramatice dintre ele, moartea”; Denis de Rougemont: „Arta de a scrie în sine e o zicere despre nimic”; Denis de Rougemont: „Până la urmă, nu ştii ce crezi cu adevărat decât văzând ce faci cu adevărat”; Denis de Rougemont: „Literatura e un mod de a înţelege fenomene trăite şi deloc literare, de a participa la ele, totodată descriindu-le, la ideea detectării unui eu contingent şi fortuit, prost format, prost scris, într-un fel, dar aflat în căutarea identităţii sale secrete”; Mihai Eminescu: „Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrând firea noastră românească,  decât să mergem repede înainte, dezbrăcându-ne de dânsa prin străine legi şi străine obiceiuri”; Mihai Eminescu: „Străinii pun mâna pe un pământ sfânt, a cărui apărare ne-a costat pe noi râuri de sânge, veacuri de muncă, toată inteligenţa noastră trecută, toate mişcările cele mai sfinte ale inimii noastre”;

Mihail Sadoveanu: „Dumnezeu va avea grijă şi de oameni şi de pădure, cum are grijă de toată zidirea Sa”; Vasile Tăriţeanu: „Ce e val ca valul trece / Numai Tu, bădiţă Mihai, / nefiind val, / nu vei trece niciodată / ca valul…”; Vasile Tăriţeanu: „Cum să-mpart, Doamne, Moldova, / Şi prea dulcea Bucovină, / Lăsând crengile de-o parte / De străbuna lor tulpină? / Cum să-mpart pe Ştefan Vodă, / Ca pe-un lan tivit cu maci, / Când e unic precum munţii / În străbunii noştri daci?”; Mihai Eminescu: „Ţara Fagilor (Bucovina) este diamantul din stema lui Ştefan cel Mare”; Mihai Eminescu: „Noi susţinem că poporul român nu se va putea dezvolta ca popor român decât păstrând drept baze pentru dezvoltarea sa tradiţiile sale istorice, aşa cum s-au stabilit de la curgerea vremurilor. Cel ce e de altă părere să o spună ţării”; Irina Nicolau: „Dacă Prometeu nu fura focul, omenirea mânca şi azi hrană rece”; Andrei Pleşu: „Unii rămân copiile mai curând ridicole ale fantasmelor lor de tinereţe, alţii îşi găsesc sinele autentic şi drumul propriu”; Jean-Jacques Rousseau: „Oraşele sunt abisul speciei umane”; Gabriel Garcia Marquez: „La Macondo nu s-a întâmplat nimic, nu se întâmplă nimic şi nu se va întâmpla niciodată nimic. Satul acesta este un sat fericit”;

Publicitate

Andrei Pleşu: “Nu cred că Marx trebuie înlăturat din istoria filozofiei, nu cred că un radical act de cenzură aplicat textelor unui filozof e binevenit, nu cred că avem dreptul să-i excomunicăm pe numeroşii “adepţi”, profani sau academici, ai filozofiei marxiste, al cărei impact asupra lumii modern este masiv şi complex”; Tony Judt: “Cel mai mare rău? Nazismul. Cel mai mare pericol? Comunismul”; personajul Gloucester din “Henric al VI-lea” de Shakespeare: “E cruntă suspiciunea din mintea vinovată. / Hoţul amuşineaz-un poteraş în fiece tufiş”; un personaj din piesa “Fraţii” a lui Terenţiu: “Oamenii, cu cât le merge mai rău, cu atât devin mai bănuitori. Sunt tentaţi să interpreteze orice lucru ca pe o jignire”;Mircea Dinescu: “Bătrâne Marx, tu pe aceste meleaguri / Vei fi degrabă bărbierit şi trimis la reeducare”; Yuval Noah Harari: “Încrederea e material primă din care sunt făcute toate tipurile de bani”; Yuval Noah Harari: “Banii sunt cel mai universal şi mai eficient sistem de încredere mutual care a fost inventat vreodată”; motto-ul filmului “România neîmblânzită”: “Unele lucruri trebuie păstrate aşa cum sunt”; Alfred Hitccock: “În filmele artistice, regizorul este Dumnezeu, în documentare Dumnezeu este regizorul”; Aristotel: “Natura nu face nimic inutil”; Mahatma Gandhi: “Măreţia unei naţii şi progresul ei moral se văd în felul în care tratează animalele”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cum se spune „La Mulți Ani 2026” și „An Nou Fericit” în peste 50 de limbi. Urările care unesc lumea la intrarea în 2026

Publicat

acum 6 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Trecerea în noul an este însoţită de urări, mesaje și felicitări de anul nou 2026, în toate colţurile lumii. Noaptea de Anul Nou este momentul în care fiecare dintre noi ne facem planuri pentru următoarea perioadă şi ne împărtăşim speranțele cu cei dragi, relatează alba24.ro.

La miezul nopții dintre ani, lumea vorbește aceeași limbă: speranța. Indiferent de fus orar, cultură sau continent, trecerea în 2026 este marcată de același gest simplu și universal – urarea de „An Nou Fericit” și ” La mulți ani!”. De la miliardele de mesaje trimise în Asia până la felicitările rostite în familie, în Europa sau America, începutul unui nou an unește planeta prin cuvinte rostite diferit, dar cu același sens.

Cele mai multe urări sunt transmise de populaţia din India care încă din anul 2023 a depășit-o pe cea chineză cu câteva milioane.  „Un Nou An Fericit” vor spune şi peste 1,4 miliarde de indieni vorbitori de hindustani (variantă a limbilor indiene), la fel de mulţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză.

Intrarea în 2026 va fi sărbătorită cum se cuvine, iar cuvintele cele mai des auzite, oriunde ai fi pe planetă vor fi acestea: „An Nou Fericit”. Iată cum sună în diverse limbi ale Pământului:

Cum se spune ”An Nou Fericit” în mai multe limbi

Albaneză – Nje vit i lumtur i ri!
Arabă – Antum Salimoun!
Armeană: Shnorhavor nor tari!
Afgană – Saale Nao Mubbarak!
Bielorusă: Z novym hodam!
Bosniacă – Sretan Bozic i sretna nova godina!
Bulgară – Chestita nova godina!
Cehă – Stastny novy rok!
Chineză – Gùng héi faat chōi!
Coreeană – Seh heh bok mani bat uh seyo! Saehae Bock Mani ba deu sei yo!
Croată – Sretna nova godina!
Daneză – Glædelig jul og godt nytår! Et godt nytar!
Ebraică – Shana tova!
Engleză – Happy new year!
Finlandeză – Onnellista uutta vuota!
Flamandă – Zalig Kerstfeest en Gelukkig Nieuwjaar!
Franceză – Bonne annee! Heureuse nouvelle annee!
Galeză – Blwyddyn Newydd Dda!
Germană – Ein frohes neues Jahr! Ein gutes neues Jahr! Prost Neujahr!
Germană (Elveţia): Es guets Nöis!
Greacă – Kali chronia!
Hindi (indiană) – Nav varsh ki subhkamna!
Irlandeză – Bliain nua fe mhaise dhuit!
Italiană – Felice Anno Nuovo! Cento di questi giorni! Possano tutti i tuoi desideri avverarsi in questo giorno. Auguri!
Islandeză – Farsaelt Komandi ar!
Japoneză – Akemashite omedeto gozaimasu!
Letonă – Laimigu Jauno gadu!
Maghiară – Boldog új évet!
Malteză – Sena gdida kuntenti!
Mongolă – Shine jiliin bayriin mend hurgeye!
Norvegiană – Godt Nyttår!
Olandeză – Gelukkig Nieuwjaar!
Poloneză – Szczęśliwego nowego roku!
Portugheză – Feliz ano novo!
Rusă – S novim godom!
Sârbă – Sreena nova godina!
Scoţiană – Co ‘ latha breith sona dhuidh!
Slovacă: Šťastný nový rok!
Slovenă: Srečno novo leto!
Somaleză – Iyo Sanad Cusub Oo Fiican!
Spaniolă – Feliz año nuevo!
Suedeză – Gott nytt år!
Thailandeză – Sawatdii pimaï! Sawadee Pee Mai!
Turcă – Yeni yiliniz kutlu olsun!
Ucraineană – Z novym rokom! Shchastlyvoho Novoho Roku!
Urdu – Naya Saal Mubbarak Ho!
Vietnameză – Chuc Mung Tan Nien!
Latină: Felix sit annus novus!
Tibetană: Tashi délek!
Taal (dialect olandez vorbit in Africa de Sud) – Gelukkige nuwe jaar!

Cum se scrie și se pronunță ”La mulți ani” în 40 de limbi

Limba engleză este, de altfel, una dintre cele mai utilizate pentru urările de Anul Nou, fiind limbă oficială sau secundară în zeci de state și principala limbă de comunicare internațională. „Happy New Year” este mesajul care circulă cel mai rapid pe rețelele sociale, în e-mailuri, SMS-uri și aplicații de mesagerie, mai ales în primele ore ale noului an.

Publicitate

În Europa, urările sunt strâns legate de tradițiile locale. În multe țări, mesajele de Anul Nou sunt însoțite de ritualuri specifice: focuri de artificii, mese festive, clopote, cântece sau obiceiuri populare care simbolizează norocul, belșugul și sănătatea. Chiar dacă forma diferă, sensul rămâne comun: speranța că anul care vine va fi mai bun decât cel care se încheie.

În epoca digitală, modul în care transmitem urările s-a schimbat radical. Dacă în trecut felicitările erau scrise de mână sau rostite față în față, astăzi miliarde de mesaje sunt trimise instantaneu, în câteva secunde, către orice colț al lumii. Cu toate acestea, valoarea simbolică a urării nu s-a pierdut: ea rămâne un gest de apropiere, de atenție și de legătură umană.

Indiferent de limbă sau de formulare, urarea de Anul Nou concentrează aceleași idei universale: sănătate, pace, împlinire și speranță. De aceea, chiar și traduse diferit, aceste cuvinte sunt recunoscute și înțelese peste tot pe glob. Iată mai jos cum se spune și cum se citește ”La mulți ani” în 40 de limbi:

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (417)

Publicat

acum 6 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

PLUGUŞORUL UNUI PARLAMENTAR

PENTRU EPIGRAMIŞTI

Aho, fraţi parlamentari,

Vă îndemn ca să fiţi tari,

Ţipaţi în lavalieră,

Publicitate

Gura, o mitralieră,

Fiţi mai duri, mai tupeişti,

Trageţi în epigramişti!

Daţi-le cu biciul, măi,

Şi în cap cu zurgălăi…

  Hăi, Hăi!

Se cred că n-au niciun viciu,

Scriu, ce scriu, pe la serviciu,

Eu vă spun că-n scrisul lor

Nu este mai mult umor,

Decât are-un senator

Când vorbeşte la popor,

Au umor de pus pe-o filă,

Nu pe-o sută, ca Dăncilă,

Poanta lor nu face-un ban,

Nu-i ca poanta lui Orban…

Spun de noi, fix la moment,

C-am dormi prin Parlament,

Că mâncăm bani de la stat,

C-am avea amante-n pat,

Comparaţi suntem cu boii,

C-am fi de la coada oii…

Ia pocniţi-i dragi confraţi

Şi să-i ardem la ficaţi…

 Mânaţi, măi, mânaţi!

  Hăi, Hăi!

Vor să ne tragă în ţeapă,

Că n-am şti ce-i aia apă,

C-avem pensia cât carul,

C-am fi fraţi buni cu măgarul,

C-avem mii de dependinţe

Şi n-am da pe la şedinţe,

Ţelurile ne-ar fi mici

Şi c-am fi doar măscărici…

Ia pocniţi-i, măi, din bici!

Hăi, Hăi!

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Trei mandate de percheziție domiciliară puse în aplicare de polițiștii de la Darabani

Publicat

acum 6 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani împreună cu cei din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară în localitatea Darabani, la persoane bănuite de comiterea infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

Astfel, la domiciliul unui bărbat, de 52 de ani, au fost identificate peste 5.000 de articole pirotehnice, interzise la deținere, precum și aproximativ 430 de pachete de țigarete, de proveniență Republica Moldova.

 

Atât cantitatea de 110 kg de materiale pirotehnice cât și cele 430 de pachete de țigarete au fost ridicate de polițiști, în vederea continuării cercetărilor.

 

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune a polițiștilor rutieri pentru prevenirea accidentelor rutiere în județul Botoșani

Publicat

acum 6 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere, precum și depistarea și sancționarea conducătorilor auto care nu respectă regimul legal de viteză, pe raza județului Botoșani.

 

În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, 9 dintre acestea fiind aplicate pentru depășirea limitei legale de viteză.

 

Valoarea sancțiunilor contravenționale este de aproximativ 10.000 de lei.

 

Publicitate

De asemenea, au fost reținute 4 permise de conducere, dintre care 3 pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

 

Polițiștii rutieri vor continua acțiunile pentru siguranța participanților la trafic, cu accent pe prevenirea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere. Recomandăm tuturor șoferilor să conducă prudent și să respecte limitele legale de viteză.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending