O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Emil Karannica, un alt fel de Arcimboldo al Săveniului. În oraşul Săveni (Botoşani) trăieşte un pictor special şi original în acelaşi timp. Se numeşte Emil Karannica. L-am întrebat cândva de ce se numeşte Karannica şi nu Ionescu, Popescu, sau… Mi-a răspuns pe loc: „Nimic nu-i întâmplător în Univers. În actuala mea existenţă pământeană s-a hotărât să mă numesc aşa, Karannica. De acolo, din nordul Greciei, din Veria, aflată la doi paşi de Verghina unde se găseşte mormântul lui Filip al Doilea al Macedoniei, a trebuit să vină tatăl meu, Nicolae, aici, în nordul Moldovei, s-o cunoască pe mama mea, Maria, ca apoi să apar eu pe lume într-o splendidă duminică din miezul verii anului 1965. Cred că acesta este un motiv ce mă determină să ador vara, soarele, marea, cerul albastru”.
Cunoscându-i opera, am venit cu un punct de vedere personal: „am senzaţia că este prezentă o agresivitate deliberată”. M-a privit întrebător, semn că n-a prea fost de acord cu părerea mea venită dinspre psihologie: „Creaţia mea, hm!, nu-i agresivă, domnule Manole, ci e doar teribil de sinceră. Eu sunt un om extrem de lucid şi realist. Iar ce se vede pe cartoanele şi pânzele mele reflectă o lume turbată, angoasată, căzută nefiresc de la rosturile ei, o lume nebună, cu ororile şi abaterile ei de la axa normală. Vi se pare că trăim într-un mediu planetar perfect? Unii vor să ne facă să credem asta. În general lucrările mele sunt ILUZIA UNEI ILUZII. Din punctul meu de vedere opera mea nu e îndeajuns de agresivă încât să arate întreaga monstruozitate în care trăim. Trăim doar în epoca zeiţei Kaly. În plină eră a beznei tapetată cu minciuni şi ultratehnologie. Trăim în cea mai modernă şi sofisticată sclavie.”
Văzându-şi de opera sa, aceasta se supune unor puncte de vedere personale ale artistului: 1. „lumina este esenţa picturii”; 2. „pictura veche nu are termen de comparaţie”; 3. „caut omul ca prezenţă principală, însă nu omul golit de Dumnezeu”; 4. „o grafică pornind de la lirica eminesciană n-ar putea-o face decât Michelangelo”; 5. „grafica Ligiei Macovei, deşi bine intenţionată, e banală şi puerilă”; 6. „pentru mine, nici oraşul Săveni, nici marginea şi nici centrul Universului, nu reprezintă nimic”; 7. „nu aş reprezenta spiritul actual al oraşului Săveni printr-o femeie fiindcă aş insulta femeia”; „atât poezia cât şi pictura se folosesc de nişte artificii: poezia prin vrăjitorii ale limbajului, pictura prin vrăjitorii ale culorilor”.
Printre ultimele tablouri expuse de Emil Karannica (Emil Caranica) se numără „Rugăciunea unui vlah”, „Urlet înăbuşit”, „Floarea soarelui uscată”, „Caravaggio”, „Peisaj din Săveniul de altădată”, „Noapte înstelată la Săveni”, „Strada Mare din Săveni”, „Elogiul demenţei perene”, „Thanatos”, „Turc bătrân din Dobrogea”, „Mască”, „Crăciun binecuvântat”, „Măşti peste Săveni”, „Bufonul aplaudac”, „Bufonul fericit” şi altele. Cu cine să-l compar? Cu un alt fel de Arcimboldo al Săveniului. Nu un „pictor al curţii”, ca cel amintit , ci un „pictor al realismului psihologic” este Emil Karannica. Se reţin unele alegorii, multe capete supuse celor patru umori (colericul, sangvinicul, flegmaticul şi melancolicul), reprezentări remarcabile ale unor gesturi, toate izvorâte din propriile nelinişti. Puse unul lângă altul, tablourile lui Karannica alcătuiesc un alt Săveni, unul în oglindă, omul simplu ocupând principalul loc fiindcă, ar spune Emil Karannica, pe feţele acestora găsim cele mai impresionante forme de exteriorizare a intensităţilor interioare. Portretele realizate de pictorul din Săveni le întâlneşti plimbându-te pe străzile oraşului său, citind cărţile de istorie ale lumii, călătorind prin cultura umanităţii. Personajele lui Karanica nu apar ca invitate la o şedinţă foto, ele exprimă mereu o suferinţă, iar cei care nu doar le privesc, ci le şi ascultă, aud strigătul de durere, cum ar fi chiar şi cel exprimat de o floarea soarelui uscată. Pe când o personală la Botoşani a unui pictor care exprimă până la paroxism dorinţa de viaţă ca esenţă a creştinismului?
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
