Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (282)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ÎN DIALOG  CU PROFESORUL OCTOGENAR  NICOLAE  BRĂDĂŢENU, FOST INSPECTOR ŞCOLAR (PARTEA I)

 Georgică Manole: Domnule profesor, viaţa dumneavoastră a fost marcată de traseul Suceava – Vrancea – via Botoşani. Vreţi să-l detaliaţi?

Nicolae Brădăţeanu:  La acest traseu tumultuos, daţi-mi voie să încep cu începutul. M-am născut, vorba lui Stratan, de ziua mea, cu legitimaţia nr. 12. 03. 1943, de profesie nou-născut, în satul meu natal (iertaţi-mi gluma) în familia unor oameni de treabă (la propriu şi la figurat), de fapt în comuna Capu Câmpului, plasa Ilişeşti, judeţul Câmpulung Moldovenesc (am păstrat titulatura din vechea împărţire administrativă), localitate situată pe malul drept al râului Moldova, ceva mai jos de unde legenda spune că s-a înecat nevinovata căţea Molda în primul descălecat, dând şi denumirea de Moldova, un ţinut al muşatinilor care au condus-o cu vrednicie prin războaie de apărare, un ținut vast  ce se întinde astăzi pe teritoriul aceluiași popor cu două state, după cum a hotărât istoria – România şi Republica Moldova.  După şcoala elementară făcută acasă, am urmat cursurile Liceului Teoretic Gura Humorului, cu examenul de maturitate obţinut în anul 1961 (se renunţase la denumirea de bacalaureat). Am urmat F. Ef. F.  Iaşi, apoi completarea studiilor la I.C.F. Bucureşti. Întorcându-mă la Gura Humorului ca profesor de educaţie fizică, având diplomă în regulă, în decembrie 1965, după armata obligatorie.

  1. M.: A urmat Vrancea?
  2. B.: Vă rog să-mi permiteţi să descriu traseul Suceava – Vrancea, via Botoşani, pentru a respecta cronologia.
  3. M.: Avem spaţiu şi timp suficient, deci Botoşaniul.
  4. B.: În urma împărţirii administrativ – teritoriale a României din primăvara anului 1968, am optat pentru un transfer de la Gura Humorului la Botoşani, la Institutul Pedagogic de 2 ani şi prima serie a Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga”, continuatorul Şcolii Normale „Mihai Eminescu”, fondată de marele cărturar Tiberiu Crudu. De ce Botoşaniul? Fiindcă la reînfiinţarea sa ca judeţ mi s-a părut a fi cel mai interesant şi mai atrăgător. Cunoşteam foarte bine celelalte oraşe din fosta regiune Suceava, atât ca elev cât şi ca profesor, ca participant la competiţiile sportive care se desfăşurau prin rotaţie. Pe mine m-a atras în mod deosebit arhitectura Botoşaniului, una de tip medieval, ce mă făcea să dau timpul înapoi şi să mă cred contemporan cu trecutul său. Mahalaua, acea pată pe obrazul oricărui oraş, la Botoşani era reprezentată în cea mai mare măsură de casele şi grădinile înfloritoare ale megieşilor, printre care, până spre centru, se ridicau ca adevărate opere de artă casele oamenilor prosperi, deseori cu subscripţii la fondarea unor instituţii şi societăţi culturale. Care din oraşele din fosta regiune mai aveau, la acea oră, un Teatru cu clădire proprie, cu trupe şi stagiuni permanente, unde au jucat mari actori români, la fel şi un Teatru de păpuşi, o Filarmonică, două cinematografe, două licee de mare tradiţie, „A. T. Laurian” şi „Mihai Eminescu”, edituri, publicaţii, valoroase biblioteci, librării, anticariate şi multe alte facilităţi culturale. Să nu uit parcul , o oază de linişte şi recreere, cu lacul cu bărci plutitoare şi poduri arcuite sau cu vestitele foişoare de unde, la ceas de sărbătoare, se auzeau acordurile fanfarelor Garnizoanei şi Filarmonicii. Iată  doar câteva din frumuseţile care m-au atras.
  5. M.: Primii paşi ca profesor la Botoşani?
  6. B.: Sosit chiar înainte de 1 septembrie, cu aglomeratul tren de seară, în acea forfotă astăzi uitată m-am nimerit în gara Botoşani taman între două epoci diferite: una în care tradiţionalele birje îşi trăiau ultimele clipe şi o alta în care mijeau adevărate taximetre. Tradiţionalist din fire, m-am repezit la prima trăsură, mi-am aruncat bagajele de transfer în spate cocoţându-mă sus pe capră alături de vizitiu, un om cumsecade, calificat la locul de muncă, şi tropa – trop spre Hotelul „Rareş”.  A sosit şi Ziua cea Mare (1 septembrie) când, plin de emoţie, am intrat în biroul directorului Liceului Pedagogic, profesorul Ştefan Dragomir, o mare personalitate a învăţământului botoşănean, domnia sa tot normalist la bază. Momentul în care mi-a strâns mâna, urându-mi succes în calitate de primul titular al catedrei de educaţie fizică, a fost momentul în care am devenit şi eu, cu adevărat, botoşănean gata a-mi pune în valoare toată priceperea în slujba învăţământului din acest judeţ.
  7. M.: Episodul Vrancea?
  8. B.: Un alt destin. Două judeţe, pe cât de diferite, pe atât de asemănătoare ca relief, istorie, tradiţie, cultură. Destinul a făcut ca după drumul făcut de Ştefan, acum mai bine de cinci secole pentru a chema la oaste la ceas de primejdie feciorii Babei Vrâncioaia, să parcurg şi eu acelaşi drum în căutarea destinului pe care l-am unit cu cel al profesoarei Victoria Oancea, la 15 ianuarie 1972, lăsând Liceul „Simion Mehedinţi” din Vidra şi pe elevul de atunci, Georgică Manole, fără profesoara de franceză. Ne bucurăm astăzi cu toţii, după doi ani de la nunta de aur, cu Nicoleta, profesoară de pedagogie în Franţa, oraşul Ambert, cu Jean Cristof, inginer, cu cei doi copii, nepoţii noştri dragi, Victor (14 ani) şi Anna (11 ani), cu Tudor şi nora Roxana, manageri la Cluj. Sunt cu toţii sănătoşi, iar noi, bătrânii, ne luptăm să nu le facem mai devreme o tristă despărţire.
  9. M.: Ca inspector şcolar?
  10. B.: În lumea dascălilor circulă o zicere: dacă nu eşti un bun profesor, te pune director; dacă nu eşti bun ca director, te pune inspector; dacă nici ca inspector nu eşti bun, te ia la minister. Împrejurările au fost cam aşa: într-un judeţ ca Botoşaniul, în care numărul profesorilor calificaţi de educaţie fizică nu depăşea 40, profesori I cum se spune, cu drept de predare la liceu îi numărai pe degetele de la o mână, iar ceilalţi erau profesori II. Pentru postul de inspector, reînfiinţat începând cu 1 septembrie 1971, au fost convocaţi încă din luna august trei profesori: fostul inspector Ioan Livadaru, preşedintele CJEFS, Boris Minteanschi şi subsemnatul, profesor la Liceul Pedagogic. Primul a motivat refuzul prin vârsta apropiată de pensionare şi domiciliul stabilit la Dorohoi. Al doilea a acceptat iniţial dar, când a văzut grila de încadrare prin care pierdea 1000 de lei la salariu şi maşina (un IMS) a renunţat pe loc şi, atunci, a căzut păcatul pe mine. Să fiu sincer, nu mi-a picat rău să ai funcţia de inspector la 28 de ani, dar îmi părea rău după catedra de la Pedagogic unde începusem un experiment cu jocuri de mişcare în aer liber cu elemente de logică matematică,  experiment dus la sfârşit după 1990, la revenirea la catedră în 1993, într-o lucrare publicată la Editura Didactică şi Pedagogică din Bucureşti, în rând cu manualele şcolare (ISBN 973 – 30 – 2366 -3) într-un tiraj de 11 000 de exemplare având ca referenţi pe Vasile Molan (ministru adjunct şi doctor în matematici), pe Vasile Ştefănescu, dar şi echipa de volei-fete a Liceului  (locul I pe zona Moldova) şi care a fuzionat apoi cu Clubul Sportiv Şcolar.
  11. M: Alte realizări?
  12. B.: Cu cei 40 de profesori calificaţi şi cu armata de suplinitori, împreună cu cei mai inimoşi dintre ei, am reuşit să mai echilibrăm balanţa în lupta cu celelalte judeţe mai bine încadrate, astfel încât ne-am situat şi noi pe locuri onorabile în marea competiţie naţională „Daciada”, obţinând titluri naţionale la oină, tetratlon, minibaschet şi altele. În sportul de performanţă, cu cele trei grupe de începători afiliate la Liceul „A. T. Laurian” cu atletism, baschet şi volei, eram cu mult în urma celorlalte judeţe care aveau două sau trei cluburi sportive şcolare. Astfel că am realizat şi noi două Cluburi Sportive Şcolare, la Botoşani şi apoi Dorohoi, ambele cu personalitate juridică, începând cu 1 septembrie 1972, respectiv 1973. Întrucât după decembrie 1989, la alegeri pentru inspectori, prin voinţa profesorilor am fost reales, în ciuda piedicilor puse de conducerea judeţeană FSN, am reuşit ca prin adresa  nr. 1273 din 15. 02. 1990, cu iscălitura în dreapta, inspector şcolar Nicolae Brădăţeanu, şi în stânga,  inspector general Dumitru Tatarcan (mulţumesc Mitică!) şi cu toată documentaţia prin care Şcoala Nr. 15 Botoşani să devină  cu toată baza materială şi cadre, Liceu cu Program Sportiv cu două clase a V-a şi două a IX-a, am plecat la Bucureşti. Sosit la minister, am intrat direct în biroul noului ministru Mihai Şora, bineînţeles cu sprijinul secretarei (Săru` mâna!), ceea ce mi-a uşurat mult misiunea de a înfiinţa un Liceu cu Program Sportiv la Botoşani. Primul director a fost Aristotel Samoilă pe perioada funcţionării în localul Şcolii 15, apoi în noul local sub conducerile  profesorilor Ioan Huncă, Iuliana Pomparău şi Viorel Cojocaru. Liceul cu Program Sportiv din Botoşani este singura construcţie realizată după modelul palestrelor antice, cu toate dotările didactice şi sportive necesare. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

AMENZILE pentru lipsa ROVINIETEI, eliminate. Ce termen vor avea șoferii pentru a plăti taxa de drum

Publicat

Publicitate

Vești bune pentru șoferii români: amenzile automate pentru lipsa rovinietei pe drumurile naționale ar putea deveni istorie, relatează alba24.ro.

Un proiect de lege care a primit deja aviz favorabil prevede ca șoferii să beneficieze de un termen de 24 de ore pentru a plăti taxa de drum după ce au intrat pe un tronson unde este necesară rovinieta.

Această propunere a primit deja aviz favorabil din partea Comisiei de Transport și Infrastructură și urmează să fie discutată în plen, scrie digi24.ro

24 de ore termen pentru plata rovinietei

Proiectul prevede introducerea unui sistem similar cu cel folosit pentru taxa de pod de la Fetești-Cernavodă, unde șoferii au la dispoziție un interval de timp pentru a achita taxa după trecerea podului.

Astfel, dacă vor intra pe un drum național fără rovinietă, șoferii vor avea 24 de ore pentru a plăti online sau la punctele autorizate.

Publicitate

În prezent, legislația impune achiziționarea rovinietei înainte de a circula pe drumurile naționale și pe autostrăzi.

Rovinieta poate fi cumpărată pentru diverse perioade de timp iar sumele pot varia în funcție de categoria vehiculului și de perioada pentru care este cumpărată.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 6 octombrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 6 octombrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 6 octombrie 2024:

Loto 6 din 49: 31, 5, 30, 4, 22, 26

Loto 5 din 40: 11, 1, 35, 10, 4, 17

Joker: 15, 42, 4, 18, 28 + 17

Noroc: 8 3 1 4 1 0 2

Publicitate

SuperNoroc: 5 8 3 1 1 8

Noroc Plus: 5 0 9 2 2 8

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VICTORIE pe municipal. FC Botoșani – Rapid București: 2 – 0 după un meci de totul sau nimic

Publicat

Publicitate

Meci strâns astăzi la Botoșani între echipa locală și Rapid București. FC Botoșani începea acest meci de pe ultimul loc din Superliga de Fotbal din România, având doar 8 puncte, în timp ce rapidiştii priveau cu superioritate la jucătorii din nordul Moldovei de pe locul 10 cu 13 puncte.

Meciul de pe Stadionul Municipal din Botoșani era văzut astăzi ca fiind deosebit de important în condițiile în care FC Botoșani nu mai câștigase de cinci etape, iar meciurile din ultimele două etape se terminaseră la egalitate, cu Dinamo București (2-2) și cu Gloria Buzău (3-3).

FC Botoșani începea meciul cu Anestis, Friday, Miron, Sadiku, Pavlovic, Santos, Ferreira, Florescu, Chica Roșă, Ongenda și Bodișteanu, în timp ce bucureștenii de la Rapid porneau meciul cu Siegrist, Braun, Săpunaru, Pașcanu, Borza, Grameni, Hromada, Pop, Christensen, Petrila și Jambor.

Prima repriză a meciului a fost dominată clar de bucureșteni, iar FC Botoșani părea că este condamnată la o nouă înfrângere în fața Rapidului. Mai mult, în nu mai puțin de două situații, rapidiștii au fost pe punctul de a marca, însă norocul nu a fost de partea giuleștenilor.

Partea a doua a meciului avea însă să fie de partea botoșănenilor, care, în șase minute fabuloase, au reușit să deschidă scorul și să readucă speranța unui parcurs bun în acest campionat.

Deschiderea scorului avea să vină în minutul 52, când FC Botoșani marchează prin Chică-Roșă, cel care reia în poarta lui Siegrist, după un șut slab al lui Franciso Junior. Scorul dintre FC Botoșani și Rapid București devine 1 la 0, iar botoșănenii prin aripi.

Publicitate

Deși giuleștenii aleargă după golul egalizator, repriza continuă să fie la dispoziția botoșănenilor, care atacă și trec pe lângă gol cel puțin o dată.

Golul meciului vine în minutul 90, când FC Botoșani se distanțează pe tabela de marcaj după ce Aldair  marchează și duce scorul la de 2-0, gol care aduce cele trei puncte pe municipalul din nordul Moldovei și țin echipa cu capul sus în cursa pentru evitarea retrogradării.

Meciul a marcat și debutul noului portar Giannis Anestis, despre care se poate spune clar că a adus liniștea începând de astăzi pe municipalul de la Botoșani, și care a făcut ca inclusiv cele 10 minute de prelungire acordate de arbitru să fie “sigure” pentru echipa lui Liviu Ciubotariu.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Veste bună despre AJUTORUL pentru ÎNCĂLZIRE 2024: Se ia în calcul ultimul talon de dinainte de recalcularea pensiilor

Publicat

Publicitate

Mulți pensionari se întreabă dacă la ajutorul pentru încălzire 2024 se ia în calcul ultimul talon de dinainte de recalcularea pensiilor, sau cel cu pensia majorată, atunci când se stabilește cine are dreptul să îl primească. 

Vestea bună vine de la Guvern: pensionarii cărora veniturile le-au crescut nu vor fi afectați, fiindcă se ia în calcul ultimul talon de pensie emis înainte de recalculare, relatează alba24.ro.

Se încadrează toți cei care au pensii mai mici de 2.210 de lei. Ei vor primi și în această iarnă 700 de lei pentru încălzirea locuinței.

Ajutoarele pentru încălzirea locuinței și suplimentele pentru energie termică, gaze naturale, electricitate, combustibili solizi sau petrolieri vor continua să fie acordate tuturor celor care au beneficiat anterior de acest sprijin.

Așadar, pentru a obține aceste drepturi, pensionarii vor trebui să prezinte ultimul talon de pensie, emis înainte de recalcularea pensiei.

Publicitate

Banii pot fi folosiți atât pentru plata facturilor curente cât și pentru restanțe.

Ajutor pentru încălzire 2024: Cum se calculează

Suma se calculează în funcție de venitul persoanei sau familiei. Astfel, ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în funcție de venitul net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii.

Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de:

Publicitate
  • 1386 lei /persoană în cazul familiei
  • 2053 lei, în cazul persoanei singure

Venit mediu lunar pe membru de familie sau persoană singură în procente:

  • Mai mic de 200 lei: 100% compensație
  • Între 200,1 și 320 lei: 90% compensație
  • Între 320,1 și 440 lei: 80% compensație
  • Între 440,1 și 560 lei: 70% compensație
  • Între 560,1 și 680,1 lei: 60% compensație
  • Între 680,1 și 920 lei: 50% compensație
  • Între 920,1 și 1040 lei: 40% compensație
  • Între 1040,1 și 1160 lei: 30% compensație
  • Între 1160,1 și 1280 lei: 20% compensație
  • Între 1280,1 și 1386 lei (pe membru de familie): 10% compensație
  • Între 1280,1 și 2053 lei (pentru persoană singură): 10% compensație

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending