Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (260)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Loreta Popa, în „Lumina literară şi artistică” nr. 3 (48) din 2018, preia o referinţă a lui Eugen Simion despre Marin Sorescu: „Am crezut că ironia lui îl va proteja, dar nu a fost aşa. A fost o victimă. A fost linşat de presa românească dezlănţuită. Ciudat lucru. I s-au contestat toate. Nu numai de către cei pe care i-a ajutat şi care au început să-l toarne, ci şi de alţii. Sorescu a plătit pentru asta. A murit la 60 de ani. Un om de o mare delicateţe. Ce reprezintă astăzi Sorescu? Cred că şi-a învins şi adversarii, şi duşmanii. Era un mare scriitor, avea o cotă puternică în Europa. Un poet irlandez care a luat Premiul Nobel a fost prefaţat de Sorescu. Nu e lucru puţin, era tradus peste tot. Scriitorii români nu au acceptat acest succes şi i-au purtat sâmbetele, cum ar zice personajele lui. Sorescu trebuie interpretat într-o notă lirică, nu grotescă.  Vom face de la anul „Zilele Sorescu”, vom chema oameni în ţară, pentru că aceste lucruri sunt importante, unesc comunitatea intelectuală, şi aşa destul de învrăjbită. Nu poţi trece peste ce a adus Marin Sorescu nou în teatrul românesc, iar dacă faci asta e pe socoteala ta.  Talentul lui era atât de evident încât nu a putut fi reprimat.  Scria o poezie cu totul specială, postmodernismul românesc este reprezentat de Sorescu. „Paracliserul” este cea mai fină, delicată dintre piesele lui, scrisă în anii 60, iar spectacolul de la TNB mi s-a părut a fi de excepţie, cu Damian Crâşmaru. O creaţie dramatică extraordinară. Nici o virgulă nu s-a învechit. Are substanţă dramatică, nimic nu este convenţional acolo. Mioriţa pusă în limbajul unei drame moderne. Nu era un om comod, nu rămânea în acelaşi loc, în acelaşi stil mult timp”;

Tudorel Urian, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2018, reţine câteva monograme / sintagme stilistice exprimate de Constantin Abăluţă: Caragiale („realismul cu nuanţe de comic al mahalalei”), Mircea Eliade („cu misterele fireşti”), Mateiu Caragiale („pitorescul nostalgic”) şi Urmuz („absurdul”).

 În aceeaşi revistă, „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2018,  Simona Grazia-Dima reţine, la rândul său, câteva  monograme / sintagme stilistice exprimate de Maria Pilchin: Marin Sorescu („poet al corporalităţii”), Marin Damian („poet al naturii arhetipale”), Maria Şleahtiţchi („o Evă la curent cu istoria literaturii de la origini până azi”); Călin Vlăsie („o simbolistică aproape kafkiană a zburătoarelor ermetice”), Arcadie Suceveanu („lirism thanatic”), Nicolae Spătaru („belicos”), Nichita Danilov („căutând o mistică ţară”) etc.

Publicitate

 

Alex Ştefănescu despre Monica Lovinescu: 1. „captivează prin fervoarea gândirii critice”; 2. „nu a denigrat niciodată poporul român”; 3. „rămâne o apărătoare convinsă şi competentă a specificului literaturii”; 4. „esenţa activităţii critice o constituie dezideologizarea literaturii”; 5. „se amestecă până peste cap în vârtejul de mistificări creat de propagandiştii partidului comunist şi separă literatura de ideologie”; 6. „susţine o literatură necomunistă”; 7. „nu a trădat principiul autonomiei esteticului”; 8. „campania ei de susţinere a generaţiei lui Nichita Stănescu exprimă entuziasmul provocat de constatarea că literatura începe să-şi regăsească, în România, identitatea”; 9. „identifică şi sancţionează infiltrarea (igrasioasă) a ideologiei comuniste în textul literar”; 10. „nu confundă valoarea literară cu atitudinea politică”; 11. „s-a aflat permanent în conflict deschis cu impostura”; 12. „se remarcă prin tensiune intelectuală şi inventivitate stilistică”; 13. „se aventurează în exprimarea unor idei care altora li s-ar părea de neexprimat” etc. (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2018);

 Cele 10 nevoi umane, propuse de Solomon Marcurs, „în contextul în care educaţia formală de la noi pare să fie într-un tot mai acut dezacord cu aşteptările societăţii romăneşti”:

  1. „nevoia de a da un sens vieţii la nivel elementar”
  2. „nevoia de împrospătare”;
  3. „nevoia de întrebare şi de mirare”;
  4. „nevoia de îndoială şi de suspiciune”;
  5. „nevoia de greşeală şi de eşec”;
  6. „nevoia de joc”;
  7. „nevoia de identitate”;
  8. „nevoia de omenesc şi de omenire”;
  9. „nevoia de cultură”;
  10. „nevoia de transcendenţă”;

 

Mircea Anghelescu, în „România literară” nr. 28 din 2016, despre canon: „Nu cred că există un canon decât în sens virtual sau, în cel mai bun caz, există un canon şcolar, generalizat apoi tocmai prin faptul că este propagat prin intermediul unei instituţii care cuprinde aproape totalitatea persoanelor neformate încă la vârste tinere. Fiecare generaţie îşi schimbă şi ea, destul de vizibil, preferinţele şi formează un nou canon pe care încearcă să-l impună, sprijinindu-se pe vechiul canon sau combătându-l”;

 

Alexandru Surdu, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 1 din 2018, publică eseul „Semnificaţia pentadică a morţii în balada „Mioriţa”. Reţinem: 1. semnificaţia „naturalist-animalieră” a înhumării („în apropierea stânii pare cea mai firească pentru sufletul simplu al unui păstor. Aceasta este latura realistă a înmormântării, o înhumare obişnuită, ca şi când totul ar fi decurs normal în astfel de împrejurări, fără resentimente faţă de ceilalţi păstori sau ale acestora faţă de răposat); 2. semnificaţia „acustico-muzicală” a înmormântării („revine întru totul oiţei, care ar trebui, de data aceasta, nu să-i spună cuiva, ci să-i pună ea însăşi la cap un fluier (de fag, de os, de soc pentru rimă cu drag, duios, cu foc”); 3. semnificaţia matrimonială a înmormântării („nu mai are nicio legătură cu primele două semnificaţii, ci plasează acţiunea în plină tradiţie populară a ritualurilor de moarte = căsătorie, frecvente la decesul junilor: cu mireasă, fârtaţi şi surate, naş şi naşă, şi chiar cu petrecerea finală de pomenire. Numai că, în baladă,, oiţei i se cere să spună altceva, să ascundă moartea şi să relateze numai nunta, o nuntă împărătească, de poveste, „c-o mândră crăiasă”); 4. semnificaţia cosmică a nunţii împărăteşti pare fără limite („mireasa este a întregului univers („Soarele şi luna mi-au ţinut cununa”). Apar nuntaşi, preoţi şi lăutari (brazii, munţii, păsările) şi „stele făclii”. Elevaţia poeziei marchează punctul culminant, fiind un fel de oglindă a fericirii care ar trebui să-i cuprindă pe mire şi pe mireasă  într-o căsătorie ideală, „o nuntă-n cer”, asemănătoare logodnei de Dragobete, sub oblăduirea ocrotitoare a iubirii zeificate. Doar atâta că dragostea ideală , pe care o trăieşte şi ciobănaşul nostru în extaz, uitând de ameninţarea morţii, nu durează decât o clipă, cât căderea unei stele care se stinge pentru totdeauna”); 5. semnificaţia maternală a morţii junelui („ este ca un fel de lovitură de zidul dur al realităţii, de trezire din vis şi fabulaţie, căci junele cioban vede parcă aievea: „Măicuţă bătrână / Cu brâul de lână, / Din ochi lăcrimând, / Pe câmp alergând…”, care îşi strigă durerea pentru pierderea feciorului drag, pe care îl descrie ca pe cel mai frumos odor al lumii”);

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu la Darabani! O familie a fost la un pas să rămână fără casă. Cauza stabilită de pompieri

Publicat

Publicitate

Un nou incendiu izbucnit la o locuință din localitatea Bajura, orașul Darabani, a pus în pericol, astăzi, siguranța unei familii. Flăcările au apărut în zona coșului de fum, însă au fost observate la timp, iar intervenția rapidă a pompierilor a împiedicat extinderea focului.

 

La fața locului a acționat un echipaj din cadrul Punctului de Lucru Darabani, cu o autospecială de stingere, care a reușit să lichideze incendiul înainte să se înregistreze pagube materiale însemnate. Este a doua casă salvată, astăzi, de pompierii din Darabani, în urma unor incendii provocate de coșuri de fum neizolate corespunzător față de materialele combustibile din structura acoperișului.

 

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

 

Publicitate

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

 

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

 

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

 

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

 

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Incendiu

Citeste mai mult

Educație

Vacanța de schi, programată diferențiat pe județe între 9 februarie și 1 martie

Publicat

Publicitate

Inspectoratele școlare județene și cel al municipiului București au anunțat perioada următoarei vacanțe școlare, care se va desfășura în trei intervale distincte, în funcție de județ.

Vacanța de schi va începe la data de 9 februarie și se va încheia pe 1 martie 2026. În prima săptămână, cuprinsă între 9 și 15 februarie, vacanța va fi acordată elevilor din județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Timiș.

A doua săptămână, între 16 și 22 februarie, se adresează elevilor din județele Alba, Arad, Bihor, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea și Vâlcea, precum și elevilor din municipiul București și din județele Iași, Argeș, Buzău și Olt.

Ultima săptămână de vacanță, între 23 februarie și 1 martie, va fi pentru elevii din județele Alba, Bacău, Botoșani, Brăila, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Maramureș, Mureș, Neamț, Vrancea, Satu Mare, Sibiu, Suceava și Vaslui. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Vrei să fii detectiv particular? IPJ Botoșani organizează examen de atestare

Publicat

Publicitate

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 329/2003 cu modificările și completările ulterioare referitoare la dobândirea calității de detectiv particular, Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, cu sediul în municipiul Botoșani, Bd. Mihai Eminescu nr. 57, organizează în ziua de 19 februarie 2026, ora 10:00,

E X A M E N pentru atestarea profesională a calității de detectiv particular, cu respectarea Procedurii privind activitatea de eliberare a atestatului de detectiv particular emisă de către Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale nr. 461.583/03.12.2024.

 

CONDIȚII DE PARTICIPARE:

Pentru a putea participa la examen, orice persoană interesată trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

  • Să aibă cetățenia română sau cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale spațiului economic european;
  • Să aibă domiciliul în județul Botoșani;
  • Posedă cel puţin studii medii şi este absolventă a unei şcoli postliceale de detectivi sau a îndeplinit funcţia de poliţist ori lucrător în cadrul unor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice sau securităţii naţionale ori este absolventă a unei instituţii de învăţământ superior şi a absolvit un curs în specialitatea detectiv particular;
  • Să fie aptă din punct de vedere medical;
  • Să nu fi fost condamnată pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;
  • Nu desfășoară o activitate care implică exercițiul autorității publice;
  • Să obțină avizul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani;
  • A promovat examenul de atestare a calității de detectiv particular, conform prevederilor art. 7 ori deține un certificat de calificare în această profesie sau un atestat similar eliberat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European.

 

Publicitate

Persoanele interesate vor putea prezenta până la data de 30.01.2026, polițistului din cadrul Serviciului de Investigații Criminale desemnat pentru verificarea și primirea documentelor, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, următoarele documente:

  • Cerere de înscriere la examenul de atestare a calității de detectiv particular;
  • Actul de identitate al candidatului, în original și în copie;
  • Certificate medicale și de atestare psihologică, eliberate de o unitate sanitară specializată, respectiv un laborator autorizat, cu termen de valabilitate 6 luni de la data emiterii;
  • Actul de studii, în original și în copie, sau, după caz, adeverință din care să reiasă îndeplinirea unei funcții de polițist sau lucrător în cadrul unor instituții publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice sau securității naționale, conform art. 6, alin. 1, lit. c) din Legea nr. 329/2003.
  • Actul de absolvire a unui curs de specialitate, în original și în copie;
  • Curriculum vitae;
  • Declarație din care să rezulte că nu desfășoară activități care să implice exercițiul autorității publice;
  • Dovada achitării la casieria Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani a tarifului (292 RON) pentru susținerea examenului (achitarea tarifului pentru susținerea examenului de atestare a cunoștințelor se va face la Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani – Serviciul Financiar – Contabilitate, numai după obținerea avizului în vederea participării la examen).

Fotocopiile documentelor se certifică pentru conformitate cu originalul prin semnarea de către polițistul desemnat cu primirea și verificarea acestora. Originalul documentelor prezentate se restituie pe loc, după confruntarea copiilor cu acestea.

 

PROBE DE EXAMEN:

  1. Proba scrisă

Proba scrisă a examenului constă într-un test grilă ce cuprinde 20 de întrebări, fiecare întrebare având trei variante de răspuns, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte.

Întrebările vor fi întocmite pe baza tematicii și a bibliografiei ce se regăsesc în Anexa 1 a prezentului anunț.

Membrii comisiei vor înmâna fiecărui candidat câte un exemplar al testului și o foaie de răspuns ce se semnează și ștampilează de către unul dintre membrii comisiei.

Modalitatea de completare a foii de răspuns este de barare cu o linie orizontală a răspunsului considerat incorect și cu două linii unite în forma literei „X” pentru răspunsul considerat corect.

Timpul de examinare se stabilește de comisie, dar nu poate fi mai mic de o oră și se comunică la începerea examinării.

Fiecare candidat primește foaia de răspuns pe colțul din dreapta sus își trece numele și prenumele, apoi îndoaie colțul foii. În primele 15 minute ale examenului, membrii comisiei de examinare trec pe la fiecare candidat, lipesc și ștampilează colțul respectiv.

Fiecare răspuns corect este apreciat cu 0,5 puncte.

Este declarat admis la proba scrisă candidatul care obține cel puțin nota 5.

După corectarea testelor la proba scrisă, candidații vor fi înștiințați de rezultatul obținut, fie personal, fie prin afișarea acestora într-un loc accesibil publicului.

 

  1. Interviu (pentru candidații declarați „ADMIS” la proba scrisă)

Candidații declarați „ADMIS” la proba scrisă intră la interviu în ordinea alfabetică.

Interviul se realizează de către comisia de examinare desemnată pentru proba scrisă.

Anterior începerii interviului, pe baza tematicii și bibliografiei publicate, comisia de concurs procedează la stabilirea unor subiecte de examinare, în număr egal cu numărul candidaților admiși la proba scrisă, fiecare subiect fiind compus dintr-un număr de 5 întrebări pentru care se elaborează un ghid de interpretare conținând baremul de apreciere.

Subiectele se stabilesc prin formularea unor întrebări diferite de cele din Anexa 2 a prezentului anunț, sau prin întrebări referitoare la o speță privind activitatea detectivilor particulari, concepute de comisie în limitele și pe baza tematicii și bibliografiei.

Pentru fiecare dintre cele 5 întrebări, comisia stabilește punctajul de notare între 1 și 3 puncte, în raport de complexitatea acesteia, astfel încât suma punctelor acordate prin baremul celor 5 întrebări să nu depășească cifra 9, la care se adaugă 1 punct din oficiu.

Interviul va începe cu adresarea de către comisia de examinare a uneia sau mai multor întrebări, conform ghidului de interviu din Anexa nr. 2, urmărind a se stabili opiniile candidaților cu privire la profesia de detectiv particular, calități și aptitudini necesare, colaborarea cu unitățile de poliție.

Răspunsurile la întrebările din ghidul de interviu (Anexa nr. 2) nu se vor puncta.

La interviu acordă note atât președintele cât și membrii comisiei, iar nota finală se determină ca medie aritmetică a notelor acordate.

Este declarat admis la proba interviului candidatul care va obține cel puțin nota 5.

Imediat după susținerea interviului, candidații vor fi înștiințați de rezultatul obținut, fie personal, fie prin afișarea acestora într-un loc accesibil publicului.

Tematica și bibliografia pregătirii de specialitate a candidaților care doresc să susțină examenul pentru obținerea atestatului de detectiv particular se regăsește în Anexa nr. 1 a prezentului anunț.

Rezultatele finale ale examenului de atestare vor fi afișate timp de 10 zile.

În termen de 24 de ore de la data afișării rezultatelor, candidații respinși la examenul de obținere a atestatului pot depune contestație la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.

 

Examenul de atestare a calității de detectiv particular va avea loc în data de 19 februarie 2026, ora 10:00, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, din municipiul Botoșani, Bd. Mihai Eminescu nr. 57.

 

Reprezentanții mandatați ai asociațiilor profesionale de detectivi particulari care doresc să participe la examen, își vor comunica intenția, în scris, la Serviciul de Investigații Criminale până la data de 30.01.2026.

 

ANEXA nr. 1

 

TEMATICA și BIBLIOGRAFIA

pentru candidații la examenul de atestare a calității de detectiv particular

TEMATICA

  • Drepturile și libertățile fundamentale  – Constituția României;
  • Legea penală și limitele ei de aplicare;
  • Infracțiunea;
  • Infracțiuni contra libertății persoanei;
  • Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private;
  • Infracțiuni contra înfăptuirii justiției;
  • Infracțiuni de corupție;
  • Infracțiuni de serviciu;
  • Infracțiuni de fals;
  • Infracțiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activități reglementate de lege;
  • Infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice;
  • Infracțiuni contra securității naționale;
  • Metode speciale de supraveghere și cercetare;
  • Percheziția;
  • Sesizarea organelor de urmărire penală;
  • Contractul;
  • Exercitarea profesiei de detectiv particular;
  • Organizarea și funcționarea societăților specializate și cabinetelor individuale de detectivi particulari;
  • Protecția informațiilor clasificate;
  • Clasificarea informațiilor. Măsuri minime de protecție a informațiilor clasificate. Accesul la informațiile clasificate
  • Constituirea societăților;
  • Prelucrarea datelor cu caracter personal;

 

BIBLIOGRAFIA

 

  • Constituția României, din 1991, republicată, Titlul II, cap. I, II;
  • Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare:

– Partea generală, Titlul I, Titlul II;

– Partea specială, Titlul I, cap. VI, art. 206 – 208, cap. IX, art. 224 – 227, Titlul IV, art. 266, art. 268, art. 269, art. 271, art. 272, art. 273, art. 275, art. 277, Titlul V, cap. I, art. 291, art. 292, cap. II, art. 302 – 304, Titlul VI, cap. III, art. 320 – 327, Titlul VII, cap. IV, art. 348, cap. VI, art. 360-366, Titlul X, art. 409 – 410;

  • Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală cu modificările și completările ulterioare:

– Partea generală, Titlul IV, cap. IV, cap. VI, art. 156 – 158;

– Partea specială, Titlul I, cap. II, art. 288 – 290;

  • Legea nr. 287/2009, republicată, privind Codul Civil, Cartea V, Titlul II, cap. I;
  • Legea nr. 329/2003, republicată, privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificările și completările ulterioare;
  • HG nr. 1666/2004, privind Norme de aplicare a Legii nr. 329, cu modificările și completările ulterioare;
  • Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, Titlul II, cap. I, cap. III;
  • HG nr. 585/2002, pentru aprobarea Standardelor Naționale de protecția a informațiilor clasificate în România cu modificările și completările ulterioare, cap. II, Secțiunea a 1-a, Secțiunea a 3-a, Secțiunea a 5-a;
  • Legea nr. 31/1990, republicată, privind societățile, cu modificările și completările ulterioare, Titlul II, cap. I, cap. III;
  • Legea nr. 363/2018, privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulația a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;
  • Legea nr. 190/2018, privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

ANEXA nr. 2

 

GHID DE INTERVIU

Pentru candidații la examenul de atestare a calității de detectiv particular

 

– De ce doriți să deveniți detectiv particular?

– Ce vă atrage la această profesie?

– Ce activități ați desfășurat până în prezent? Ce profesie aveți?

– Considerați că sunteți pregătit pentru a face față sarcinilor profesiei de detectiv particular?

– Ce calități și aptitudini credeți că trebuie să aibă un bun detectiv particular?

– Cât de importantă credeți că este păstrare confidențialității activității desfășurate ca detectiv particular?

– Cunoașteți deontologia profesiei de detectiv particular? La ce se referă și de ce este necesară?

– De ce este necesară profesia de detectiv particular?

– Ce obiective vă propuneți ca detectiv particular?

– Cum vedeți colaborarea cu unitățile de poliție?

– Cum preferați să lucrați, în cadrul unei societăți specializate de detectivi particulari sau veți înființa propria societate?

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

ITM Botoșani avertizează: Angajatorii sunt obligați să se înregistreze în REGES-ONLINE pentru a evita sancțiuni

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Botoșani reamintește tuturor angajatorilor din județ obligația legală de a se înregistra în noua platformă digitală REGES-ONLINE, în condițiile în care, până la această dată, există încă angajatori activi care nu au parcurs acest pas esențial.

Potrivit ITM Botoșani, angajatorii au obligația nu doar de a se înrola în REGES-ONLINE, ci și de a completa toate elementele contractelor individuale de muncă active la data accesării Registrului, care nu se regăsesc în vechiul sistem informatic REVISAL.

Începând cu 1 ianuarie 2026, aplicația REVISAL nu mai este disponibilă, iar toate raportările privind evidența salariaților se realizează exclusiv prin REGES-ONLINE. În acest context, reprezentanții instituției atrag atenția că întârzierea înregistrării poate conduce la blocaje administrative și, implicit, la sancțiuni contravenționale.

„Pe lista angajatorilor activi care nu s-au înrolat în noua platformă figurează atât angajatori din sistemul privat, cât și din sistemul public. Facem apel la aceștia să își ia măsurile necesare și să urgenteze înregistrarea, pentru a evita aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege”, transmit reprezentanții ITM Botoșani.

Procedură simplificată și acces online

Pentru angajatorii care nu au parcurs încă procedura de înregistrare, ITM Botoșani precizează că:

  • Înregistrarea se face direct din browser, fără instalarea unei aplicații locale, accesând site-ul:
    https://reges.inspectiamuncii.ro/

    Publicitate
  • Autentificarea este posibilă fie printr-un cont creat în platforma RoEID, fie prin semnătură digitală calificată, similar procedurilor utilizate la ANAF;

  • Datele din REVISAL au fost deja migrate în noul sistem, nefiind necesară o acțiune manuală din partea angajatorilor.

Materiale de suport pentru utilizatori

Pentru a sprijini angajatorii în procesul de tranziție, Inspecția Muncii pune la dispoziție mai multe materiale informative:

ITM Botoșani oferă sprijin angajatorilor

Daniela Petronela Lozneanu, Inspector-Șef al ITM Botoșani, și Alina Pahone, Inspector-Șef Adjunct Relații de Muncă, fac un apel public către angajatori să se mobilizeze și să finalizeze cât mai rapid trecerea la REGES-ONLINE.

Totodată, conducerea ITM Botoșani își exprimă disponibilitatea de a oferi îndrumare și sprijin angajatorilor care întâmpină dificultăți în utilizarea noii platforme, astfel încât implementarea REGES-ONLINE să se realizeze corect și eficient.

Reprezentanții instituției reamintesc că neîndeplinirea obligațiilor legale privind înregistrarea și completarea datelor în REGES-ONLINE poate atrage sancțiuni, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 295/2025.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending