O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

AM CITIT, AM REŢINUT…

Anica Sârbu din Siliştea Gumeşti: „Când stau iarna la băieţii mei, le zic să mai pună filmul acela al lui Marin Preda. L-am văzut de vreo 15 ori, mamă. A avut dreptate, aşa trăia lumea atunci”; Dan Puric: „Toată lumea are grijă de activitatea politică şi nimeni nu are grijă de fiinţa naţională”; Dan Puric: „Pentru România se pregăteşte genul de om fără memorie”; Dan Puric: „Enescu face parte din geniul care a adunat esenţa românească în nădejde”; Karl Popper: „Relativismul este una din numeroasele crime ale intelectualităţii”; Karl Popper: „În numele toleranţei avem dreptul de a nu-i tolera pe intoleranţi”; Juddu Krishnamurti: „Cea mai înaltă treaptă a inteligenţei umane este capacitatea de a observa fără să judeci; Stephen Hawking: „Inteligenţa artificială va fi ori cel mai bun lucru, ori cel mai rău lucru care i se va întâmpla omenirii”; Dave Waters: Să prezici viitorul nu este magie, este inteligenţă artificială”; Pedro Domingos: „Oamenii îşi fac griji ca nu cumva computerele să devină prea inteligente şi să preia conducerea lumii, dar adevărata problemă este că ele sunt stupide şi deja au preluat conducerea lumii”; Kant: „Datoria de a iubi este o absurditate”; principiul lui Nilă Moromete: „Dacă te supără tac-tu, ia oile şi caii şi fugi la Bucureşti”; Victor Hugo: „Dacă natura se cheamă providenţă, societatea trebuie să se cheme prevedere”;

Cicero: „În nimic nu se apropie omul  mai mult de Dumnezeu decât în truda sa de a reda sănătatea oamenilor”; Schopenhauer: „Pentru a surprinde adevărata fizionomie a unui om trebuie să-l observi când e singur”; Ion Davidescu: „Poetul din provincie îşi controlează respiraţia, ridică stiloul şi înghite în sec, nicăieri la capătul deşertului acest dromader insinuant, nu cere şi nu este primit cu apă: aceasta se cheamă, simplu, Condiţie”; Ion Davidescu: „Fumul se gudură să fie cioplit”; Gabriela Melinescu: „Iubirea, o boală de origine divină”; Erri de Luca: „Viaţa unui om durează cât viaţa a trei cărţi”; Camil Petrescu: „rămânerea în pură bestialitate”; zicerea pitagoreicilor: „Noi nu mai auzim muzica sferelor pentru că suntem prea obişnuiţi cu ea”; Hegel: „Ideile se manifestă în lumea materială sub forma evenimentelor istoriei”; Alex Ştefănescu: „Sub Iliescu istoria a stagnat şi a format o boltă în România”; Tudorel Urian: „În politică totul se judecă în roşu comunist şi negru fascist”; Adrian Despot de la „Viţa de vie”: „România e bolnavă. Iar boala nu e SIDA ci nepăsarea”; Sofocle: „Ştiinţa e partea cea mai însemnată a fericirii”; Ovidiu Genaru: „Frica noastră de moarte are un miros plăcut  de iasomie”; Ovidiu Genaru: „Urăm frica fiindcă ne sălbăticeşte, ne pregăteşte fuga”; Ovidiu Genaru: „Sufletu-mi e centrul universului / Ca durere vreau să spun”; sloganul leninist: „Nu poţi trăi în societate fiind liber de societate”; conceptul G. Lukacs: „societate groaznic de definitivă”; omul recent: „modelat de sloganurile publicitare ale societăţii de consum”; omul nou: „produs ideologic cu faţă umană al socialismului şi comunismului”; Shakespeare: „Dar mă ucide gândul că nu-s gând”; din Sfânta Scriptură: „Mântuirea stă întru mult sfat”; din Sfânta Scriptură: „Cei lipsiţi de povăţuitori cad ca frunzele”; părintele Galeriu: „Arma maestrului este cuprinsă în cele trei slujiri esenţiale: învăţător, sfinţitor şi păstor, după Chipul lui Iisus Hristos”; Ludwig Feuerbach: „Cuvântul eliberează omul. Cine nu ştie să se exprime este sclav”; Mircea Horia Simionescu: „Există în această lume multă faţadă, mult decor. Eu toată lumea mi-am imaginat-o ca pe o confecţie de carton”; Mircea Horia Simionescu: „Mulţi mă socotesc un original, dar eu am preluat cu seninătate din marea moştenire clasică românească”; Andrei Pleşu: „Prestaţia mea de presă e a unui diagnostician, nu a unui terapeut universal”; Raymond Aron: „Ca intelectual, statutul tău firesc e acela de „spectator angajat”; Jean de la Bruyere:  „Oamenii se suferă anevoios unii pe alţii şi sunt înclinaţi să nu se aprobe reciproc. Ei se arată atât de plini de ideile lor, încât nu mai au loc şi pentru opiniile celor din jur”; Cătălin Pavel: „Un articol academic prin care suflă vântul va trebui bine căptuşit cu fotografii spectaculoase”; Petre Guran: „Paradigma marxistă a dezvoltării liniare a umanităţii spre orizontul mişcător al utopiei sociale s-a chircit până când s-a închis singură într-o mişcare circulară”; John Maxwell: „Teama ne face să ne analizăm toate problemele deodată: cele de ieri, de azi şi de mâine. Ca să ai succes, trebuie să te concentrezi pe ziua de azi”; Dostoievski: „Noi avem geniul tuturor popoarelor, dar avem în plus geniul rusesc, aşadar, noi vă putem înţelege, în timp ce voi nu ne puteţi înţelege”; călugărul Filotei din Pskov: „Moscova este moştenitoarea marilor capitale ale lumii. Prima Romă a căzut sub păgâni; a doua Romă a căzut sub turci; Moscova este a treia Romă, iar a patra nu va fi niciodată”; Arkadii Vaksberg: „Duplicitatea, ipocrizia şi demagogia, acestea au fost trăsăturile distinctive ale regimului comunist instaurat în 1917 pe teritoriul Imperiului Rus”; Ioana Scoruş: „Iar când copila iese din rochia-i arogantă / Se tulbură oglinda”; pictorul Gheorghe Vîrtosu: „Cel mai important reper al vieţii mele este simplitatea”; Francis Bacon: „Citeşte nu pentru a contrazice, nici pentru a crede, ci pentru a cântări şi a lua în considerare”; Mark Twain: „Pregătirea înseamnă totul. Conopida nu este altceva decât o varză care a fost educată într-un colegiu”; Edmondo De Amicis: „Educaţia unui popor se judecă după ţinuta de pe stradă. Văzând grosolănia pe stradă eşti sigur că o vei găsi şi în casă”; Modest Morariu: „În definitiv, prin ce ne-am putea argumenta superioritatea faţă de furnici? Un răspuns posibil: prin Bibliotecă”; Thomas Alva Edison: „Alături de hidrogen, prostia e cea care se găseşte în cea mai mare cantitate în univers”; Pompiliu Constantinescu: „Cine gustă pe cronicari va gusta şi pe Eminescu, şi va gusta şi pe cei mai moderni scriitori naţionali, cu aceeaşi intensitate”; Mircea Eliade: „Viaţa nu poate fi reparată, ci numai creată din nou, printr-o reîntoarcere la izvoare, iar izvorul, prin excelenţă, e ţâşnirea prodigioasă de energie, de viaţă şi de fertilitate care a avut loc odată cu facerea lumii”;