Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (261)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE  ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Dan Cristea, în “Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2018, prezintă, printre altele, şi două aspecte  mai “speciale ” din viaţa lui Liviu Rebreanu: 1. “…anii petrecuţi de tânărul Rebreanu la Budapesta (1903 – 1906), în calitate de cadet la Academia militară “Ludoviceum”, precum şi cei petrecuţi în garnizoana din Gyula (1906 – 1908), ca ofiţer de honvezi, n-ar fi fost chiar întru totul “inocenţi”.(…). Însăşi “afacerea” cu banii nejustificaţi, pe care s-a bătut atâta monedă şi care a dus la demisia sublocotenentului din armată, pleacă nu de la altceva decât de la o partidă de cărţi. În definitive, ca ultim argument, fiecare om se naşte dotat cu oarece “spirit de aventură”. Rebreanu se pare că l-a cheltuit pe al său, în bună măsură, la vremea tinereţii”;      2. “…în 1912 se căsătoreşte cu actriţa Ştefana I. Rădulescu (Fanny Rebreanu), la căsătorie cei doi declarând că “au împreună un copil”, deşi acesta (Puia Florica) se născuse înainte ca părinţii să se fi cunoscut.. Nu este însă singura “bizarerie” din biografia lui Rebreanu, căci, la fel ca şi la alţi mari scriitori, nici romancierul nostrum nu e lipsit, ca om, de slăbiciuni, de contradicţii sau disimulări. Cu acest capitol, al căsătoriei şi al unei paternităţi straniu asumate, se cam încheie “tinereţea”  lui Rebreanu”;

Dan Cristea, în “Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2018, reţine un citat al lui N. I. Herescu despre Ovidiu: “Ovidiu are pentru noi, românii, o importanţă particulară şi, mai întâi, un interes documentar. În pasagii destul de întinse din “Tristia” şi din “Pontica”, el ne descrie clima, ţinuturile, oamenii de la Tomis şi obiceiurile lor, iată o seamă de informaţii care ne documentează asupra strămoşilor noştri din acele părţi şi din acele îndepărtate ţinuturi. Apoi, un interes sentimental. Ovidiu a murit la Tomis: cenuşa lui, dacă se poate spune, odihneşte în pământ românesc”;

Alex Ştefănescu, în “Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2018, despre Horia-Roman Patapievici: „are o vastă cultură filosofică, ştiinţifică şi literară, pe care a început să şi-o facă încă din timpul comunismului cu o încredere absurdă în viitor”; „cu Horia-Roman Patapievici se poate vorbi despre orice: despre viaţă şi moarte, despre dragoste şi fericire, despre poezia lui Dante şi spaţiul cu patru dimensiuni, despre condiţia de om şi destinul de român”; „superioritatea intelectuală evidentă, neatenuată printr-o comediei a modestiei (jucată de atâţia oameni de cultură de azi), îi isterizează pe mulţi dintre contemporani”; „Andrei Pleşu şi Horia-Roman Patapievici aerisesc, prin libertatea lor de gândire şi prin farmecul scrisului lor, cultura română, în care mai persistă miasmele falsei culturi promovate de regimul comunist”; „Horia-Roman Patapievici face o critică radicală (radicală, nu extremistă – ca să ne delimităm de confuzia tendenţioasă de termeni pe care o practică denigratorii de profesie) a modului cum se trăieşte în prezent”;

Publicitate

 

Simona – Grazia Dima, în “Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2018, vorbind despre poezia lui Mircea Pascariu,  o pune sub semnul “oglinzilor anamorfotice” (“menite a distorsiona chipul real al poetului”);

Mircea Platon, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 1 din 2018, preluând un citat din Grigore Popa: „Voinţa de sacrificiu naşte numai acolo unde conştiinţa misiunii este vie. Şi este natural să fie aşa. Te sacrifici din generozitate ca zeii sau eroii şi din porunca destinului, care-ţi taie drumul misiunii.  Sacrificiul este privilegiul firilor tari. Cei mărunţi şi meschini nu cunosc tăria poruncilor lui. Sacrificiul e fecund numai când conştiinţa misiunii individualităţii coincide cu cea a comunităţii. Astfel, asistăm la acte de eroism maiestuos şi gratuit, ca tot ce e tragic şi frumos în lume”;

Publicitate

Am citit în ziarul “Lumina” din 28 februarie 2018 un interviu luat de Daniela Şontică scriitorului polonez Enormi Stationis. Cunoscător al limbii şi al literaturii române, reţinem: 1. “Eu mă ocup cu studiul relaţiilor literare între Moldova şi Polonia, în special cu apariţia poeziei culte pe teritoriul Moldovei. În vremea cercetărilor mele, am descoperit că primii cărturari ai voştri, Miron Costin, Mitropolitul Dosoftei, Dimitrie Cantemir, îşi făceau studiile pe teritoriul Poloniei, în colegiile iezuite, unde învăţau latina, greaca, logica, geografia şi chiar polona.  De exemplu, Miron Costin scria şi în limba polonă, el fiind, desigur, fiu de boier cu rădăcini poloneze şi trăind mult timp în Polonia cu tatăl lui. A studiat la Bar, apoi la Cameniţa, am descoperit că relaţiile culturale, literare şi filosofice au fost foarte intense între polonezi şi moldoveni în acea perioadă. Am ajuns la Cantemir pentru că sunt cercetător, dar şi pentru că sunt traducător de literature română veche”; 2. “Divanul…” este, după cum se ştie, prima lucrare filosofică în limba română, dar şi cu o privire religioasă adsupra vieţii, întrucât în acea vreme totul era impregnate de această viziune. În secolul al XVII-lea, dacă vorbim despre filosofie, vorbim şi despre teologie.  Lucrarea lui Cantemir este foarte originală pentru că este plină de disputele medieval: despre timp, suflet, natură în general, conştiinţă, iar autorul ne sugerează superioritatea omului asupra celorlalte finite.  Cantemir face din om un stăpân al lumii. Vorbeşte despre viaţa spirituală, condiţiile biologice ale omului, defineşte conceptele filosofice, alcătuieşte o terminologie filosofică din limba greacă prin limba latină în cea română. De aceea este atât de importantă lucrarea lui, pentru începuturile filosofiei româneşti. Dar prima lucrare protofilosofică în limba română sunt versurile lui Miron Costin, “Viaţa lumii”, dar acolo este vorba despre poezie”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană”  nr. 3 din 2018, caracterizând interesul cititorului  de literatură  după 1989:  1. „lectura nu s-a mai practicat împotriva unei interdicţii”; 2. „tăcerea, fie alunecarea într-un con de umbră a scriitorilor care nu şi-au adaptat temele şi stilul la specificul noii comunităţi de lectură”; 3. „cititorul caută în cărţi adevărul până atunci interzis”; 4. „lectura este revendicativă sau caută să acopere spaţiile albe ale cunoaşterii trecutului recent”; 5. „au succes parabolele antitotalitare, romanul de sertar şi antiutopia”; 6. „mare interes stârnesc operele şi autorii până nu de mult interzişi”; 7. „are loc recuperarea entuziastă a literaturii exilului”; 8. „încep să circule şi cărţile scriitorilor din Basarabia”; 9. „treptat are loc o sincronizare a literaturii de dincolo de Prut cu cea din România”; 10. „literatura pierde teren, ficţiunea în sine nu mai are căutare”; 11. „cele mai mari succese editoriale ale anilor `90  sunt cărţile autobiografice, memoriile sau jurnalele scriitorilor interbelici, martori ai unei lumi drastice controlate şi instrumentalizate ideologic în timpul comunismului”; 12. „esteticul devine un criteriu din ce în ce mai puţin luat în considerare, fiindu-i preferat eticul. Sau, cum formulează Monica Lovinescu, est-eticul”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Deputatul PSD Marius Budăi a deschis dezbaterea cu liberalii cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare

Publicat

Publicitate

Prim-vicepreședintele PSD Botoșani, deputatul Marius Budăi, a răspuns la cererea pentru dezbatere din partea secunzilor șefului PNL Botoșani cu adresarea a patru întrebări legate de Programul PNL de guvernare.

Social-democratul a spus că va participa la o dezbatere în direct cu șeful PNL Botoșani, dacă acesta va răspunde la întrebările de care fuge de la începutul campaniei și dacă dezbaterea va fi despre alegerile parlamentare și nu despre cele locale, cum propuneau liberalii.

Marius Budăi a deschis dezbaterea cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare:

Publicitate
  1. „De ce nu ați scris nimic despre sistemul public de pensii, despre Pilonul 1? Nimic despre creșterea pensiei medii? Asta înseamnă că vreți să înghețați pensiile, cum ați mai făcut-o în 2021!
  2. De ce vorbiți în programul dumneavoastră de „punctul de pensie”? Această noțiune nu mai e aplicabilă de la 1 septembrie 2024. Acum pensiile se calculează pe baza „valorii punctului de referință”.
  3. De ce promiteți în programul dvs. că nu veți coborî pragul pentru regimul de impozitare la microîntreprinderi? Tot dvs. ați scris în PNRR exact opusul! Că în 3 ani trebuie redus acest prag cu 15%, apoi cu 33% și apoi din nou cu 33%, astfel încât doar una din 5 microîntreprinderi să mai poată beneficia de impozitarea cu 1% din cifra de afaceri.
  4. De ce colegii dumneavoastră de la PNL vorbesc despre generalizarea cotei unice? Asta însemnă creșterea impozitului la salarii de la 10% la 16%, la pensiile sub 3.000 de lei, de la 0% la 16%, la pensiile de peste 3.000 de lei, de la 10% la 16%, dublarea impozitului de 8% pe dividende și desființarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri la microîntreprinderi și trecerea lor la impozit pe profit!Ați vrut dezbatere! Poftim dezbatere! Nu circ! Răspundeți la întrebări!”, a scris Marius Budăi.

 

https://www.facebook.com/share/p/182HYhMNog/?mibextid=WC7FNe

 

Publicitate

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

Rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM  Botoșani la sfârșitul lunii trecute

Publicat

Publicitate

La sfârșitul lunii octombrie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.938 șomeri (din care 2.288 femei), rata șomajului fiind de 4,49%.

Din totalul de 4.938 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 897 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 4.041 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.576 șomeri provin din mediul rural și 1.362 sunt din mediul urban.

 

Publicitate

 

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii
Total 4.938
< 25 ani    414
între 25-29    193
între 30-39    779
între 40-49       1.333
între 50-55 1.071
peste 55 ani       1.148

 

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,99%. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 21,71% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 14,62%,  cei cu învățământ profesional 15,82%,cei cu studii superioare sunt 2,84% iar cei cu învățământ postliceal  1,03% .

Publicitate

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 326 persoane foarte greu ocupabile, 3.358 greu ocupabile,1.227 mediu ocupabile, iar 27 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Zi emoționantă pentru părintele profesor Grigore Diaconu, un Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Astăzi, 21 noiembrie, părintele profesor Grigore Diaconu, Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani, își sărbătorește ziua de naștere. În finalul slujbei de la Biserica „Sfântul Gheorghe”, biserică unde părintele profesor slujește de câteva luni, viceprimarul Dana Bețenchi i-a oferit, din partea Executivului Primăriei Botoșani, flori și un mic dar, în semn de prețuire pentru întreaga activitate în slujba comunității. Vizibil emoționat, preotul Grigore Diaconu a mulțumit și s-a declarat încântat de faptul că edilii botoșăneni știu să fie alături de oameni. Sărbătoritul a mai fost felicitat de preoții Dumitru Mateciuc și Aurel Chiroșcă, dar și de botoșănenii care au participat la slujba oficiată cu prilejul marii sărbători Intrarea în biserică a Maicii Domnului.

Viață închinată Bisericii Ortodoxe Române și semenilor

Părintele Grigore Diaconu a împlinit 76 de ani de viață și 55 de ani de preoție. El și-a început activitatea de preot în comuna Santa Mare. A slujit apoi la Biserica „Sfinții Voievozi” și Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. În perioada 1 ianuarie 1978 – 1 februarie 1990, a fost protopop al Protopopiatului Botoșani, pentru ca în perioada aprilie 1997 – septembrie 2014 să se afle la conducerea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe” Botoșani.

Publicitate

Construirea de biserici, transformarea Seminarului Teologic “Sfântul Gheorghe” într-o instituție de învățământ modernă, implicarea în multe proiecte sociale – acestea sunt coordonatele vieții preotului Grigore Diaconu.

El a îmbinat activitatea de slujitor al Bisericii Ortodoxe Române cu cea socială, de sprijinire a unor spitale, instituții de învățământ, cămine de bătrâni, parohii, elevi merituoși și familii nevoiașe.

M-am pregătit pentru a sluji Biserica, școala, familia și pe credincioși. Acolo unde am fost chemat să lucrez, n-am știut ce-i tihna și odihna, pentru ca Biserica Ortodoxă Română, pentru care m-am pregătit să o slujesc și pentru care am depus jurământ în fața lui Dumnezeu, să se întărească și să fie în slujba semenilor. Cel mai important lucru este că am reușit să zidesc biserici în inimile credincioșilor”, a declarat Grigore Diaconu.

Publicitate

Preotul Grigore Diaconu a primit Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani în toamna anului trecut.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Accidentele de circulaţie vor fi mai rare după ce A7 va prelua o parte din traficul de pe „Drumul Morții”

Publicat

Publicitate

Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie din România (AVAC) preconizează reducerea accidentelor de circulaţie cu mai bine de jumătate pe DN 2 (E85), în contextul deschiderii circulaţiei pe cele două loturi ale Autostrăzii A7, între Buzău şi Râmnicu Sărat, respectiv viitoarelor loturi din Autostrada Moldovei, drumul de mare viteză urmând să preia o mare parte din valorile de trafic înregistrate pe acest drum, scrie Adevărul.

Potrivit AVAC, deschiderea primelor loturi din Autostrada A7 vor avea un impact semnificativ asupra siguranţei rutiere şi a confortului în trafic. Specialiştii apreciază că o mare parte din traficul rutier înregistrat pe DN 2 (E85), drumul care leagă Capitala de zona Moldovei, va fi preluat de autostradă, consecinţa directă urmând să se reflecte în scăderea accidentelor grave de circulaţie, scrie Agerpres.

„Această autostradă, în primul rând va scădea presiunea pe Drumul Naţional (DN) 2, va creşte confortul pentru participanţii care se deplasează spre sau vin dinspre zona Moldovei spre Capitală şi va creşte gradul de siguranţă rutieră. Autostrăzile, deşi sunt drumuri de mare viteză, sunt cele mai sigure artere rutiere, cel puţin din Europa, conform statisticilor Comisiei Europene, doar 8% din accidentele grave de circulaţie se produc pe autostrăzi. Acelaşi lucru sigur că se va întâmpla şi la noi, va creşte gradul de siguranţă pentru că acest segment de autostradă, sau toată Autostrada Moldovei va prelua o mare parte din traficul de pe DN 2, în condiţiile în care DN 2 este considerat ‘drumul morţii’, pentru că s-au produs accidente cu consecinţe dintre cele mai grave. Din păcate, cele mai nesigure artere din România sunt cele dintre localităţi, din zona Bucureştiului spre Moldova, în această zonă se produc foarte multe accidente pe arterele din afara localităţilor. Când transferi o parte din trafic de pe astfel de artere nesigure sau cu risc ridicat de accident unde ai viteze de 90-100 km/h, dar fără a proteja participanţii la trafic, pe arterele rutiere unde ai protecţie foarte bună pentru participanţii la trafic, în opinia noastră va scădea numărul accidentelor cu consecinţe grave”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele AVAC, Cătălin Radu Codescu.

Publicitate

Primele efecte generate de construirea Autostrăzii A7 din punct de vedere rutier, respectiv procentele referitoare la accidentele de circulaţie înregistrate pe celelalte sectoare de drumuri, ar urma să se modifice într-o perioadă scurtă de timp, odată cu creşterea valorilor de trafic pe sectoarele date în folosinţă.

„Vom putea vorbi de procente când toată autostrada va fi gata, dar ce putem spune acum este că autostrada este mult mai sigură decât drumurile naţionale şi probabil că vom vedea schimbări în bine în statistica accidentelor chiar de la început, probabil că procentele vor fi 10-15% la început, iar când vom avea mai mulţi kilometri de autostradă şi vom asigura conexiunea între zona de sud şi cea de nord printr-un astfel de drum de mare viteză, accidentele se pot reduce şi la jumătate, sau chiar mai mult decât atât”, a precizat preşedintele AVAC.

Cele mai multe accidente de circulaţie înregistrate pe DN 2 (E85) au drept cauză viteza excesivă, pătrunderea neregulamentară pe contrasens, neadaptarea vitezei la condiţiile de drum şi neatenţia la volan.

Publicitate

„DN 2 are o bandă pe sens şi un acostament consolidat, de aceea există o mare presiune din cauza valorilor mari de trafic în a se circula pe două benzi, pentru că acostamentul nu este bandă de circulaţie şi are dimensiuni mult reduse. Din acest motiv se produceau multe accidente pentru că lumea nici nu înţelegea bine cum să utilizeze banda de circulaţie şi mulţi ieşeau pe acostamentul consolidat pentru a face loc vehiculelor care circulau cu viteză crescută. De aceea se produceau multe accidente, pe de altă parte nu este protejată circulaţia din ambele sensuri, nu există sistem de parapete median care să prevină pătrunderea pe contrasens şi atunci, dacă vorbim de un drum deschis traficului internaţional, unde în afara localităţii se circulă cu 100 km/h, riscul producerii de accidente rutiere cu consecinţe grave este foarte mare. Ar fi trebuit să avem şi un marcaj rezonator, dar el, din păcate, nu există”, a spus Cătălin Radu Codescu.

În anul 2023, pe Drumul Naţional 2 (E85), pe raza judeţului Buzău, se puteau număra 199 de cruci ridicate în amintirea persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidente de circulaţie, mai multe decât cei aproximativ 85 de kilometri de drum, în ultimii 10 ani 272 de persoane decedând în această zonă în evenimente rutiere.

„DN 2 District Mărăcineni Km 114+500 – 132+000 = 41 cruci. Pe DN 2 de la Km 68 până la km 100+600 avem 88 de cruci. Ultimul sector, de la intersecţia DN 2 cu Racoviţeni, până la limita cu judeţul Vrancea, sunt 70 de cruci. În total 199 de cruci”, informa, la acea dată, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Buzău, în urma unei solicitări AGERPRES.

Publicitate

Cele mai multe accidente grave s-au produs pe DN 2 (E85) în anul 2016 (108 accidente rutiere, 21 de persoane rănite grav, 41 de persoane decedate) şi anul 2018 (105 accidente rutiere,16 persoane rănite grav, 43 de persoane decedate), potrivit datelor furnizate AGERPRES de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău.

România se poziţionează în continuare pe locul I în ceea ce priveşte frecvenţa accidentelor rutiere şi pe locul secund la indicatorul decese.

În cursul zilei de miercuri a fost programată deschiderea circulaţiei pe loturile 1 şi 2 ale Autostrăzii A7, sectorul Buzău – Râmnicu Sărat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending