O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 AM CITIT, AM REŢINUT…

Adina Popescu: „Când nu mai regăseşti locuri pierdute undeva prin străfunduri de memorie, spaţii prin care ai trecut întâmplător, itinerarii, trasee, îţi dai seama, cu neplăcere, că au trecut ceva ani peste tine”; La Fontaine: „Uneori ne întâlnim destinul chiar pe drumul pe care am luat-o ca să ne ferim de el”; Nicolae Titulescu: „Destinul e scuza celor slabi şi opera celor tari”; Mihail Lermontov: „Viaţa e o glumă fără nici un haz”; Winston Churchill: „Este o greşeală să priveşti prea mult în viitor. Trebuie să te ocupi pe rând de fiecare verigă a lanţului destinului”; Albert Einstein: „Coincidenţa este modalitatea prin care Dumnezeu îşi păstrează anonimatul”; F. Leakey: „Trecutul este chiar viitorul nostru”; Goethe: „Foarte multe lucruri le-am cunoaşte mai bine, dacă n-am vrea să le cunoaştem prea exact”; Goethe: „De fapt, nu ştii decât atunci când ştii puţin; odată cu cunoştinţele creşte şi îndoiala”; Seneca: „Pe cei trufaşi îi urmăreşte din spate zeul răzbunării”;  De Sanctis: „Criticul ca şi actorul: ambii nu reproduc pur şi simplu lumea poetică, ci o integrează, umplu lacunele”; Gheorghe Grigurcu: „Marii oameni de acţiune ai lumii au sânge, dar n-au lacrimi,  marii asceţi ai lumii au lacrimi, dar n-au sânge”; Spinoza: „Pacea nu înseamnă lipsa războiului, ea este o virtute, o stare de spirit, o aspiraţie către bunăvoinţă, încredere, dreptate”; Ştefana Mărmureanu: „Ei bine, calul este un vehicul al sufletului, specialiştii îi spun fiinţă psihopompă, te poartă între lumi, poate fi negru, mohorât, sau alb şi luminos, poate fi prieten, duşman, viaţa sau moartea. Este o fiinţă esenţială, uluitoare. Poţi sugera multe cu un cal”; Marx: „Cu o mână de fier vom conduce omenirea spre fericire”; Thierry Wolton: „Dacă Iisus Christos promitea că „cei din urmă vor fi cei dintâi” (în Rai), comunismul a promis Raiul pe Pământ, cei săraci vor conduce”; Adrian Costache: „Există momente în care ne luminăm la faţă şi credem că am prins pe Dumnezeu pe picior, pentru ca apoi să descoperim „valea” mioritică din alternanţa blagiană deal-vale şi atunci ne mirăm sau ne lamentăm, întrebându-ne de unde vine asta şi de ce ni se întâmplă tocmai nouă”: Jane Austen: „Fiecare dintre noi se simte câteodată foarte mulţumit de sine însuşi din diferite motive. Orgoliul şi mândria sunt noţiuni  opuse, deşi unii le întrebuinţează cu acelaşi înţeles”; Jane Austen: „Poţi fi însă mândru fără să fii neapărat orgolios. Mândria este o caracteristică a firii noastre, pe când orgoliul ţine de impresia pe care am dori s-o creăm în jurul nostru”; Ioan 8.32: „Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi”; o vorbă: „Ca să faci o treabă bună, trebuie să ai şi cu cine, şi cu ce”; Abraham Lincoln: „Libertatea nu este dreptul de a face ceea ce vrem, ci ceea ce se cuvine”; Valeriu Nicolae: „Nu vreau să spun ceea ce vrea lumea să audă. Vreau să spun ce gândesc”; Solomon (pildă): „Frica de Dumnezeu e începutul înţelepciunii”; Epicur: „Nu e cu putinţă să trăieşti plăcut fără a trăi înţelept, bine şi drept, şi nici să trăieşti înţelept, bine şi drept, fără a trăi plăcut”; Max Weber: „Politica este dominaţie”; Victor Hugo: „Aventura în fapt, ipoteza în idee, iată cele două mari procedee de a descoperi”; Juan de la Cruz: „Toate creaturile sunt firimituri căzute de la masa Domnului”; Oscar Wilde: „Ereditatea este singurul zeu pe care-l cunoaştem”; Belu Zilber: „La noi, comunismul a fost o combinaţie aparte de Stalin şi Caragiale”; veche lozincă a comunismului: „Mărşăluim separat, lovim unit!”; Laocoon: „Mă tem de greci chiar şi când fac daruri”; Octavian Paler: „Orice se poate spune despre Ulise, că era un mare şmecher, un perfid lipsit de caracter, dar nu se poate tăgădui că era cel mai inteligent dintre greci”; Andrei Pleşu: „Toate fetele cultivă acest vis paradoxal: vor simultan virilitate şi transparenţă, „bărbăţie” şi paloare, vigoare protectoare şi gingăşie nubilă. Cu un asemenea vis, mai toate sfârşesc, inevitabil, prin a fi nefericite, căci fiinţe hermafrodite de acest gen nu prea există”; Borges: „Viaţa mea este o enciclopedie de greşeli. Un adevărat muzeu”; Samuel Butler: „Unui război drept îi preferăm o pace nedreaptă”; Bertrand Russel: „Rostul filozofiei nu este de găsit în efectele pe care le produce cercetarea ei asupra umanităţii, ca în ştiinţele naturii. Studiul filozofiei e mai degrabă util pentru cel care îl parcurge, deoarece îl transformă pe acesta într-un cetăţean al universului, eliberat de prejudecăţile epocii sale, imparţial şi pacifist”; Albert Camus: „Îmi iubesc prea mult patria pentru a fi naţionalist”; Bernard Shaw: „Patriotismul e convingerea că ţara ta este superioară celorlalte, din cauză că tu te-ai născut acolo”; Ernst Junger: „Dacă vrea cu adevărat să fie „semnificativă”, arta ar trebui să fie existenţă în sens superior, iar istoria artei se poate plasa sub această întrebare: dacă şi în ce măsură apropierea a reuşit”; Gheorghe Grigurcu: „Cetăţi ce se apără pe dinăuntru, asediate de ele însele”; Lucia Cuciureanu: „Locuiesc într-o scoică bolnavă de aşteptare”; Gabriel Coşoveanu: „Zenitul profesional coexistă, oricum, fără beligeranţă, cu nadirul nevoii de copilărie”; Mihai Ghiţulescu: „România mea e ca o fiere: trebuie lăsată să funcţioneze în ritmul ei; dacă o zgândări un pic, face urât”; Ioan Stanomir: „Rusia îşi aruncă umbra asupra a două secole de istorie a românilor. Indiferent de avatarurile ei (autocraţie imperială, imperiu comunist ori republică autocratică), ea ne obligă la o raportare care nu poate fi niciodată neutră”; Gabriel Garcia Marquez: „Avea un râs bun de alungat porumbeii”; Marin Preda: „Un ţăran, când ajunge la Bucureşti, caută alt ţăran”; Ioan T. Morar: „Tradiţia este o doamnă în vârstă menţinută în viaţă de oameni în vârstă”; proverb provensal: „Măslinul care are o sută de ani e, încă, un copil”; Ioan T. Morar: „Facilităţile electronice de comunicare au schimonosit ideea de distanţă”; Ioan T. Morar: „Am trecut dintr-o viaţă în alta şi mi-am spus: fiecare viaţă cu hainele ei”; Gabriel Chifu: „Nu pot să-mi imaginez clipa / când ochii mei cu toate imaginile din ei / se vor sparge / şi se vor risipi la prima adiere”; Adrian Alui Gheorghe: „Să mori aşa ca şi cum te-ai urca în avion şi te tot duci”; Adrian Alui Gheorghe: „Roua spală creierele privighetorilor din parcuri”; Victor Rusu: „O, nu face greşeala aripii / Ce crede că singură zboară”;