Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (27)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Emil Iordache: „Pârtia” (Editura „Polirom”, Iaşi, 2017).  Emil Iordache, născut la 16 decembrie 1954 în Movileni (Iaşi) şi decedat  în ziua de  12 octombrie 2005 în Iaşi, a fost critic şi istoric literar, poet, traducător şi publicist. Repartizat, după absolvirea facultăţii, ca profesor în învăţământul gimnazial din satele Bodeasa şi Sârbi din judeţul Botoşani ( 1979-1984), a trecut prin diferite funcţii din cultura botoşăneană, ajungând într-un timp relativ scurt profesor doctor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, la Catedra de Slavistică. De pe manşeta volumului aflăm că „a  publicat zece cărţi de critică literară, a tradus treizeci de volume şi a îngrijit numeroase ediţii la „Polirom”.  Hăneştiul meu fiind vecin cu localitatea Sârbi, nu au fost puţine situaţiile în care am avut discuţii, unele mai lungi în diferite situaţii, altele mai scurte, acestea din urmă în autobuzul care lega oraşul Săveni de satul Sârbi. Ţin minte că nu i-au plăcut unele articole de publicistică ale mele  şi mi-a spus-o direct. Avea dreptate şi i-am urmat sfaturile. Nu-l ştiam ca romancier şi nu mică mi-a fost surpriza când am aflat despre acest volum.  Romanul are o poveste specială încât editura a simţit nevoia să publice o notă asupra ediţiei: „Romanul „Pârtia” a fost început pe 13 octombrie 1983; pe atunci, Emil Iordache şi soţia sa, Olga, locuiau în orăşelul Săveni din judeţul Botoşani, el fiind profesor în Bodeasa, un sat aflat la şapte kilometri distanţă. În paralel cu traducerile literare din limba rusă, lucra şi la acest manuscris, făcând din când în când schimb de impresii pe marginea lui cu un prieten, profesor de matematică şi coleg al Olgăi Iordache. În urma întâlnirii cu profesorul de matematică, manuscrisul a rămas la acesta din urmă şi, la scurt timp după aceea, familia Iordache s-a mutat în Iaşi.  Din motive necunoscute, romanul a fost abandonat, rămânând în biblioteca profesorului de matematică pentru următoarele trei decenii. Manuscrisul a fost readus la lumină în 2015, când rudele fostului prieten al lui Emil Iordache s-au mutat în Iaşi. La scurt timp după ce s-au instalat aici, i-au restituit Olgăi Iordache romanul, care,  după moartea soţului în 2005, îi aparţinea şi despre care aceasta a aflat abia în acel moment. Manuscrisul este un caiet studenţesc dictando, cu scoarţe negre, scris olograf, cu paginile numerotate de la 1 la 125. La finalul textului nu figurează nici o dată, fiind în schimb menţionată o dată intermediară la începutul părţii a doua (21 decembrie 1983). Pe pagina de titlu este scris de mână: „depus la Ed. „Cartea Românească” (Bucureşti) la 17 aprilie 1984”, însă nu există alte informaţii în acest sens”.

Partajat pe două părţi  intitulate „Un mai răscolitor”şi „O vară fierbinte”, romanul promite a fi o analiză  axată pe două coordonate, una psihologică şi una sociologică, prima ca rezultat al modelului jurnalului intim, a doua bazându-se pe elementele unui jurnal extim.  Acţiunile se ţes pe o etică tipică anului în care a fost scris (1983), una comunistă, în care celebrul PCR (Pile – Cunoştinţe – Relaţii) ajunsese la apogeu, astfel că dialogurile destul de consistente pun în evidenţă spiritul critic al autorului. Fiica responsabilului pieţei din oraşul S., un oarecare Arsenie, termina Liceul Pedagogic şi trebuia să i se pregătească un post în oraş.  O întreagă maşinărie se pune în mişcare  (directorul şcolii, inspectorul de la personal, secretarul cu propaganda din oraş, responsabilul de sindicat, părinţii etc.). Tocmai s-a ivit o ocazie, educatoarea Anişoara Proca a apărut într-o zi goală la fereastra apartamentului. Trebuia  să i se dea o sancţiune şi să fie mutată la o altă grădiniţă. Cum educatoarea nu cedează, se pune în practică întregul arsenal de metode comuniste, şantajul fiind pe primul loc. Finalul nu este explicit, aspect care nu se pliază pe  arhitectura ideatică impusă de autor, fapt ce mă face să cred că ceva s-a întâmplat de romanul  are un final brusc şi neclar. De remarcat cum este figurat personajul Răzvan Taica, directorul şcolii,  bine axat pe un principiu psihologic,  acela că  nimic nu-i întâmplător şi că evenimente  petrecute în tinerețe se repetă la alt nivel și intensitate emoțională la fiecare vârstă. Cei care au un şir de ani și au trăit în orașul Săveni (S. în roman) sau în împrejurările lui, cum sunt eu, aflat la 10 kilometri,  printr-un simplu exerciţiu de descifrare prin nume, fapte şi descrieri pot recunoaşte personaje ca: inspectorul şcolar Suru, directorul Răzvan Taica, profesorul de desen Morun, educatoarea Anişoara Proca, secretarul de partid Dulgheruş,  profesorul Tudorescu,  pensionarul Iosif Nanu,  activistul cultural Titus Caras, profesorul de sport Alexa, profesorul Marţian,  profesorul de fizică Fluierică, cine întruchipează Sultanul etc. Închidem recenzia cu un citat de pe coperta a patra: „Romanul lui Emil Iordache, recent regăsit, este o frescă a unui orăşel de provincie în comunism, loc unde totul se bazează pe relaţii şi influenţe, unde orice este posibil cu condiţia să cunoşti pe cine trebuie, iar numai cei cu un curaj nebun îndrăznesc să stea împotriva valului”.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (248)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Revista “Dilema” nr. 10 din 9-15 mai 2024 are un  “Dosar” cu o temă incitantă: “Muzica şi versurile”. Această temă a constituit arhitectura dezbaterilor  “Conferinţelor Dilema” de la Arad. Au conferenţiat: Marius Chivu,  Radu Vancu, Mircea Cărtărescu, Mircea Mihăieş, Sever Voinescu şi Nicu Alifantis.  După ce în „Moment” nr. 247 am reţinut din expunerile lui Marius Chivu şi Radu Vancu, azi ne oprim la acelaşi Radu Vancu, Mircea Cărtărescu şi Sever Voinescu:

Radu Vancu adăugând la afirmaţia lui  Marius Chivu („Eminescu le întorcea pe toate părţile până nimerea sonoritatea absolută”): „Enumerai tu ritmuri, te refereai la prozodie – la Eminescu le poţi inventaria aproape pe toate, chiar şi pe cele foarte rare.  Ai pomenit, de pildă de spondeu. Spondeul are doar două silabe, fiecare accentuată, este un picior metric bisilabic în care ambele silabe sunt accentuate. Asta este foarte greu de făcut în limba română. La Eminescu găseşti. Limba română e o limbă foarte muzicală şi foarte permisivă pentru poezie, ca şi engleza, de altfel.  Amândouă limbile astea sunt născute din germinarea unor limbi care, teoretic, nu puteau sta împreună: latina cu germana în cazul englezei, latina cu slavona în cazul limbii noastre. De aici a rezultat o foarte mare libertate a limbii din punct de vedere semantic, topic, morfologic. Poţi aranja cum vrei tu cuvintele în frază şi în serii sinonimice polisemantice foarte permisive, cu straturi istorice ale împrumutului  de asemenea foarte permisive. De aceea poezia română tradusă în engleză sună foarte bine, inclusiv Eminescu. Tradus în franceză, Eminescu sună ca un minor iremediabil, pentru că rigiditatea sintactică franţuzească nu-i vine bine”; 

Publicitate

Mircea Cărtărescu definind „beatnicii”: „Când eram tineri şi participam la „Cenaclul de Luni” condus de Nicolae Manolescu, noi ne numeam pe noi înşine „beatnici”.  Ce înseamnă „beatnic”?  Înseamnă cineva care se poziţionează antisistem, în primul rând. Încă de la început, noi am fost fascinaţi de toată contracultura americană, începând de la poezia generaţiei Beat, de Allen Ginsberg, Gregory Corso, Gary Snyder, Lawrence Ferlinghetti şi de cei care gravitau în jurul unui fel de templu de la San Francisco care era legendara librărie City Lights pe care o conducea Ferlinghetti. Până la noi, modelele în literatura noastră erau franţuzeşti. Noi am fost printre primii care au avut o fascinaţie pentru inovaţiile culturale de tip american. Într-un fel noi am trecut oceanul. Aşa cum poeţii americani se opuneau establishment-ului de dreapta, ei declarându-se oameni de stânga, ne-am gândit că putem folosi această energie protestatară şi noi înşine dar contra unui establishment de stânga, aşa cum se definea comunismul românesc. Noi am învăţat acest lucru de la poeţii beatnici, dar şi de la autori ai acelei generaţii, precum Kerouac sau Burroughs”;

 Mircea Cărtărescu despre muzica versului la Ion Barbu şi Bacovia: „Ion Barbu a fost întrebat într-un interviu  dacă ar vrea să i se pună versurile pe muzică şi el a răspuns: „Nu-i nevoie, versurile mele conţin muzică şi n-au nevoie de altă muzică”. Şi eu cred că un poet complet nu are nevoie de altă muzică. Muzica este în interiorul versului şi este gândită cât se poate de bine. Aş vrea să vă citez, ca exemplu, o poezie de Bacovia: „Muzica sonoriza orice atom… / Dor de tine, şi de altă lume, / Dor… / Plana: / Durere fără nume / Pe om / Toţi se gândeau la viaţa lor, / La dispariţia lor. / Muzica sentimentaliza / Obositor, – /Dor de tine, şi de altă lume, / Dor… / Muzica sonoriza orice atom”. Nu-mi pot imagina o poezie mai eufonică, o poezie mai muzicală. Iar acest „sentimentaliza” pe mine mă termină. Cum a putut Bacovia, un autor cu versuri scurte, făcute din cuvinte scurte, să pună în centrul poeziei un monstru lingvistic, acest cuvânt de şase silabe (sen-ti-men-ta-li-za), care într-un fel devine pivotul întregii poezii, pentru că poezia este organizată deasupra şi dedesubtul acestui cuvânt? Cuvântul „sentimentaliza” dă deodată o strălucire neagră acestei poezii, o face de o expresivitate poetică extraordinară şi de o muzicalitate extraordinară”;

Sever Voinescu despre lirismul din poezia de azi:Lirismul a fost alungat din poezie, ca un fel de reacţie la prea mult lirism.  Aşa cum modernismul s-a revoltat împotriva romantismului din cauza discursurilor romantice diluate, la fel poeţii de astăzi se revoltă împotriva modernismului şi postmodernismului.  Ei fac o literatură concentrată nu pe lirism, ci pe sinceritate, pe onestitate, pe prozaicul de  zi cu zi, pe omul la scara  unu pe unu, care este golit de orice esenţă lirică. În ultimii 20-30 de ani nu veţi mai găsi poezie de dragoste. Cred că optzeciştii sunt ultimii care au scris poezii de dragoste. Azi, există poezii de notaţie a vieţii cotidiene, există poezii personaliste, intimiste, poezii despre viaţa noastră obişnuită”;

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Iar se scumpesc benzina și motorina. Este a doua oară în acest an. Cu cât crește acciza la carburanți de la 1 iulie

Publicat

Publicitate

Benzina și motorina se scumpesc din nou de la 1 iulie, iar suma cu care va crește acciza la carburanți, a doua oară în acest an, variază în funcție de carburant, relatează alba24.ro.

Astfel, de la 1 iulie, benzina se va scumpi cu 43 de bani pe litru, iar motorina se va scumpi și ea cu 40 de bani.

Acest lucru înseamnă că plinul unui șofer care alimentează cu motorină se va scumpi cu aproximativ  20 de lei, iar cei care au mașinile pe benzină vor scoate în plus din buzunar aproape 21 de lei.

Publicitate

Este a doua scumpire a carburanților din acest an, după majorarea de acciză din ianuarie.

În total, scumpirea carburanților cauzată de majorarea fiscalității de anul viitor va fi de 72 de bani/l la benzină și de 66 bani/l la diesel. Datele au fost analizate de Profit.ro.

Guvernul a etapizat majorarea accizei pentru a diminua impactul, cel puțin psihologic, asupra cetățenilor.

Publicitate

Evident, creșterea prețurilor la carburanți va antrena creșterea și altor categorii de prețuri.

Acciza la carburanți este o formă de impozit indirect care se aplică la carburanți în majoritatea țărilor.

Este o componentă semnificativă a prețului final al carburanților și reprezintă o sursă importantă de venit pentru guverne.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr din Mileanca, prins conducând prin municipiul Botoșani deși avea permisul suspendat

Publicat

Publicitate

Un tânăr din comuna Mileanca a fost prins de polițiști conducând prin municipiul Botoșani deși avea permisul suspendat de mai bine de o lună de zile.

La data de 18 mai 2024, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani – Biroul Rutier au oprit pentru control, pe strada Cuza Vodă, din municipiul Botoșani, un autoturism condus de un tânăr, de 25 de ani, din comuna Mileanca.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta are suspendată exercitarea dreptului de a conduce autoturisme, din luna aprilie.

Publicitate

“Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Ce presupune programul pentru dotarea fiecărei școli din municipiul Botoșani. Proiect european câștigat de Cosmin Andrei

Publicat

Publicitate

Primarul Municipiului Botoșani, Cosmin Andrei a anunțat că în urma câștigării proiectului cu fonduri europene în domeniul educației prin Planul Național de Redresare și Reziliență, urmează să înceapă programul pentru dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a fiecărei unități de învățământ din oraș.

În actualul mandat am început programul pentru reabilitarea școlilor din municipiul Botoșani, care va continua până la modernizarea fiecărei unități de învățământ. Al doilea program pentru care am obținut finanțare europeană este cel pentru echiparea tuturor unităților școlare cu materiale didactice noi, inclusiv echipamente pentru digitalizarea claselor care să fie folosite de profesorii și elevii botoșăneni. În același timp în acest mandat am reușit să deschid și să dotez două noi cabinete medicale stomatologice școlare, unde copiii pot beneficia de consultații și tratamente de specialitate în mod gratuit la Liceul Alexandru cel bun și la Școala Nr. 13. Acest program îl voi continua și în următorul mandat”, a declarat primarul Cosmin Andrei.

Cele două proiecte, de reabilitare și dotare a școlilor din municipiul Botoșani fac parte din Programul „EDUCAȚIE INTELIGENTĂ ÎN ȘCOLI MODERNE” lansat în 2020 de primarul Cosmin Andrei.

Publicitate

M-am ținut de cuvânt și împreună cu echipa de la Primăria Botoșani am reușit să atragem toate fondurile europene disponibile pentru modernizarea unităților de învățământ din orașul nostru. Odată cu finalizarea programului de reabilitare a fiecărei școli, va începe programul pentru dotarea fiecărei unități școlare, astfel încât elevii și profesorii noștri să beneficieze de cele mai moderne condiții de lucru la clase. Sunt părinte și știu cât de important este ca toți copiii să poată învăța în școli noi și să beneficieze de laboratoare, calculatoare și echipamente digitale cât mai performante care să le ofere competențele adaptate la realitățile actuale de pe piața muncii”, a declarat primarul Cosmin Andrei.

Programul european câștigat de administrația Cosmin Andrei pentru școlile din municipiul Botoșani constă în asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ, asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare, laboratoarele și atelierele școlare și dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților școlare.

Comandat de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană Botoșani, Realizat de SC Direct Research SRL, Cod Unic de Identificare mandatar financiar coordonator 21240002.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending