O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).
Volumul se deschide cu un cuvânt al autorului intitulat “Cultura şi cultura de masă”, cu evidente tente eseistice. Virgil Diaconu constată existenţa a două culturi paralele: cultura înaltă şi cultura de masă, despre cea de-a doua afirmând: “…însuşi termenul “cultură de masă” pare a fi o contradicţie în termeni. Dacă o operă, un eveniment, o publicaţie este “de cultură”, atunci ea nu este “de masă”, şi asta pentru că la nivelul masei organul spiritual nu există”. Continuă Virgil Diaconu: “… de masă sunt manelele şi telenovelele, ca unele care împlinesc gustul celor mulţi. De masă sunt filmele indiene şi filmele comerciale americane, care fac bani din naivitatea majorităţii. De masă este cultura de amatori, “Cântarea României” socialiste…”.
Cu toate acestea, Virgil Diaconu va accepta existenţa celor două culturi, CULTURA ÎNALTĂ (high culture) şi CULTURA JOASĂ (low culture). Prima are un anumit grad de superioritae şi este destinată spiritelor educate, cea de-a doua, adesea trivială, pe gustul şi aşteptările celor mai mulţi. Pentru diferenţiere, autorul impune conceptul de valoare, aspect care îl determină să clasifice şi modalităţile de expresie ale creativităţii: una cultă şi alta joasă. Există aici şi o sensibilă armonizare cu ceea ce Lucian Blaga numea “cultură minoră” şi “cultură majoră” şi care s-ar afla într-o evidentă interdisciplinaritate. Mai trebuie să ţinem cont că eseul lui Virgil Diaconu a fost scris în 2008, adică acum 16 ani, iar cercetătorii în domeniu acceptă că noua realitate culturală a evoluat, la acest fapt contribuind infrastructura tehnologică a comunicării sociale, crescând rolul imaginii. Astfel că, de la “cultura de masă” s-a trecut repede la concepte precum “industria culturală”, la “cultura de consum”, la “cultura mozaicată”, ca astăzi să o denumim “cultură media”, neîndrăznind s-o definim pe cea de mâine, un “mâine”, cred eu, foarte aproape.
Revenind la cultura înaltă, cea care-l interesează pe Virgil Diaconu, acesta trece la a formula câteva disjuncţii între cele emise şi modalităţile de receptare: 1. “receptorul operei de artă este mereu inegal”; 2. “receptorul poate fi competent artistic sau nu poate fi”; 3. “opera de valoare, de multe ori este disjunctă cu receptorul, ele alcătuind două lumi paralele”; 4. “fără un rezonator estetic, mesajul operei este expediat în gol”. Concluzionează Virgil Diaconu: “Dacă faci artă, ştii că rezonatorii estetici sunt în mod inevitabil puţini. Şi dacă continui să faci artă, înseamnă că deja ai ales să te adresezi celor puţini. Şi alegi să te adresezi celor puţini nu pentru că îi ignore pe cei mulţi sau dintr-o motivaţie mofturist-elitistă, ci te adresezi lor din simplul motiv că tocmai ei sunt aceia care îţi înţeleg mesajul artistic, aceia în care limbajul artistic are rezonanţă. Regula este simplă: dacă faci artă, nu vei fi receptat decât de rezonatorii artistici (estetici), care sunt minoritari”.
Privind evoluţia celor două culturi, Virgil Diaconu descoperă o pierdere din autenticitate şi din mirajul mitologic ale culturii populare, pe când cea înaltă suportă o alternanţă de câştiguri şi pierderi. Autorul exemplifică prin opera de artă modernă, ca una specifică modelului de cultură înaltă, unde “sunt detectabile două mişcări contrare: câştigă în înălţime cu paşi mici prin autori autentici şi pierde prin cedările în faţa culturii de masă, preluându-i tehnicile, limbajul sau temele dominante”. Câţiva vectori care contribuie la degradarea culturii înalte, din perspectiva lui Virgil Diaconu, ar fi: 1. “existenţa şi mişcarea contrară a celor două direcţii din sânul artei înalte – una spre calitate, valoare, şi alta înspre pseudovaloare”; 2. “existenţa unei creativităţi debile”; 3. “democratizarea forţelor creatoare nu înseamnă, musai, şi eficienţă valorică”; 4. “tendinţa de autoflagelare şi de suicid a însăşi culturii înalte”.
Publicitate
Merită reţinut finalul acestu eseu cu valoare de cuvânt al autorului: “Dar nu atât caracterul scindat şi eteroclit al culturii contemporane înalte este atât de îngrijorător, cât faptul că în blenoragia evaluărilor postmoderne opera modestă sau ratată valoric este etichetată adesea ca opera de valoare… Din acest punct, chiar că ne întrebăm ce mai este, ce mai poate să fie cultură contemporană înaltă! Ne întrebăm dacă valorizatorii de specialitate ai operei de cultură nu aduc cumva mai multă confuzie în şi aşa plina de problem cultură înaltă…”.
Problematica prezentată în primele 5 pagini, şi expusă aici, va suporta o dezvoltare pe încă 170 de pagini după următoarea arhitectură: “Orizontul poeziei”, “Destinul literaturii” şi “Critica poeziei”. (VA URMA)
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază: măsura ar urma să nu mai fie prelungită, din octombrie. Adică prețurile la mai multe alimente ar putea crește.
Informația a fost prezentată inițial de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, pe rețelele de socializare.
Acesta s-a referit sâmbătă, într-o postare pe Facebook, despre ”zvonuri” privind faptul că ”plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie”.
”Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord. Specialiștii spun că ridicarea plafonării ar crește imediat inflația cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuși”, a scris Grindeanu.
Precizări din partea Guvernului
”Decizia neprelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare.
Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, că prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma să fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor, cât și al comercianților.
Publicitate
Săptămâna viitoare premierul va avea discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că neprelungirea plafonării nu va provoca creșteri importante de prețuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Ioana Ene Dogioiu, pentru G4Media.
Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază
Guvernul a aprobat, în 27 iunie, prelungirea cu trei luni a măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază. Măsura va expira în 30 septembrie, dacă între timp nu se ia altă decizie.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost aplicată din august 2023 și prelungită succesiv. Aceasta a vizat combaterea creșterii excesive a prețurilor și a fost aplicată pentru 14 grupe de produse alimentare, listă ce a fost ulterior extinsă.
Lista alimentelor cuprinde:
pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
brânză telemea de vacă vrac;
iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
Astăzi, 13 septembrie, a fost inaugurat noul sediu al ISU Botoșani și al Detașamentului de Pompieri Botoșani. Acest moment important marchează finalizarea unei investiții esențiale pentru siguranța comunității și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale salvatorilor.
Proiectul face parte din programul „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre”, finanțat prin acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Bugetul inițial de 50 de milioane de euro a fost suplimentat, în 2023, cu încă 92 de milioane de euro, pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii dedicate situațiilor de urgență.
*Clădirea din Botoșani este a șaptea finalizată dintr-un total de 35 de sedii* esențiale pentru pregătirea și intervenția în caz de urgență, care urmează să fie modernizate sau reconstruite în perioada următoare.
Publicitate
Noul sediu, modern și funcțional, include atât spații administrative, cât și facilități specializate pentru instruirea personalului. Realizarea acestuia a fost posibilă prin colaborarea dintre Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și partenerii implicați – Banca Mondială, echipa de construcție, proiectantul și dirigintele de șantier.
Astfel de investiții contribuie nu doar la îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru pompieri, ci și la consolidarea capacității de răspuns rapid și eficient în situații critice.
*INFORMAȚII SUPLIMENTARE*
Proiectul de consolidare, mansardare și refuncționalizare a sediului Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani și a Detașamentului de Pompieri Botoșani a avut ca obiectiv principal creșterea rezistenței structurale printr-o intervenție de întărire a fundației și a structurii de rezistență. În paralel cu aceste lucrări, clădirea a fost modernizată și extinsă prin adăugarea unei mansarde.
Lucrările de consolidare și modernizare au demarat în octombrie 2023, având o valoare a contractului de execuție de 30.609.088,31 lei (TVA inclus), iar valoarea totală a investiției se ridică la 32.871.084,96 lei (TVA inclus).
*❗ STAREA CLĂDIRII înainte de demolare*
Clădirea în care își desfășura activitatea ISU Botoșani se afla într-o stare avansată de degradare și nu mai corespundea cerințelor actuale privind rezistența și stabilitatea structurilor. În urma expertizei tehnice, construcția a fost încadrată în clasa a II-a de risc seismic (RS), categorie atribuită imobilelor care prezintă vulnerabilitate ridicată și pot suferi avarii majore în cazul unui cutremur.
*❗ NOUA CONSTRUCȚIE*
Obiectivul este alcătuit dintr-o clădire administrativă cu o suprafață construită de 606 mp și o suprafață desfășurată totală de 3.241,55 mp. Construcția are regim de înălțime cu subsol parțial, parter, trei etaje și mansardă, fiind alcătuită dintr-un singur corp, realizat pe structură de cadre din beton armat.
În spațiile destinate Detașamentului de Pompieri Botoșani se regăsesc birourile personalului, o zonă pentru servirea mesei, spații de depozitare și încăperi tehnice necesare funcționării clădirii, precum și camere de odihnă, vestiare și grupuri sanitare. Sediul ISU Botoșani include birouri, oficii și grupuri sanitare amenajate la fiecare nivel.
Clădirea a fost proiectată conform celor mai noi standarde de eficiență energetică și este dotată cu panouri solare pentru producerea apei calde și furnizarea de energie electrică. Acoperișul este realizat din șarpantă metalică, cu învelitoare din panouri tip sandwich cu miez de vată minerală.
Accesul între etaje se face prin case de scară, dar și printr-un lift nou, amplasat la exterior.
De asemenea, pe acoperiș au fost instalate două antene de comunicații, menite să asigure funcționarea optimă a activităților operative.
*❗ DESPRE PROIECT*
Proiectul „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre” (P166302) face parte din Acordul de împrumut încheiat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la 1 august 2018 și ratificat prin Legea nr. 307 din 20 decembrie 2018. Ulterior, acestui acord i s-a adăugat un nou împrumut pentru finanțare adițională, semnat la 25 mai 2023 și ratificat prin Legea nr. 331 din 7 noiembrie 2023.
Valoarea inițială a împrumutului a fost de 50 de milioane de euro, la care s-au adăugat 92 de milioane de euro prin finanțarea suplimentară.
În total, inițiativa prevede intervenții asupra a 35 de obiective din cadrul unităților subordonate IGSU, incluzând lucrări de demolare, construcție, consolidare și modernizare.
Astăzi, 13 septembrie, de Ziua Pompierilor din România și cu ocazia inaugurării noului sediu al ISU Botoșani, porțile Detașamentului de Pompieri Botoșani s-au deschis pentru comunitate. Evenimentul a adunat sute de botoșăneni care au dorit să cunoască îndeaproape lumea salvatorilor și să trăiască, pentru câteva ore, emoția unei meserii în care curajul și solidaritatea sunt esențiale.
Experiențe de neuitat pentru copii
Cei mici au fost vedetele zilei. Au urcat în autospecialele de intervenție, au probat casca și haina de protecție și au descoperit cum funcționează furtunul cu apă. Tiroliana și mașinuțele electrice de pompieri au fost atracțiile principale, dar nu au lipsit nici activitățile creative și educative:
– la atelierul de colorat și puzzle, copiii și-au pus imaginația la încercare, construind, piesă cu piesă, imaginea salvatorilor;
Publicitate
– pe traseul aplicativ, inspirat din antrenamentele reale, micuții au trecut contracronometru prin obstacole, demonstrând agilitate și curaj.
Atelierul de prim ajutor – lecții pentru viață
Un moment deosebit l-a constituit participarea la atelierul de prim ajutor, susținut de pompieri și de voluntarii din programul național „Salvator din Pasiune”. Copiii și adulții au învățat cum să reacționeze în situații critice, cum să acorde primul ajutor și au exersat manevre salvatoare, inclusiv metoda Heimlich, folosită atunci când o persoană se îneacă. Emoția a fost cu atât mai mare cu cât participanții au putut pune în practică aceste gesturi simple, dar care pot salva vieți.
📖 Educație pentru siguranță
Pompierii au discutat cu botoșănenii despre prevenirea incendiilor, riscurile folosirii necorespunzătoare a instalațiilor electrice și comportamentul corect în caz de cutremur, inundație sau alte situații de urgență. Au fost distribuite materiale informative din campaniile naționale de siguranță și promovate platforma fiipregatit.ro și aplicația DSU, utile pentru pregătirea populației.
🎖️ Meseria de pompier – între pasiune și responsabilitate
Un alt punct de interes a fost standul pregătit de colegii de la Resurse Umane, unde vizitatorii au aflat detalii despre ce înseamnă să fii pompier, care sunt condițiile de recrutare și pașii necesari pentru a urma această carieră. Mulți tineri au ascultat cu emoție poveștile salvatorilor aflați în serviciu și au aflat cum își pot transforma visul de a deveni pompier într-o realitate.
O sărbătoare pentru întreaga familie
Evenimentul a fost completat de activități interactive și jocuri pentru copii, care a adus zâmbete și voie bună. Părinții, bunicii și copiii au trăit împreună emoția unei zile speciale, transformând „Ziua Porților Deschise” într-o adevărată sărbătoare a comunității.
Ziua Porților Deschise la Detașamentul de Pompieri Botoșani a demonstrat încă o dată că pompierii nu sunt doar salvatori, ci și prieteni, educatori și modele pentru cei mici. A fost o zi în care emoția s-a împletit cu bucuria și cunoașterea, întărind legătura dintre pompieri și comunitatea pe care o protejează.
La 13 septembrie 2025 este marcată Ziua pompierilor.
Celebrarea acestei zile la nivel național are rolul de a evidenția la nivel public eroismul pompierilor militari în bătălia din Dealul Spirii împotriva forțelor otomane, pentru apărarea Revoluției de la 1848.
Anul revoluționar 1848, manifestat amplu în Europa, a cuprins deopotrivă și Principatele Române. În Țara Românească, mișcarea revoluționară a început în iunie 1848.
Pentru a înăbuși mișcarea de revoltă din Țara Românească, la 13 septembrie 1848, forțele otomane conduse de generalul Fuad Pașa au intrat în București, potrivit volumului ‘Istoria României în Date’ (2003).
Locotenența Domnească a dat ordin, la 12 septembrie 1848, colonelului Radu Golescu, comandant al Regimentului 2 Infanterie și șef al garnizoanei Capitalei, să desfășoare, în ziua următoare, subunități în Dealul Spirii, pentru a întâmpina forțele otomane formate din aproape 6.000 de ostași, potrivit www.isualba.ro.
La 13 septembrie 1848, înainte de sosirea forțelor otomane, a avut loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, contribuind astfel la întărirea moralului și dăruirii ostașilor români. Convinși de iminența declanșării conflictului armat cu forțele otomane, ostașii Companiei de Pompieri au cerut să se alăture trupelor la cazarma din Dealul Spirii.
Publicitate
În acea zi s-a desfășurat bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată de pe teritoriul românesc între contingente militare ale Țării Românești și otomane, conform www.isubif.ro. Compania de Pompieri București, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a luptat eroic în fața unui adversar net superior numeric. Bătălia a rămas în istorie drept ‘baia de sânge de la București’, peste jumătate din efectivul companiei de pompieri murind în luptă.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Actul eroic de la 13 septembrie 1848 reprezintă una dintre cele mai importante date din istoria armei pompierilor. Este celebrată drept Ziua pompierilor, fiind marcată prin Hotărârea de Guvern nr. 492/1997. În amintirea actului eroic din Dealul Spirii, la 13 septembrie 1901, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Pompieri din București, realizat de sculptorul Wladimir Hegel, în fața clădirii Arsenalului Armatei.
Anual sunt organizate manifestări la nivel central și național pentru marcarea zilei pompierilor. Pe plan extern, pompierii români au intervenit în diferite misiuni de sprijinire a unor unități similare din state ale Uniunii Europene și din NATO. AGERPRES