Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (276)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

Iulian Cătălui, în „Tribuna” nr. 527 din august 2024, publică eseul „Postmodernismul în literatură şi filozofie (I)”.  Postmodernismul este considerat curent sau mişcare  artistică şi culturală, declarându-se a avea „neîncredere în metanaraţiune”, adoptă „izolaţionismul regresiv în comparaţie cu „starea mentală progresivă” a modernismului. Jean-Francois Lyotard consideră că postmodernismul trebuie să atace ideea unor „universalii monolitice” şi să promoveze perspectivele „fracturate, fluide şi pe cele multiple”. În conformitate cu teoreticianul postmodernismului amintit mai sus, rezumă Iulian Cătălui: „Rezultă că postmodernismul, după cum sugerează şi termenul, reprezintă ceea ce a venit după modernism, modernism provenind din latinescul „modo”, însemnând  „chiar acum”, iar „post” înseamnă „după”, astfel, postmodernismul semnifică, în principiu, „după momentul de acum”. Totuşi, formula „modernism” nu era poate cea mai utilă etichetă pentru cultura avangardistă de la începutul secolului al XX-lea, dar avea, indubitabil, o „forţă descriptivă superioară” expresie care i-a succedat. Potrivit istoricului britanic Eric Hobsbawm, termenul postmodernism s-a răspândit în tot felul de domenii care „nu aveau nimic comun cu artele”. Autorul eseului  consideră că trebuie explicaţi doi termeni înrudiţi cu postmodernismul: a) postmodernitatea ( „sau „condiţia postmodernă”, care reprezintă starea sau condiţia economică ori culturală a societăţii despre care se spune că există după modernitate). Conceptul trebuie raportat şi la considerentele care vizează că modernismul s-a încheiat în anii 1980 sau începutul anilor 1990. b) postmodern („deseori folosit incorect sub forma „postmodernist”, utilizat pentru a descrie condiţia sau răspunsul la postmodernitate). Doar abordând corect înţelesurile celor trei concepte (postmodernism, postmodernitate  şi postmodern)  se pot aborda secvenţe precum arhitectura postmodernă, literatură postmodernă, filozofie postmodernă etc.

Consultând o bibliografie destul de vastă (Lyotard, John Higgs, Artur Ribeiro,  Mathias Nilges, Ian Buchanan, Daniel Herwitz, Peter Brooker, Arnold J. Toynbee, Peter F. Druker şi mulţi alţii), Iulian Cătălui sistematizează despre postmodernism: 1. „este un termen destul de contestat”; 2. „un concept deosebit de instabil”; 3. „numeşte multe tipuri diferite de obiecte şi fenomene culturale în diferite moduri”; 4. „este un termen exasperant”; 5. „este un truism”; 6. „înseamnă mai multe lucruri deodată”; 7. „mai  degrabă mai multe postmodernisme decât un postmodernism” etc.   Din corpul eseului aleg  o descriere  a postmodernismului făcută de politologul şi psihologul american Walter Truett Anderson. Identificând patru tipologii ale lumii, a descris postmodernismul ca aparţinând uneia dintre ele: a) lumea ironist – postmodernă („care vede adevărul aşa cum e construit social”); b) lumea raţional-ştiinţifică („în care adevărul e  este descoperit printr-o cercetare metodică, disciplinară”); c) lumea social – tradiţională („în care adevărul e găsit în moştenirea civilizaţiei americane şi occidentale”); d) lumea neo-romantică („în care adevărul este descoperit prin obţinerea, atingerea armoniei cu natura şi/sau explorarea spirituală a sinelui interior”).

În acelaşi număr al revistei „Tribuna”, Mircea Arman  publică editorialul „Cultura contemporană între autenticitate şi afirmarea falselor valori”.  Sistematizăm: 1. „fenomenul cultural are, mai degrabă, dimensiunea divertismentului”; 2. „se face confuzia bine întreţinută între acest fenomen al culturii de masă, impersonală şi asimilată divertismentului şi cultura genuină, un atribut al elitelor şi motor al societăţii”; 3. „se remarcă dominaţia nefirească a stângii, aplatizarea valorilor, extincţia culturii de vârf şi afirmarea unei pletore a diletanţilor şi veleitarilor, a intelectualilor de stânga neomarxistă care să acapareze viaţa culturală, istoria şi destinele naţiunilor, mergând pe o falsificare a valorilor care îşi găseşte apogeul în wokeism”; 4. „afirmarea, cu obstinaţie, a falselor valori, inversarea acestora, toate legate de neo şi sexomarxism, progresism şi wokeism”; 5. „se pun în operă dezideratele corifeilor Şcolii de la Frankfurt privind aneantizarea educaţiei ca prim mijloc în afirmarea noii societăţi comuniste”; 6. „accesul profesorilor la gradele universitare nu mai este rodul gândirii creatoare materializată în scrierea de cărţi care să ducă mai departe valorile genuine, ci în tot felul de participări la diferite congrese, apartenenţe la diferite forme de activism social sau nu, mai grav, la diseminarea imposturii curentelor progresismului”; 7. „după anii 1990 impostura şi veleitarismul au ajuns la rang de virtute şi valoare supremă”; 8. „structura educaţională a societăţilor reale tind să capete, din ce în ce mai mult,  forma informaţională, iar realitatea mediată naturală să se confunde cu realitatea artificială a structurilor informatice. Acest fapt a  şi permis, de altfel,  confuzia dată de trecerea mediei spre propagandă, a ştiinţei spre vulgarizarea şi ideologizarea sa, iar a culturii înalte spre prăbuşirea în divertisment”;  9. „În momentul când primitivii din „peşterile informaţionale” vor câştiga lupta cu gândirea critică şi metafizică, prin deja menţionata distrugere a valorilor culturale, educaţionale şi ştiinţifice genuine, se va termina deja cu marea gândire europeană: filosofică, ştiinţifică şi artistică! Este până acolo mai puţin de un pas”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Documente necesare pentru eliberarea cazierului judiciar în 2025. Ghid complet

Publicat

Publicitate

Documente necesare pentru eliberarea cazierului judiciar în 2025: Ghid complet cu pașii de urmat pentru a obține cazierul, informează alba24.roObținerea cazierului judiciar în 2025 implică respectarea unor pași specifici și prezentarea unor documente obligatorii. Articolul de față detaliază actele necesare, timpul de așteptare și pașii esențiali pentru a solicita și obține acest document.

De asemenea, sunt incluse informații utile despre obținerea cazierului judiciar pentru persoanele domiciliate în străinătate, precum și despre procedurile necesare pentru eliberarea acestuia prin împuternicire.

Cazier pentru persoanele majore și pentru minorii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani

Documentele necesare pentru eliberarea cazierului judiciar de către persoanele majore și de către minorii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, sunt următoarele:

  • Cererea pentru eliberare cazier;
  • Actul de identitate aflat în termen de valabilitate.
  • Cazier judiciar pentru minorii de sub 14 ani

Eliberarea cazierului judiciar de către minorii de sub 14 ani, se pot obține de un părinte sau tutore legal, iar documentele necesare sunt următoarele:

  • Cerere eliberare cazier judiciar;
  • Actul de identitate al părintelui/tutorelui, în copie și original;
  • Certificatul de naștere al minorului, în copie și original.

Cazier judiciar pentru persoanele juridice

Pentru a obține un certificat de cazier judiciar, o persoană juridică trebuie să depună o cerere-tip, prin reprezentantul legal, la orice secție de poliție care are ghișeu pentru eliberarea certificatelor de cazier.

Cererea trebuie însoțită de următoarele documente:

Publicitate
  • Actul de identitate;
  • Împuternicirea reprezentantului legal, care poate fi solicitată direct la ghișeu sau descărcată de pe site-ul: ab.politiaromana.ro.;
  • Documente care dovedesc calitatea de reprezentant legal sau împuternicit, în funcție de tipul persoanei juridice (societăți comerciale, asociații și fundații, unități de învățământ sau unități administrativ-teritoriale).

Persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale sau familiale, înființate conform OUG 44/2008, nu au personalitate juridică, așadar nu pot obține certificat de cazier judiciar.

Cazier judiciar prin împuternicire

Dacă certificatul de cazier judiciar este solicitat printr-un împuternicit al unei persoane fizice sau printr-o împuternicire avocațială, sunt necesare următoarele documente:

  • Actul de identitate al împuternicitului;
  • Procura autentificată de la notar, în original (dacă este emisă în Republica Moldova sau de ambasadele Republicii Moldova în limba română, nu necesită alte legalizări;  procura trebuie să specifice clar cine este împuternicit, scopul și durata mandatului);
  • Împuternicirea avocațială;
  • Cererea-tip completată.

Cazuri speciale:

Dacă certificatul de cazier este necesar pentru un dosar de grațiere individuală, poate fi solicitat de:

  • Persoana condamnată;
  • Copiii, soțul/soția, părinții, frații sau surorile condamnatului;
  • Reprezentantul legal sau avocatul condamnatului.

Aceștia trebuie să prezinte documente care dovedesc legătura cu persoana condamnată.

Cazier judiciar pentru persoanele domiciliate în străinătate

Persoanele care locuiesc în străinătate pot solicita certificatul de cazier judiciar prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României.

La cerere, persoanele aflate în străinătate pot primi adeverințe emise de misiunile diplomatice sau consulare, după ce se fac verificările necesare în bazele de date.

Adeverințele au aceeași valoare juridică ca certificatul de cazier judiciar și pot fi folosite exclusiv în străinătate.

Cât durează până se eliberează cazierul judiciar

Certificatul de cazier judiciar se eliberează, de obicei, pe loc sau, cel târziu, în termen de 3 zile de la data depunerii cererii, dacă aceasta este depusă în România.

În cazul în care cererea este depusă prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, termenul de eliberare a certificatului este de cel mult 30 de zile.

Pentru adeverințe, termenul de eliberare este de maximum 10 zile de la data solicitării.

Cât este valabil cazierul judiciar

Certificatul de cazier este valabil 6 luni de la data eliberării şi numai în scopul pentru care a fost eliberat, potrivit IPJ Alba.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O familie cu 11 copii din orașul Bucecea a rămas fără casă, după un incendiu violent. Îngerul salvator a fost unul dintre copii care a dat alarma

Publicat

Publicitate

O familie cu 11 copii din orașul Bucecea trece prin momente grele, după ce a rămas fără casă. Locuința a fost cuprinsă de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile. Unul dintre copii a observat flăcările, și-a anunțat părinții și, împreună, i-au ajutat pe frați să iasă din casă. Tot el a sunat după ajutor, la 112. S-a întâmplat în noaptea de 29 spre 30 ianuarie, puțin după miezul nopții.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii militari din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Bucecea. Aceștia au constatat faptul că locuința, cu o suprafață de aproximativ 160 de metri pătrați, ardea în totalitate. Din interiorul casei, pompierii au scos două butelii, fiind eliminat riscul de explozie. Pentru stingerea incendiului, s-a intervenit mai bine de trei ore. Pompierii militari acționează și la această oră pentru înlăturarea efectelor.

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani vă reamintește:

– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

Publicitate

– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Material de informare preventivă: https://youtu.be/ixUc6UmdzHY

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur

Publicat

Publicitate

Cei între sfinți Părinții noștri Vasile cel Mare (1 ianuarie), Grigorie Teologul (25 ianuarie) și Ioan Gură de Aur (13 noiembrie) sunt cunoscuți ca Sfinții Trei Ierarhi pentru poziția de recunoaștere specială pe care o au în Biserica Ortodoxă.

Prăznuirea lor împreună se face la data de 30 ianuarie. În secolul al XI-lea s-au reactivat cu putere la Constantinopol dispute mai vechi legate de întrebarea „care dintre cei trei ierarhi ar fi cel mai mare?” Cum aceste discuții aprinse nu mai încetau, Dumnezeu a îngăduit ca cei trei ierarhi să-i apară sfântului Ioan Mauropous, episcopul Evhaitelor (Ioan Evhaitul 14 iunie sau 5 octombrie), în anul 1084, și i-au spus că ei trei sunt egali în fața lui Dumnezeu: „Nu este nici o separare și nici o dezbinare între noi”.

Astfel, sfântul Ioan Mauropous a ales data de 30 ianuarie ca zi de prăznuire comună. Aceasta a fost primită de toți, iar disputele în această privință s-au stins în capitala imperiului. Cele două canoane de la utrenia praznicului Sfinților Trei Ierarhi sunt atribuite sfântului Ioan Evhaitul. Sfinții Trei Ierarhi sunt considerați ca fiind ocrotitori ai instituțiilor de învățământ teologic.

Multe biserici din întreaga lume, de la orașe sau de la sate, au hramul Sf. Trei Ierarhi. În România, printre cele mai vestite lăcașuri cu acest hram se numără Biserica „Trei Ierarhi” (Iași) – cea mai frumoasă ctitorie a voievodului Vasile Lupu, o adevărată o bijuterie arhitectonică – și Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

Citeste mai mult

Eveniment

Alertă! Un bărbat de 48 de ani, din municipiul Botoșani, are nevoie de ajutor! Dacă l-ați văzut, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 48 de ani, din municipiul Botoșani, care a părăsit domiciliul astăzi, în jurul orei 12:00, iar până în prezent nu a revenit.

 

GABOR ANDREI DANIEL are următoarele semnalmente: 1,60 m înălțime, aproximativ 60 de kg, păr șaten, ochi căprui.

 

Acesta purta o geacă bleumarin, pantaloni negri de trening, căciulă neagră cu dungi portocalii, iar în picioare purta adidași negri cu dungi roșii.

 

Publicitate

Bărbatul are probleme medicale care nu îi permit să se orienteze în timp și spațiu.

 

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending