Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (261)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE  ÎNSEMNĂRI

Dan Cristea, în “Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2018, prezintă, printre altele, şi două aspecte  mai “speciale ” din viaţa lui Liviu Rebreanu: 1. “…anii petrecuţi de tânărul Rebreanu la Budapesta (1903 – 1906), în calitate de cadet la Academia militară “Ludoviceum”, precum şi cei petrecuţi în garnizoana din Gyula (1906 – 1908), ca ofiţer de honvezi, n-ar fi fost chiar întru totul “inocenţi”.(…). Însăşi “afacerea” cu banii nejustificaţi, pe care s-a bătut atâta monedă şi care a dus la demisia sublocotenentului din armată, pleacă nu de la altceva decât de la o partidă de cărţi. În definitive, ca ultim argument, fiecare om se naşte dotat cu oarece “spirit de aventură”. Rebreanu se pare că l-a cheltuit pe al său, în bună măsură, la vremea tinereţii”;      2. “…în 1912 se căsătoreşte cu actriţa Ştefana I. Rădulescu (Fanny Rebreanu), la căsătorie cei doi declarând că “au împreună un copil”, deşi acesta (Puia Florica) se născuse înainte ca părinţii să se fi cunoscut.. Nu este însă singura “bizarerie” din biografia lui Rebreanu, căci, la fel ca şi la alţi mari scriitori, nici romancierul nostrum nu e lipsit, ca om, de slăbiciuni, de contradicţii sau disimulări. Cu acest capitol, al căsătoriei şi al unei paternităţi straniu asumate, se cam încheie “tinereţea”  lui Rebreanu”;

Dan Cristea, în “Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2018, reţine un citat al lui N. I. Herescu despre Ovidiu: “Ovidiu are pentru noi, românii, o importanţă particulară şi, mai întâi, un interes documentar. În pasagii destul de întinse din “Tristia” şi din “Pontica”, el ne descrie clima, ţinuturile, oamenii de la Tomis şi obiceiurile lor, iată o seamă de informaţii care ne documentează asupra strămoşilor noştri din acele părţi şi din acele îndepărtate ţinuturi. Apoi, un interes sentimental. Ovidiu a murit la Tomis: cenuşa lui, dacă se poate spune, odihneşte în pământ românesc”;

Alex Ştefănescu, în “Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2018, despre Horia-Roman Patapievici: „are o vastă cultură filosofică, ştiinţifică şi literară, pe care a început să şi-o facă încă din timpul comunismului cu o încredere absurdă în viitor”; „cu Horia-Roman Patapievici se poate vorbi despre orice: despre viaţă şi moarte, despre dragoste şi fericire, despre poezia lui Dante şi spaţiul cu patru dimensiuni, despre condiţia de om şi destinul de român”; „superioritatea intelectuală evidentă, neatenuată printr-o comediei a modestiei (jucată de atâţia oameni de cultură de azi), îi isterizează pe mulţi dintre contemporani”; „Andrei Pleşu şi Horia-Roman Patapievici aerisesc, prin libertatea lor de gândire şi prin farmecul scrisului lor, cultura română, în care mai persistă miasmele falsei culturi promovate de regimul comunist”; „Horia-Roman Patapievici face o critică radicală (radicală, nu extremistă – ca să ne delimităm de confuzia tendenţioasă de termeni pe care o practică denigratorii de profesie) a modului cum se trăieşte în prezent”;

Publicitate

 

Simona – Grazia Dima, în “Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2018, vorbind despre poezia lui Mircea Pascariu,  o pune sub semnul “oglinzilor anamorfotice” (“menite a distorsiona chipul real al poetului”);

Mircea Platon, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 1 din 2018, preluând un citat din Grigore Popa: „Voinţa de sacrificiu naşte numai acolo unde conştiinţa misiunii este vie. Şi este natural să fie aşa. Te sacrifici din generozitate ca zeii sau eroii şi din porunca destinului, care-ţi taie drumul misiunii.  Sacrificiul este privilegiul firilor tari. Cei mărunţi şi meschini nu cunosc tăria poruncilor lui. Sacrificiul e fecund numai când conştiinţa misiunii individualităţii coincide cu cea a comunităţii. Astfel, asistăm la acte de eroism maiestuos şi gratuit, ca tot ce e tragic şi frumos în lume”;

Am citit în ziarul “Lumina” din 28 februarie 2018 un interviu luat de Daniela Şontică scriitorului polonez Enormi Stationis. Cunoscător al limbii şi al literaturii române, reţinem: 1. “Eu mă ocup cu studiul relaţiilor literare între Moldova şi Polonia, în special cu apariţia poeziei culte pe teritoriul Moldovei. În vremea cercetărilor mele, am descoperit că primii cărturari ai voştri, Miron Costin, Mitropolitul Dosoftei, Dimitrie Cantemir, îşi făceau studiile pe teritoriul Poloniei, în colegiile iezuite, unde învăţau latina, greaca, logica, geografia şi chiar polona.  De exemplu, Miron Costin scria şi în limba polonă, el fiind, desigur, fiu de boier cu rădăcini poloneze şi trăind mult timp în Polonia cu tatăl lui. A studiat la Bar, apoi la Cameniţa, am descoperit că relaţiile culturale, literare şi filosofice au fost foarte intense între polonezi şi moldoveni în acea perioadă. Am ajuns la Cantemir pentru că sunt cercetător, dar şi pentru că sunt traducător de literature română veche”; 2. “Divanul…” este, după cum se ştie, prima lucrare filosofică în limba română, dar şi cu o privire religioasă adsupra vieţii, întrucât în acea vreme totul era impregnate de această viziune. În secolul al XVII-lea, dacă vorbim despre filosofie, vorbim şi despre teologie.  Lucrarea lui Cantemir este foarte originală pentru că este plină de disputele medieval: despre timp, suflet, natură în general, conştiinţă, iar autorul ne sugerează superioritatea omului asupra celorlalte finite.  Cantemir face din om un stăpân al lumii. Vorbeşte despre viaţa spirituală, condiţiile biologice ale omului, defineşte conceptele filosofice, alcătuieşte o terminologie filosofică din limba greacă prin limba latină în cea română. De aceea este atât de importantă lucrarea lui, pentru începuturile filosofiei româneşti. Dar prima lucrare protofilosofică în limba română sunt versurile lui Miron Costin, “Viaţa lumii”, dar acolo este vorba despre poezie”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană”  nr. 3 din 2018, caracterizând interesul cititorului  de literatură  după 1989:  1. „lectura nu s-a mai practicat împotriva unei interdicţii”; 2. „tăcerea, fie alunecarea într-un con de umbră a scriitorilor care nu şi-au adaptat temele şi stilul la specificul noii comunităţi de lectură”; 3. „cititorul caută în cărţi adevărul până atunci interzis”; 4. „lectura este revendicativă sau caută să acopere spaţiile albe ale cunoaşterii trecutului recent”; 5. „au succes parabolele antitotalitare, romanul de sertar şi antiutopia”; 6. „mare interes stârnesc operele şi autorii până nu de mult interzişi”; 7. „are loc recuperarea entuziastă a literaturii exilului”; 8. „încep să circule şi cărţile scriitorilor din Basarabia”; 9. „treptat are loc o sincronizare a literaturii de dincolo de Prut cu cea din România”; 10. „literatura pierde teren, ficţiunea în sine nu mai are căutare”; 11. „cele mai mari succese editoriale ale anilor `90  sunt cărţile autobiografice, memoriile sau jurnalele scriitorilor interbelici, martori ai unei lumi drastice controlate şi instrumentalizate ideologic în timpul comunismului”; 12. „esteticul devine un criteriu din ce în ce mai puţin luat în considerare, fiindu-i preferat eticul. Sau, cum formulează Monica Lovinescu, est-eticul”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu la Darabani! O familie a fost la un pas să rămână fără casă. Cauza stabilită de pompieri

Publicat

Publicitate

Un nou incendiu izbucnit la o locuință din localitatea Bajura, orașul Darabani, a pus în pericol, astăzi, siguranța unei familii. Flăcările au apărut în zona coșului de fum, însă au fost observate la timp, iar intervenția rapidă a pompierilor a împiedicat extinderea focului.

 

La fața locului a acționat un echipaj din cadrul Punctului de Lucru Darabani, cu o autospecială de stingere, care a reușit să lichideze incendiul înainte să se înregistreze pagube materiale însemnate. Este a doua casă salvată, astăzi, de pompierii din Darabani, în urma unor incendii provocate de coșuri de fum neizolate corespunzător față de materialele combustibile din structura acoperișului.

 

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

 

Publicitate

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

 

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

 

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

 

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

 

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Incendiu

Citeste mai mult

Educație

Vacanța de schi, programată diferențiat pe județe între 9 februarie și 1 martie

Publicat

Publicitate

Inspectoratele școlare județene și cel al municipiului București au anunțat perioada următoarei vacanțe școlare, care se va desfășura în trei intervale distincte, în funcție de județ.

Vacanța de schi va începe la data de 9 februarie și se va încheia pe 1 martie 2026. În prima săptămână, cuprinsă între 9 și 15 februarie, vacanța va fi acordată elevilor din județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Timiș.

A doua săptămână, între 16 și 22 februarie, se adresează elevilor din județele Alba, Arad, Bihor, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea și Vâlcea, precum și elevilor din municipiul București și din județele Iași, Argeș, Buzău și Olt.

Ultima săptămână de vacanță, între 23 februarie și 1 martie, va fi pentru elevii din județele Alba, Bacău, Botoșani, Brăila, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Maramureș, Mureș, Neamț, Vrancea, Satu Mare, Sibiu, Suceava și Vaslui. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Vrei să fii detectiv particular? IPJ Botoșani organizează examen de atestare

Publicat

Publicitate

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 329/2003 cu modificările și completările ulterioare referitoare la dobândirea calității de detectiv particular, Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, cu sediul în municipiul Botoșani, Bd. Mihai Eminescu nr. 57, organizează în ziua de 19 februarie 2026, ora 10:00,

E X A M E N pentru atestarea profesională a calității de detectiv particular, cu respectarea Procedurii privind activitatea de eliberare a atestatului de detectiv particular emisă de către Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale nr. 461.583/03.12.2024.

 

CONDIȚII DE PARTICIPARE:

Pentru a putea participa la examen, orice persoană interesată trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

  • Să aibă cetățenia română sau cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale spațiului economic european;
  • Să aibă domiciliul în județul Botoșani;
  • Posedă cel puţin studii medii şi este absolventă a unei şcoli postliceale de detectivi sau a îndeplinit funcţia de poliţist ori lucrător în cadrul unor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice sau securităţii naţionale ori este absolventă a unei instituţii de învăţământ superior şi a absolvit un curs în specialitatea detectiv particular;
  • Să fie aptă din punct de vedere medical;
  • Să nu fi fost condamnată pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;
  • Nu desfășoară o activitate care implică exercițiul autorității publice;
  • Să obțină avizul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani;
  • A promovat examenul de atestare a calității de detectiv particular, conform prevederilor art. 7 ori deține un certificat de calificare în această profesie sau un atestat similar eliberat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European.

 

Publicitate

Persoanele interesate vor putea prezenta până la data de 30.01.2026, polițistului din cadrul Serviciului de Investigații Criminale desemnat pentru verificarea și primirea documentelor, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, următoarele documente:

  • Cerere de înscriere la examenul de atestare a calității de detectiv particular;
  • Actul de identitate al candidatului, în original și în copie;
  • Certificate medicale și de atestare psihologică, eliberate de o unitate sanitară specializată, respectiv un laborator autorizat, cu termen de valabilitate 6 luni de la data emiterii;
  • Actul de studii, în original și în copie, sau, după caz, adeverință din care să reiasă îndeplinirea unei funcții de polițist sau lucrător în cadrul unor instituții publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice sau securității naționale, conform art. 6, alin. 1, lit. c) din Legea nr. 329/2003.
  • Actul de absolvire a unui curs de specialitate, în original și în copie;
  • Curriculum vitae;
  • Declarație din care să rezulte că nu desfășoară activități care să implice exercițiul autorității publice;
  • Dovada achitării la casieria Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani a tarifului (292 RON) pentru susținerea examenului (achitarea tarifului pentru susținerea examenului de atestare a cunoștințelor se va face la Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani – Serviciul Financiar – Contabilitate, numai după obținerea avizului în vederea participării la examen).

Fotocopiile documentelor se certifică pentru conformitate cu originalul prin semnarea de către polițistul desemnat cu primirea și verificarea acestora. Originalul documentelor prezentate se restituie pe loc, după confruntarea copiilor cu acestea.

 

PROBE DE EXAMEN:

  1. Proba scrisă

Proba scrisă a examenului constă într-un test grilă ce cuprinde 20 de întrebări, fiecare întrebare având trei variante de răspuns, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte.

Întrebările vor fi întocmite pe baza tematicii și a bibliografiei ce se regăsesc în Anexa 1 a prezentului anunț.

Membrii comisiei vor înmâna fiecărui candidat câte un exemplar al testului și o foaie de răspuns ce se semnează și ștampilează de către unul dintre membrii comisiei.

Modalitatea de completare a foii de răspuns este de barare cu o linie orizontală a răspunsului considerat incorect și cu două linii unite în forma literei „X” pentru răspunsul considerat corect.

Timpul de examinare se stabilește de comisie, dar nu poate fi mai mic de o oră și se comunică la începerea examinării.

Fiecare candidat primește foaia de răspuns pe colțul din dreapta sus își trece numele și prenumele, apoi îndoaie colțul foii. În primele 15 minute ale examenului, membrii comisiei de examinare trec pe la fiecare candidat, lipesc și ștampilează colțul respectiv.

Fiecare răspuns corect este apreciat cu 0,5 puncte.

Este declarat admis la proba scrisă candidatul care obține cel puțin nota 5.

După corectarea testelor la proba scrisă, candidații vor fi înștiințați de rezultatul obținut, fie personal, fie prin afișarea acestora într-un loc accesibil publicului.

 

  1. Interviu (pentru candidații declarați „ADMIS” la proba scrisă)

Candidații declarați „ADMIS” la proba scrisă intră la interviu în ordinea alfabetică.

Interviul se realizează de către comisia de examinare desemnată pentru proba scrisă.

Anterior începerii interviului, pe baza tematicii și bibliografiei publicate, comisia de concurs procedează la stabilirea unor subiecte de examinare, în număr egal cu numărul candidaților admiși la proba scrisă, fiecare subiect fiind compus dintr-un număr de 5 întrebări pentru care se elaborează un ghid de interpretare conținând baremul de apreciere.

Subiectele se stabilesc prin formularea unor întrebări diferite de cele din Anexa 2 a prezentului anunț, sau prin întrebări referitoare la o speță privind activitatea detectivilor particulari, concepute de comisie în limitele și pe baza tematicii și bibliografiei.

Pentru fiecare dintre cele 5 întrebări, comisia stabilește punctajul de notare între 1 și 3 puncte, în raport de complexitatea acesteia, astfel încât suma punctelor acordate prin baremul celor 5 întrebări să nu depășească cifra 9, la care se adaugă 1 punct din oficiu.

Interviul va începe cu adresarea de către comisia de examinare a uneia sau mai multor întrebări, conform ghidului de interviu din Anexa nr. 2, urmărind a se stabili opiniile candidaților cu privire la profesia de detectiv particular, calități și aptitudini necesare, colaborarea cu unitățile de poliție.

Răspunsurile la întrebările din ghidul de interviu (Anexa nr. 2) nu se vor puncta.

La interviu acordă note atât președintele cât și membrii comisiei, iar nota finală se determină ca medie aritmetică a notelor acordate.

Este declarat admis la proba interviului candidatul care va obține cel puțin nota 5.

Imediat după susținerea interviului, candidații vor fi înștiințați de rezultatul obținut, fie personal, fie prin afișarea acestora într-un loc accesibil publicului.

Tematica și bibliografia pregătirii de specialitate a candidaților care doresc să susțină examenul pentru obținerea atestatului de detectiv particular se regăsește în Anexa nr. 1 a prezentului anunț.

Rezultatele finale ale examenului de atestare vor fi afișate timp de 10 zile.

În termen de 24 de ore de la data afișării rezultatelor, candidații respinși la examenul de obținere a atestatului pot depune contestație la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.

 

Examenul de atestare a calității de detectiv particular va avea loc în data de 19 februarie 2026, ora 10:00, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, din municipiul Botoșani, Bd. Mihai Eminescu nr. 57.

 

Reprezentanții mandatați ai asociațiilor profesionale de detectivi particulari care doresc să participe la examen, își vor comunica intenția, în scris, la Serviciul de Investigații Criminale până la data de 30.01.2026.

 

ANEXA nr. 1

 

TEMATICA și BIBLIOGRAFIA

pentru candidații la examenul de atestare a calității de detectiv particular

TEMATICA

  • Drepturile și libertățile fundamentale  – Constituția României;
  • Legea penală și limitele ei de aplicare;
  • Infracțiunea;
  • Infracțiuni contra libertății persoanei;
  • Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private;
  • Infracțiuni contra înfăptuirii justiției;
  • Infracțiuni de corupție;
  • Infracțiuni de serviciu;
  • Infracțiuni de fals;
  • Infracțiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activități reglementate de lege;
  • Infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice;
  • Infracțiuni contra securității naționale;
  • Metode speciale de supraveghere și cercetare;
  • Percheziția;
  • Sesizarea organelor de urmărire penală;
  • Contractul;
  • Exercitarea profesiei de detectiv particular;
  • Organizarea și funcționarea societăților specializate și cabinetelor individuale de detectivi particulari;
  • Protecția informațiilor clasificate;
  • Clasificarea informațiilor. Măsuri minime de protecție a informațiilor clasificate. Accesul la informațiile clasificate
  • Constituirea societăților;
  • Prelucrarea datelor cu caracter personal;

 

BIBLIOGRAFIA

 

  • Constituția României, din 1991, republicată, Titlul II, cap. I, II;
  • Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare:

– Partea generală, Titlul I, Titlul II;

– Partea specială, Titlul I, cap. VI, art. 206 – 208, cap. IX, art. 224 – 227, Titlul IV, art. 266, art. 268, art. 269, art. 271, art. 272, art. 273, art. 275, art. 277, Titlul V, cap. I, art. 291, art. 292, cap. II, art. 302 – 304, Titlul VI, cap. III, art. 320 – 327, Titlul VII, cap. IV, art. 348, cap. VI, art. 360-366, Titlul X, art. 409 – 410;

  • Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală cu modificările și completările ulterioare:

– Partea generală, Titlul IV, cap. IV, cap. VI, art. 156 – 158;

– Partea specială, Titlul I, cap. II, art. 288 – 290;

  • Legea nr. 287/2009, republicată, privind Codul Civil, Cartea V, Titlul II, cap. I;
  • Legea nr. 329/2003, republicată, privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificările și completările ulterioare;
  • HG nr. 1666/2004, privind Norme de aplicare a Legii nr. 329, cu modificările și completările ulterioare;
  • Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, Titlul II, cap. I, cap. III;
  • HG nr. 585/2002, pentru aprobarea Standardelor Naționale de protecția a informațiilor clasificate în România cu modificările și completările ulterioare, cap. II, Secțiunea a 1-a, Secțiunea a 3-a, Secțiunea a 5-a;
  • Legea nr. 31/1990, republicată, privind societățile, cu modificările și completările ulterioare, Titlul II, cap. I, cap. III;
  • Legea nr. 363/2018, privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulația a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;
  • Legea nr. 190/2018, privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

ANEXA nr. 2

 

GHID DE INTERVIU

Pentru candidații la examenul de atestare a calității de detectiv particular

 

– De ce doriți să deveniți detectiv particular?

– Ce vă atrage la această profesie?

– Ce activități ați desfășurat până în prezent? Ce profesie aveți?

– Considerați că sunteți pregătit pentru a face față sarcinilor profesiei de detectiv particular?

– Ce calități și aptitudini credeți că trebuie să aibă un bun detectiv particular?

– Cât de importantă credeți că este păstrare confidențialității activității desfășurate ca detectiv particular?

– Cunoașteți deontologia profesiei de detectiv particular? La ce se referă și de ce este necesară?

– De ce este necesară profesia de detectiv particular?

– Ce obiective vă propuneți ca detectiv particular?

– Cum vedeți colaborarea cu unitățile de poliție?

– Cum preferați să lucrați, în cadrul unei societăți specializate de detectivi particulari sau veți înființa propria societate?

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

ITM Botoșani avertizează: Angajatorii sunt obligați să se înregistreze în REGES-ONLINE pentru a evita sancțiuni

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Botoșani reamintește tuturor angajatorilor din județ obligația legală de a se înregistra în noua platformă digitală REGES-ONLINE, în condițiile în care, până la această dată, există încă angajatori activi care nu au parcurs acest pas esențial.

Potrivit ITM Botoșani, angajatorii au obligația nu doar de a se înrola în REGES-ONLINE, ci și de a completa toate elementele contractelor individuale de muncă active la data accesării Registrului, care nu se regăsesc în vechiul sistem informatic REVISAL.

Începând cu 1 ianuarie 2026, aplicația REVISAL nu mai este disponibilă, iar toate raportările privind evidența salariaților se realizează exclusiv prin REGES-ONLINE. În acest context, reprezentanții instituției atrag atenția că întârzierea înregistrării poate conduce la blocaje administrative și, implicit, la sancțiuni contravenționale.

„Pe lista angajatorilor activi care nu s-au înrolat în noua platformă figurează atât angajatori din sistemul privat, cât și din sistemul public. Facem apel la aceștia să își ia măsurile necesare și să urgenteze înregistrarea, pentru a evita aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege”, transmit reprezentanții ITM Botoșani.

Procedură simplificată și acces online

Pentru angajatorii care nu au parcurs încă procedura de înregistrare, ITM Botoșani precizează că:

  • Înregistrarea se face direct din browser, fără instalarea unei aplicații locale, accesând site-ul:
    https://reges.inspectiamuncii.ro/

    Publicitate
  • Autentificarea este posibilă fie printr-un cont creat în platforma RoEID, fie prin semnătură digitală calificată, similar procedurilor utilizate la ANAF;

  • Datele din REVISAL au fost deja migrate în noul sistem, nefiind necesară o acțiune manuală din partea angajatorilor.

Materiale de suport pentru utilizatori

Pentru a sprijini angajatorii în procesul de tranziție, Inspecția Muncii pune la dispoziție mai multe materiale informative:

ITM Botoșani oferă sprijin angajatorilor

Daniela Petronela Lozneanu, Inspector-Șef al ITM Botoșani, și Alina Pahone, Inspector-Șef Adjunct Relații de Muncă, fac un apel public către angajatori să se mobilizeze și să finalizeze cât mai rapid trecerea la REGES-ONLINE.

Totodată, conducerea ITM Botoșani își exprimă disponibilitatea de a oferi îndrumare și sprijin angajatorilor care întâmpină dificultăți în utilizarea noii platforme, astfel încât implementarea REGES-ONLINE să se realizeze corect și eficient.

Reprezentanții instituției reamintesc că neîndeplinirea obligațiilor legale privind înregistrarea și completarea datelor în REGES-ONLINE poate atrage sancțiuni, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 295/2025.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending