O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Dosarul „Dilemei” nr. 22 din 1-7 august 2024 este despre „Lecturi” puse sub un citat din Daniel Pennac – „Virtutea paradoxală a lecturii: ne izolează de lume, tocmai pentru a da lumii un sens”.

Stela Giurgeanu publică eseul „Cititul e sexy”. Autoarea pleacă de la ultimele cercetări în domeniu care spun că „pe lângă toate atuurile pe care le are asupra creierului nostru, lectura este considerată a fi din ce în ce mai sexy. Reţin: 1. „La începutul anului 2024 The Guardian titra: „Cititul este atât de sexy: generaţia Z revine la cărţile tipărite, tinerii se întorc în biblioteci”. Potrivit jurnaliştilor, vânzările de carte în Marea Britanie au cunoscut o creştere senzaţională în ultimii ani. Motivul: din ce în ce mai mulţi oameni vor să scape de „suprasaturarea şi zgomotul sălbaticului peisaj digital”. Afirmaţia este susţinută de cifre”; 2. „… mulţi dintre noii cititori aparţin generaţiei Z, care preferă cărţile tipărite. Bibliotecile au raportat, de asemenea, o creştere a abonaţilor, tot din rândurile generaţiei Z. Tinerii au început să prefere, în locul zgomotoaselor cafenele, liniştea sanctuarului cărţilor”; 3. „… lectura este o sursă de îmbunătăţire a cunoştinţelor generale. Citind o carte, inevitabil ne confruntăm cu informaţii, fie locuri geografice, fie evenimente istorice, care rămân în mintea cititorului”; 4. „lectura ne îmbogăţeşte vocabularul. În timp ce citim, ne vom confrunta şi cu cuvinte noi. Vom căuta semnificaţia lor şi, astfel, le vom asimila”; 5. „cititul dezvoltă şi ortografia. Când întâlnim un cuvânt nou, îl descifrăm. Fie că citim un roman de ficţiune sau literatură ştiinţifică, acel cuvânt nou se înscrie în memoria noastră graţie reprezentării ortografice. Această reprezentare ne permite să-l scriem, ulterior, în mod corect. Acest exerciţiu mintal de reprezentare ortografică vine la pachet şi cu alte avantaje.  6. „cu cât descoperim mai multe cuvinte noi, cu atât mai repede le vom citi. Şi, datorită citirii rapide, creşte şi nivelul de procesare a înţelegerii”; 7. „citirea literaturii de calitate creşte capacitatea de a recunoaşte emoţiile celorlalţi: literatura bună ne obligă să ne exersăm inteligenţa, să interpretăm,  să înţelegem mai bine complexitatea personajelor”; 8. „cititorii pasionaţi sunt capabili să recunoască mult ai rapid anumite tipare în viaţa reală”; 9. „un cititor pasionat are un nivel de stres mult mai scăzut decât cineva care se pierde în faţa televizorului”; 10. „atunci când citim, creierul nostru nu are de ales decât să se concentreze pe textul care se derulează. Rezultat: fără gânduri intruzive, anxietatea scade”; 11. „lectura este un sport pentru sănătatea creierului”; 12. „cititul reduce riscul de Alzheimer”;

Alina Necşulescu, în eseul „Paşaport pentru viaţă”, abordează lectura pornind de la apropierea dintre literatură şi psihanaliză fiindcă ambele folosesc spaţiul potenţial şi instrumentul cuvântului. Reţin: 1. „Prin intermediul lecturii, cititorul îşi transgresează propria subiectivitate pentru a se putea observa şi ulterior să poată reflecta la propria persoană. Prin urmare, relaţia cu lectura nu este doar una formativă pentru cititor, dar şi una cu potenţial transformativ”; 2. „Literatura oferă un spaţiu de călătorie prin propriile teritorii interioare şi totuşi dincolo de graniţele cunoscute, dezvăluind aspecte necunoscute apriori. Aşadar, poate conduce la recartografierea propriei lumi interne cu o mai bună integrare de sine şi un echilibru nou interior.  Astfel, cititul este mărturia unei vieţi a minţii şi nu de puţine ori poate reprezenta primele demersuri pentru întocmirea unui „paşaport pentru viaţă”; 3. „…sentimentul de libertate pe care îl oferă lectura apare datorită faptului că cititorul lasă libere pulsiunile la începutul lecturii şi renunţă la nevoia de a le mai controla”; 4. „… cititul este un proces care implică fantasme inconştiente în timp ce satisface cererile instanţelor psihice (Eu, Supraeu, Se), conducând la întărirea unui Eu mai echilibrat.  Cititorul întâlneşte în lectură propriile anxietăţi şi dorinţe interzise prin identificarea cu inconştientul autorului încifrat în munca literară”;