Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (282)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ÎN DIALOG  CU PROFESORUL OCTOGENAR  NICOLAE  BRĂDĂŢENU, FOST INSPECTOR ŞCOLAR (PARTEA I)

 Georgică Manole: Domnule profesor, viaţa dumneavoastră a fost marcată de traseul Suceava – Vrancea – via Botoşani. Vreţi să-l detaliaţi?

Nicolae Brădăţeanu:  La acest traseu tumultuos, daţi-mi voie să încep cu începutul. M-am născut, vorba lui Stratan, de ziua mea, cu legitimaţia nr. 12. 03. 1943, de profesie nou-născut, în satul meu natal (iertaţi-mi gluma) în familia unor oameni de treabă (la propriu şi la figurat), de fapt în comuna Capu Câmpului, plasa Ilişeşti, judeţul Câmpulung Moldovenesc (am păstrat titulatura din vechea împărţire administrativă), localitate situată pe malul drept al râului Moldova, ceva mai jos de unde legenda spune că s-a înecat nevinovata căţea Molda în primul descălecat, dând şi denumirea de Moldova, un ţinut al muşatinilor care au condus-o cu vrednicie prin războaie de apărare, un ținut vast  ce se întinde astăzi pe teritoriul aceluiași popor cu două state, după cum a hotărât istoria – România şi Republica Moldova.  După şcoala elementară făcută acasă, am urmat cursurile Liceului Teoretic Gura Humorului, cu examenul de maturitate obţinut în anul 1961 (se renunţase la denumirea de bacalaureat). Am urmat F. Ef. F.  Iaşi, apoi completarea studiilor la I.C.F. Bucureşti. Întorcându-mă la Gura Humorului ca profesor de educaţie fizică, având diplomă în regulă, în decembrie 1965, după armata obligatorie.

  1. M.: A urmat Vrancea?
  2. B.: Vă rog să-mi permiteţi să descriu traseul Suceava – Vrancea, via Botoşani, pentru a respecta cronologia.
  3. M.: Avem spaţiu şi timp suficient, deci Botoşaniul.
  4. B.: În urma împărţirii administrativ – teritoriale a României din primăvara anului 1968, am optat pentru un transfer de la Gura Humorului la Botoşani, la Institutul Pedagogic de 2 ani şi prima serie a Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga”, continuatorul Şcolii Normale „Mihai Eminescu”, fondată de marele cărturar Tiberiu Crudu. De ce Botoşaniul? Fiindcă la reînfiinţarea sa ca judeţ mi s-a părut a fi cel mai interesant şi mai atrăgător. Cunoşteam foarte bine celelalte oraşe din fosta regiune Suceava, atât ca elev cât şi ca profesor, ca participant la competiţiile sportive care se desfăşurau prin rotaţie. Pe mine m-a atras în mod deosebit arhitectura Botoşaniului, una de tip medieval, ce mă făcea să dau timpul înapoi şi să mă cred contemporan cu trecutul său. Mahalaua, acea pată pe obrazul oricărui oraş, la Botoşani era reprezentată în cea mai mare măsură de casele şi grădinile înfloritoare ale megieşilor, printre care, până spre centru, se ridicau ca adevărate opere de artă casele oamenilor prosperi, deseori cu subscripţii la fondarea unor instituţii şi societăţi culturale. Care din oraşele din fosta regiune mai aveau, la acea oră, un Teatru cu clădire proprie, cu trupe şi stagiuni permanente, unde au jucat mari actori români, la fel şi un Teatru de păpuşi, o Filarmonică, două cinematografe, două licee de mare tradiţie, „A. T. Laurian” şi „Mihai Eminescu”, edituri, publicaţii, valoroase biblioteci, librării, anticariate şi multe alte facilităţi culturale. Să nu uit parcul , o oază de linişte şi recreere, cu lacul cu bărci plutitoare şi poduri arcuite sau cu vestitele foişoare de unde, la ceas de sărbătoare, se auzeau acordurile fanfarelor Garnizoanei şi Filarmonicii. Iată  doar câteva din frumuseţile care m-au atras.
  5. M.: Primii paşi ca profesor la Botoşani?
  6. B.: Sosit chiar înainte de 1 septembrie, cu aglomeratul tren de seară, în acea forfotă astăzi uitată m-am nimerit în gara Botoşani taman între două epoci diferite: una în care tradiţionalele birje îşi trăiau ultimele clipe şi o alta în care mijeau adevărate taximetre. Tradiţionalist din fire, m-am repezit la prima trăsură, mi-am aruncat bagajele de transfer în spate cocoţându-mă sus pe capră alături de vizitiu, un om cumsecade, calificat la locul de muncă, şi tropa – trop spre Hotelul „Rareş”.  A sosit şi Ziua cea Mare (1 septembrie) când, plin de emoţie, am intrat în biroul directorului Liceului Pedagogic, profesorul Ştefan Dragomir, o mare personalitate a învăţământului botoşănean, domnia sa tot normalist la bază. Momentul în care mi-a strâns mâna, urându-mi succes în calitate de primul titular al catedrei de educaţie fizică, a fost momentul în care am devenit şi eu, cu adevărat, botoşănean gata a-mi pune în valoare toată priceperea în slujba învăţământului din acest judeţ.
  7. M.: Episodul Vrancea?
  8. B.: Un alt destin. Două judeţe, pe cât de diferite, pe atât de asemănătoare ca relief, istorie, tradiţie, cultură. Destinul a făcut ca după drumul făcut de Ştefan, acum mai bine de cinci secole pentru a chema la oaste la ceas de primejdie feciorii Babei Vrâncioaia, să parcurg şi eu acelaşi drum în căutarea destinului pe care l-am unit cu cel al profesoarei Victoria Oancea, la 15 ianuarie 1972, lăsând Liceul „Simion Mehedinţi” din Vidra şi pe elevul de atunci, Georgică Manole, fără profesoara de franceză. Ne bucurăm astăzi cu toţii, după doi ani de la nunta de aur, cu Nicoleta, profesoară de pedagogie în Franţa, oraşul Ambert, cu Jean Cristof, inginer, cu cei doi copii, nepoţii noştri dragi, Victor (14 ani) şi Anna (11 ani), cu Tudor şi nora Roxana, manageri la Cluj. Sunt cu toţii sănătoşi, iar noi, bătrânii, ne luptăm să nu le facem mai devreme o tristă despărţire.
  9. M.: Ca inspector şcolar?
  10. B.: În lumea dascălilor circulă o zicere: dacă nu eşti un bun profesor, te pune director; dacă nu eşti bun ca director, te pune inspector; dacă nici ca inspector nu eşti bun, te ia la minister. Împrejurările au fost cam aşa: într-un judeţ ca Botoşaniul, în care numărul profesorilor calificaţi de educaţie fizică nu depăşea 40, profesori I cum se spune, cu drept de predare la liceu îi numărai pe degetele de la o mână, iar ceilalţi erau profesori II. Pentru postul de inspector, reînfiinţat începând cu 1 septembrie 1971, au fost convocaţi încă din luna august trei profesori: fostul inspector Ioan Livadaru, preşedintele CJEFS, Boris Minteanschi şi subsemnatul, profesor la Liceul Pedagogic. Primul a motivat refuzul prin vârsta apropiată de pensionare şi domiciliul stabilit la Dorohoi. Al doilea a acceptat iniţial dar, când a văzut grila de încadrare prin care pierdea 1000 de lei la salariu şi maşina (un IMS) a renunţat pe loc şi, atunci, a căzut păcatul pe mine. Să fiu sincer, nu mi-a picat rău să ai funcţia de inspector la 28 de ani, dar îmi părea rău după catedra de la Pedagogic unde începusem un experiment cu jocuri de mişcare în aer liber cu elemente de logică matematică,  experiment dus la sfârşit după 1990, la revenirea la catedră în 1993, într-o lucrare publicată la Editura Didactică şi Pedagogică din Bucureşti, în rând cu manualele şcolare (ISBN 973 – 30 – 2366 -3) într-un tiraj de 11 000 de exemplare având ca referenţi pe Vasile Molan (ministru adjunct şi doctor în matematici), pe Vasile Ştefănescu, dar şi echipa de volei-fete a Liceului  (locul I pe zona Moldova) şi care a fuzionat apoi cu Clubul Sportiv Şcolar.
  11. M: Alte realizări?
  12. B.: Cu cei 40 de profesori calificaţi şi cu armata de suplinitori, împreună cu cei mai inimoşi dintre ei, am reuşit să mai echilibrăm balanţa în lupta cu celelalte judeţe mai bine încadrate, astfel încât ne-am situat şi noi pe locuri onorabile în marea competiţie naţională „Daciada”, obţinând titluri naţionale la oină, tetratlon, minibaschet şi altele. În sportul de performanţă, cu cele trei grupe de începători afiliate la Liceul „A. T. Laurian” cu atletism, baschet şi volei, eram cu mult în urma celorlalte judeţe care aveau două sau trei cluburi sportive şcolare. Astfel că am realizat şi noi două Cluburi Sportive Şcolare, la Botoşani şi apoi Dorohoi, ambele cu personalitate juridică, începând cu 1 septembrie 1972, respectiv 1973. Întrucât după decembrie 1989, la alegeri pentru inspectori, prin voinţa profesorilor am fost reales, în ciuda piedicilor puse de conducerea judeţeană FSN, am reuşit ca prin adresa  nr. 1273 din 15. 02. 1990, cu iscălitura în dreapta, inspector şcolar Nicolae Brădăţeanu, şi în stânga,  inspector general Dumitru Tatarcan (mulţumesc Mitică!) şi cu toată documentaţia prin care Şcoala Nr. 15 Botoşani să devină  cu toată baza materială şi cadre, Liceu cu Program Sportiv cu două clase a V-a şi două a IX-a, am plecat la Bucureşti. Sosit la minister, am intrat direct în biroul noului ministru Mihai Şora, bineînţeles cu sprijinul secretarei (Săru` mâna!), ceea ce mi-a uşurat mult misiunea de a înfiinţa un Liceu cu Program Sportiv la Botoşani. Primul director a fost Aristotel Samoilă pe perioada funcţionării în localul Şcolii 15, apoi în noul local sub conducerile  profesorilor Ioan Huncă, Iuliana Pomparău şi Viorel Cojocaru. Liceul cu Program Sportiv din Botoşani este singura construcţie realizată după modelul palestrelor antice, cu toate dotările didactice şi sportive necesare. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Taxă pe Transfăgărășan: Variantă luată în calcul pentru șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac. Motivul

Publicat

acum 2 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac ar putea fi taxați. Varianta ar fi luată în calcul pentru reducerea aglomerației de pe Transfăgărășan. Deși nu a fost deocamdată depusă la autorități, propunerea este susținută de o asociație de turism și de un reprezentant al Muzeului Astra din Sibiu, scrie alba24.ro.

Problema coloanelor de mașini ce se întind pe kilometri întregi, vara, pe Transfăgărășan, a comerțului stradal neorganizat sau urșilor atrași de gunoaie a pus în discuție varianta taxării accesului spre Bâlea Lac.

” Problema din zona Bâlea Lac este o problemă legată de sistematizare și acces (…). O resistematizare a zone Bâlea Lac necesită niște fonduri importante. Fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie studiate care sunt pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă”, a declarat președintele Asociației Juețene de Turism Sibiu, pentru turnulsfatului.ro.

Acesta spune că ”trebuie văzute toate aspectele” privind oportunitatea introducerii unei astfel de taxe.

Taxă pe Transfăgărășan. Condiții

Tot pentru sursa citată, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu și fost consilier al ministrului Culturii spune că turismul actual de masă de la Bâlea Lac trebuie ”reașezat”.

Potrivit acestuia, ” acolo este un haotism urban care trebuie reperat. Tot noi trebuie să educăm, pentru că reguli sunt”. Directorul precizează că discuția trebuie purtată cu mai multe autorități, pentru că este zonă protejată.

”Da, ar putea fi o taxă, așa cum se practică peste tot”, mai spune acesta.

Publicitate

Banii colectați dintr-o astfel de taxă ar putea fi folosiți pentru amenajarea de parcări și organizarea unui turism autentic și sustenabil pe Transfăgărășan și la Bâlea Lac.

Transfăgărășan are 151 km și traversează nord-sud Munții Făgăraș, de la Cârțișoara (Sibiu) la Bascov (Argeș). Lacul Bâlea se află la altitudinea de 2042 metri. Alături de Transalpina (cel mai înalt punct 2145 metri), face parte din seria celor mai spectaculoase drumuri montane din România.

Citeste mai mult

Eveniment

România introduce Sistemul de înregistrare Intrare/ieșire la frontieră, din luna octombrie. Cum va funcționa

Publicat

acum 2 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

România introduce Sistemul de înregistrare intrare/ieșire la frontieră, din 12 octombrie. Sistemul va fi aplicat alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, scrie alba24.ro. Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), este un instrument modern de control la frontiera externă a Spațiului Schengen, transmite Poliția de Frontieră.

Cum funcționează sistemul

EES este un sistem electronic care înregistrează data și locul de intrare și de ieșire a cetățenilor țărilor terțe admiși pentru șederi pe termen scurt – inclusiv cetățenii Republicii Moldova.

Acesta înregistrează și datele alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) ale acestora.

De asemenea, calculează durata de ședere autorizată, potrivit sursei citate.

”Sistemul nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid și mai sigur de verificare, înlocuind treptat ștampilarea documentelor de călătorie”, precizează Poliția de Frontieră.

Publicitate
Potrivit instituției, obiectivul implementării acestui sistem este ”asigurarea unui control la frontieră mai sigur, mai rapid și mai eficient, care să reducă timpii de așteptare și să contribuie la o mai bună protejare a granițelor Uniunii Europene”.

Cum se va aplica sistemul

EES va fi pus în funcțiune progresiv, începând cu 12 octombrie 2025. România va utiliza sistemul etapizat, inițial în puncte de trecere selectate.

Apoi, acesta va fi extins treptat, până la implementarea deplină la întreaga frontieră externă, într-un termen de maximum 170 de zile calendaristice.

Pe durata perioadei de progresivitate, documentele de călătorie ale persoanelor vizate vor continua să fie ștampilate la intrare și la ieșire. Ștampilarea manuală va înceta odată cu operaționalizarea completă a sistemului.

Cum se va desfășura controlul la frontieră în cadrul EES

Atunci când cetățeanul unui stat terț efectuează controlul de frontieră, prezintă pașaportul și, dacă este cazul, alte documente necesare (de exemplu, permis de ședere sau permis de mic trafic). Polițistul de frontieră este îndreptățit să verifice scopul și durata călătoriei, precum și dovada mijloacelor de subzistență.

La prima intrare după operaționalizarea sistemului EES, se vor colecta datele biometrice – fotografia facială și patru amprente – pentru a crea un dosar individual. La călătoriile următoare, verificarea la frontieră se va efectua pe baza datelor biometrice deja înregistrate, ceea ce va scurta timpul de așteptare comparativ cu prima înregistrare în sistem.

În situația în care sunt îndeplinite toate condițiile legale, intrarea în țară va fi permisă și înregistrată electronic, iar polițistul de frontieră va informa persoana despre durata autorizată a șederii. Dacă, dimpotrivă, condițiile nu sunt îndeplinite, refuzul intrării este înregistrat în sistem și, de asemenea, comunicat persoanei, mai transmite Poliția de Frontieră.

Cine este vizat și care sunt excepțiile

EES se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din Uniunea Europeană, cu excepțiile precizate de regulament) care sunt admiși pentru o ședere pe termen scurt (max. 90 zile în oricare 180 zile), inclusiv cetățenilor Republicii Moldova, precum și cetățenilor terți care sunt membri ai familiei unui cetățean al Uniunii și nu dețin un permis de ședere.

Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care prelevarea amprentelor este fizic imposibilă sunt exceptate de la amprentare.

Cetățenii țărilor terțe care dețin un document de ședere sau o viză de lungă ședere eliberată de un stat membru al UE, precum și membrii de familie ai cetățenilor UE care dețin un permis de ședere, nu intră sub incidența EES.

Protecția datelor

Datele sunt stocate în sistem pentru o perioadă de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii perioadei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor. Persoanele vizate au dreptul de acces, rectificare și ștergere a datelor conform cadrului legal.

Informații utile pentru călători

Pentru a evita întârzierile în procesul de control la trecerea frontierei, persoanele care beneficiază de excepții de la implementarea în sistemul EES sunt rugate să prezinte, încă de la momentul controlului, documentele justificative care atestă acest statut.

Pe durata implementării progresive a EES, serviciul web de verificare a duratei șederii nu va fi disponibil. Calcularea automată a perioadei de ședere va fi funcțională după operaționalizarea completă a sistemului.

Citeste mai mult

Eveniment

Vești proaste pentru românii cu credite, din octombrie. Cu cât vor crește ratele

Publicat

acum 2 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Vești proaste pentru românii cu credite, începând cu luna octombrie. Ratele calculate în funcție de IRCC vor crește. Este vorba despre indicele în funcție de care sunt calculate creditele începând cu luna mai 2019, scrie alba24.ro.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) va crește, de la 1 octombrie 2025, la 6,06%, potrivit analizelor financiare. Acum este la nivelul de 5,55%.

Asta înseamnă creșterea ratelor la credite pentru circa 500.000 de români, care au ratele legate de IRCC.

De exemplu, pentru un credit de 400.000 de lei pe 30 de ani, rata lunară va urca de la 2.865 lei la 3.007 lei, notează gândul.ro.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci. Acesta reflectă media dobânzilor reale practicate în piață.

Banca Națională a României a menținut deocamdată dobânda-cheie la 6,5%, după ce aceasta a crescut semnificativ în ultimii ani.

Publicitate

Instituția nu ia în calcul o scădere de dobânzilor în acest moment, având în vedere nivelul inflației, 9,9% în prezent și care ar putea crește, potrivit antena3.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Care este suma propusă

Publicat

acum 3 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat, luni, detaliile unui program de sprijin, parte din pachetul de măsuri pentru relansarea economică propus de Ministerul Muncii, scrie alba24.ro.

Măsura principală a programului constă în acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni.

„Pentru aceste mame, mame singure și nu numai, avem în vedere acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni cu condiția ca raportul de muncă să continue cel puțin încă 18 luni după expirarea acestei facilități”, a explicat ministrul.

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Condiții

Programul se adresează în special mamelor cu mai mulți copii care doresc să se întoarcă la muncă, răspunzând astfel unei provocări demografice majore.

„Îmbătrânirea populației este o preocupare peste tot în lume și atunci Partidul Social Democrat consideră de cuvință să încurajeze cât de mult se poate cu toate resursele disponibile inclusiv mamele cu mai mulți copii care vor să se întoarcă în piața muncii”, a precizat Manole.

Pe lângă subvenția lunară, programul include facilități complementare. „Pentru că această temă a sprijinirii mamelor cu mai mulți copii este extrem de importantă, propunem în plus față de subvenția despre care v-am spus și completarea acesteia cu o facilitate și anume cu scutirea de la plata contribuției asigurătorii pentru muncă, acces la programe de formare profesională pentru reîncadrare și sprijin financiar pentru acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor de vârstă mică 0-6 ani”, a detaliat ministrul.

Programul va beneficia 5.000 de mame și va fi finanțat din multiple surse.

Publicitate

Ministrul a subliniat că aceste măsuri reprezintă investiții, nu cheltuieli. „Aș vrea să subliniez că aceste măsuri, având ca prim obiectiv mai multe locuri de muncă și mai mulți angajați în economie, înseamnă din primul moment nu cheltuieli, chiar dacă este vorba de fonduri europene, nici măcar atunci când este vorba de fonduri europene, ci înseamnă un beneficiu pentru economie din primul moment”, a spus Manole.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending