Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (260)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Loreta Popa, în „Lumina literară şi artistică” nr. 3 (48) din 2018, preia o referinţă a lui Eugen Simion despre Marin Sorescu: „Am crezut că ironia lui îl va proteja, dar nu a fost aşa. A fost o victimă. A fost linşat de presa românească dezlănţuită. Ciudat lucru. I s-au contestat toate. Nu numai de către cei pe care i-a ajutat şi care au început să-l toarne, ci şi de alţii. Sorescu a plătit pentru asta. A murit la 60 de ani. Un om de o mare delicateţe. Ce reprezintă astăzi Sorescu? Cred că şi-a învins şi adversarii, şi duşmanii. Era un mare scriitor, avea o cotă puternică în Europa. Un poet irlandez care a luat Premiul Nobel a fost prefaţat de Sorescu. Nu e lucru puţin, era tradus peste tot. Scriitorii români nu au acceptat acest succes şi i-au purtat sâmbetele, cum ar zice personajele lui. Sorescu trebuie interpretat într-o notă lirică, nu grotescă.  Vom face de la anul „Zilele Sorescu”, vom chema oameni în ţară, pentru că aceste lucruri sunt importante, unesc comunitatea intelectuală, şi aşa destul de învrăjbită. Nu poţi trece peste ce a adus Marin Sorescu nou în teatrul românesc, iar dacă faci asta e pe socoteala ta.  Talentul lui era atât de evident încât nu a putut fi reprimat.  Scria o poezie cu totul specială, postmodernismul românesc este reprezentat de Sorescu. „Paracliserul” este cea mai fină, delicată dintre piesele lui, scrisă în anii 60, iar spectacolul de la TNB mi s-a părut a fi de excepţie, cu Damian Crâşmaru. O creaţie dramatică extraordinară. Nici o virgulă nu s-a învechit. Are substanţă dramatică, nimic nu este convenţional acolo. Mioriţa pusă în limbajul unei drame moderne. Nu era un om comod, nu rămânea în acelaşi loc, în acelaşi stil mult timp”;

Tudorel Urian, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2018, reţine câteva monograme / sintagme stilistice exprimate de Constantin Abăluţă: Caragiale („realismul cu nuanţe de comic al mahalalei”), Mircea Eliade („cu misterele fireşti”), Mateiu Caragiale („pitorescul nostalgic”) şi Urmuz („absurdul”).

 În aceeaşi revistă, „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2018,  Simona Grazia-Dima reţine, la rândul său, câteva  monograme / sintagme stilistice exprimate de Maria Pilchin: Marin Sorescu („poet al corporalităţii”), Marin Damian („poet al naturii arhetipale”), Maria Şleahtiţchi („o Evă la curent cu istoria literaturii de la origini până azi”); Călin Vlăsie („o simbolistică aproape kafkiană a zburătoarelor ermetice”), Arcadie Suceveanu („lirism thanatic”), Nicolae Spătaru („belicos”), Nichita Danilov („căutând o mistică ţară”) etc.

Publicitate

 

Alex Ştefănescu despre Monica Lovinescu: 1. „captivează prin fervoarea gândirii critice”; 2. „nu a denigrat niciodată poporul român”; 3. „rămâne o apărătoare convinsă şi competentă a specificului literaturii”; 4. „esenţa activităţii critice o constituie dezideologizarea literaturii”; 5. „se amestecă până peste cap în vârtejul de mistificări creat de propagandiştii partidului comunist şi separă literatura de ideologie”; 6. „susţine o literatură necomunistă”; 7. „nu a trădat principiul autonomiei esteticului”; 8. „campania ei de susţinere a generaţiei lui Nichita Stănescu exprimă entuziasmul provocat de constatarea că literatura începe să-şi regăsească, în România, identitatea”; 9. „identifică şi sancţionează infiltrarea (igrasioasă) a ideologiei comuniste în textul literar”; 10. „nu confundă valoarea literară cu atitudinea politică”; 11. „s-a aflat permanent în conflict deschis cu impostura”; 12. „se remarcă prin tensiune intelectuală şi inventivitate stilistică”; 13. „se aventurează în exprimarea unor idei care altora li s-ar părea de neexprimat” etc. (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2018);

 Cele 10 nevoi umane, propuse de Solomon Marcurs, „în contextul în care educaţia formală de la noi pare să fie într-un tot mai acut dezacord cu aşteptările societăţii romăneşti”:

Publicitate
  1. „nevoia de a da un sens vieţii la nivel elementar”
  2. „nevoia de împrospătare”;
  3. „nevoia de întrebare şi de mirare”;
  4. „nevoia de îndoială şi de suspiciune”;
  5. „nevoia de greşeală şi de eşec”;
  6. „nevoia de joc”;
  7. „nevoia de identitate”;
  8. „nevoia de omenesc şi de omenire”;
  9. „nevoia de cultură”;
  10. „nevoia de transcendenţă”;

 

Mircea Anghelescu, în „România literară” nr. 28 din 2016, despre canon: „Nu cred că există un canon decât în sens virtual sau, în cel mai bun caz, există un canon şcolar, generalizat apoi tocmai prin faptul că este propagat prin intermediul unei instituţii care cuprinde aproape totalitatea persoanelor neformate încă la vârste tinere. Fiecare generaţie îşi schimbă şi ea, destul de vizibil, preferinţele şi formează un nou canon pe care încearcă să-l impună, sprijinindu-se pe vechiul canon sau combătându-l”;

 

Alexandru Surdu, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 1 din 2018, publică eseul „Semnificaţia pentadică a morţii în balada „Mioriţa”. Reţinem: 1. semnificaţia „naturalist-animalieră” a înhumării („în apropierea stânii pare cea mai firească pentru sufletul simplu al unui păstor. Aceasta este latura realistă a înmormântării, o înhumare obişnuită, ca şi când totul ar fi decurs normal în astfel de împrejurări, fără resentimente faţă de ceilalţi păstori sau ale acestora faţă de răposat); 2. semnificaţia „acustico-muzicală” a înmormântării („revine întru totul oiţei, care ar trebui, de data aceasta, nu să-i spună cuiva, ci să-i pună ea însăşi la cap un fluier (de fag, de os, de soc pentru rimă cu drag, duios, cu foc”); 3. semnificaţia matrimonială a înmormântării („nu mai are nicio legătură cu primele două semnificaţii, ci plasează acţiunea în plină tradiţie populară a ritualurilor de moarte = căsătorie, frecvente la decesul junilor: cu mireasă, fârtaţi şi surate, naş şi naşă, şi chiar cu petrecerea finală de pomenire. Numai că, în baladă,, oiţei i se cere să spună altceva, să ascundă moartea şi să relateze numai nunta, o nuntă împărătească, de poveste, „c-o mândră crăiasă”); 4. semnificaţia cosmică a nunţii împărăteşti pare fără limite („mireasa este a întregului univers („Soarele şi luna mi-au ţinut cununa”). Apar nuntaşi, preoţi şi lăutari (brazii, munţii, păsările) şi „stele făclii”. Elevaţia poeziei marchează punctul culminant, fiind un fel de oglindă a fericirii care ar trebui să-i cuprindă pe mire şi pe mireasă  într-o căsătorie ideală, „o nuntă-n cer”, asemănătoare logodnei de Dragobete, sub oblăduirea ocrotitoare a iubirii zeificate. Doar atâta că dragostea ideală , pe care o trăieşte şi ciobănaşul nostru în extaz, uitând de ameninţarea morţii, nu durează decât o clipă, cât căderea unei stele care se stinge pentru totdeauna”); 5. semnificaţia maternală a morţii junelui („ este ca un fel de lovitură de zidul dur al realităţii, de trezire din vis şi fabulaţie, căci junele cioban vede parcă aievea: „Măicuţă bătrână / Cu brâul de lână, / Din ochi lăcrimând, / Pe câmp alergând…”, care îşi strigă durerea pentru pierderea feciorului drag, pe care îl descrie ca pe cel mai frumos odor al lumii”);

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Părintele Andrei Berbeci a fost înmormântat într-o mare de flori și de lacrimi, la Corlăteni. Slujbă emoționantă cu ÎPS Teofan și mulțime de preoți

Publicat

Publicitate

Preotul Andrei Berbeci, care a trecut recent la cele veșnice la vârsta de 37 de ani, a fost înmormânta, sâmbătă, în cimitirul din comuna Corlăteni, slujba de prohodire fiind oficiată de un sobor impresionant de preoți și diaconi, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Printre clerici s-au regăsit și protopopul de Săveni, pr. Constantin Macuc,  protopopul de Dorohoi, pr. Ionuț Ștefan Apetrei, numeroși prieteni ai părintelui trecut prematur la Domnul, foștii colegi.

Sâmbătă, când toată suflarea de creștini a adus cinstire înaintașilor care au trecut la cele veșnice, făcând pomenirea generală a celor adormiţi, sub numele de Moşii de toamnă, părintele Andrei Berbeci a fost petrecut pe ultimul drum, slujba de înmormântare fiind una înălțătoare, deși scăldată în lacrimile celor prezenți. Mulțime de oameni a împânzit dealul Corlăteniului cu mult înainte de începerea slujbei, aducând coroane de flori naturale ca prinos de recunoștință pentru tot ce a însemnat părintele Andrei Berbeci. La căpătâiul său au stat soția Iuliana și cele două fetițe, surorile, frații Ciprian și Iustin, și mulți dintre fiii săi duhovnicești, veniți tocmai din Parohia Dămideni, acolo unde părintele a slujit cu credință și bucurie, cu timp și fără timp.

Creștinii din toate satele ce intră în alcătuirea comunei Corlăteni au ținut să fie prezenți cu mic cu mare, pentru a fi alături de părintele Constantin Berbeci, greu încercat în ultimii patru ani. Rodica a venit tocmai din Carasa, pe un vânt de te lua pe sus. „Am venit pentru părintele Constantin. Tare mult m-a ajutat. Am avut niște probleme și ce mi-a spus să fac, aceea am făcut și mi-a fost bine în viață. Dar m-am ținut de credință”, spune femeia lăcrimând încetișor, referindu-se la părintele Constantin care a primit de la ÎPS Teofan  „Crucea Moldavă”, cu patru ani în urmă, pentru credința sa profundă și devotamentul său. A crescut trei fii în același spirit. Le-a vorbit despre Dumnezeu de când au venit pe lume și de când au prins a merge în piciorușe i-a dus în Sfântul Altar și i-a îndemnat să cânte Domnului din străfundul inimii. Unul a plecat plecat în lume, dar n-a încetat să îl slăvească pe Dumnezeu prin faptele sale, altul, cel mai mic, a rămas lângă tatăl său, fiind dascăl la Biserica din Corlăteni,  foarte apreciat pentru vocea sa minunată. Cel de al treilea, a primit harul divin prin mâinile și rugăciunea ierarhului și a devenit un preot extrem de iubit. Chiar dacă a slujit puțini ani, părintele Andrei Berbeci a lăsat în urmă lucruri minunate.

Publicitate

Prietenii și cunoscuții din Botoșani, dar și cei din Iași unde a învățat și s-a perfecționat în arta bizantină, încearcă încă să-și revină după vestea cumplită a morții părintelui Andrei Berbeci, la 37 de ani, într-un moment în care abia începuse să clădească cărămidă peste cărămidă în sufletele credincioșilor încredințați spre păstorire, pentru a desăvârși misiunea nobilă pe care a primit-o de la Dumnezeu.

Diaconul Andrei Berbeci a fost hirotonit preot pe seama Parohiei „Sfântul Gheorghe”-Dămideni, Protopopiatul Săveni, județul Botoșani de mitropolitul Teofan, în anul 2021. Era un foarte bun administrator și în trei ani a refăcut interiorul, dar și exteriorul, bisericii din Rânghilești. Nu o dată a lăsat reverenda în cui și a muncit cot la cot cu gospodarii satului la înfrumusețarea bisericii. La Dămideni, a strâns în jurul său copiii și a făcut cateheză în cel mai atractiv mod, astfel încât cu toții îl iubeau și umpleau biserica din sat la sfintele slujbe.

Comunitatea din Corlăteni și-a adunat puterile pentru a-l petrece pe ultimul drum pe părintele Andrei, pe care îl știu de mic, de când dădea o mână de ajutor în Sf. Altar tatălui său, Constantin Berbeci, un preot profund dedicat Bisericii și enoriașilor. I-au pavat ultimul drum cu zeci de coroane de flori, de toate culorile, atât de iubite de părintele dispărut prematur dintre noi.

Publicitate

Slujba de înmormântare i-a onorat devotamentul față de Hristos, prin jertfa unui sobor de preoți, în frunte cu ÎPS Teofan, după o rânduială specifică. Chiar dacă, de la primele ore ale dimineții, ierarhul a slujit Sfânta Liturghie în Parohia „Sfânta Cuvioasă Parascheva” – Ibăneasa (comuna Știubeni, Protopopiatul Săveni, județul Botoșani) cu prilejul sfințirii bisericii parohiale, și-a modificat programul pentru a putea fi alături de familia părintelui Andrei, greu încercată după trecerea sa la cele veșnice. Zeci de credincioși au umplut biserica până la refuz, iar alte zeci au rămas să înfrunte vântul care s-a intensificat în timpul slujbe. Un munte de durere era părintele Constantin Berbeci. În demersul său de a face ca rânduiala să fie respectată întocmai, își ținea în frâu lacrimile. Deși ca preot știe că nu a pierdut un fiu, ci a câștigat un rugător la Tronul Împărătesc, care va mijloci pentru multe generații trecute și viitoare, durerea omenească nu are cum să o gestioneze. A dat frâu plânsului abia în timpul predicii ÎPS Teofan de la finalul slujbei de prohodire. Ierarhul prezent la slujbă a încercat să îmbărbăteze familia, în special pe preoteasa Iuliana și pe cele două fiice de 5 și 10 ani, care pe tot parcursul slujbei a învins emoțiile cu stoicism, mângâind întruna chipul celui care i-a fost soț și a fost om al lui Dumnezeu.

„Părintele Andrei așteaptă două-trei lucruri. Așteaptă să nu fie întristată peste măsură. Așteaptă ca pruncii săi să crească frumos. Îi va veghea de acolo din înălțimea Cerului, pentru că, deși și el ca noi toți o fi având păcatele lui, și le-a avut precum avem și noi, dar a avut un suflet tare bun. Și pentru bunătatea și zâmbetul pe care l-am văzut și aici în fotografie, Dumnezeu nădăjduim că i-a iertat păcatele și îl are acolo în ceata mântuiților și iertaților săi. de acolo el așteaptă de la doamna lui să fie tare pe picioarele sale, să meargă înainte îngrijindu-se de mântuirea ei și de mântuirea copiilor cu care Dumnezeu i-a binecuvântat pe cei doi. Părintele așteaptă de la noi rugăciuni. Nu așteaptă plâns. Așteaptă de la părinți să-l pomenească la Sfânta Proscomidie și așteaptă milostenie pentru cei săraci. Pentru că milostenia pe de o parte și rugăciunea pe de altă străpung Cerurile. Și părintele Andrei are nevoie de rugăciunile noastre și de milostenie”, a spus ÎPS Teofan (VIDEO în articol)

Conform rânduielilor privind înmormântarea clericilor, preoții au purtat pe brațe sicriul cu trupul neînsuflețit și au înconjurat biserica cimitirului, după care convoiul funerar a mers spre mormântul unde părintele Andrei a fost așezat.

Publicitate

Îndrăgitul preot a fost înmormântat lângă mama sa, prezbitera Liliana, care nu a avut bucuria să își vadă băiatul preot, trecând la Domnul cu un an înainte de a fi hirotonit.

 

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Vremea se răcește brusc, de duminică. Lapoviță și ninsoare la munte și minime de minus 5 grade Celsius.

Publicat

Publicitate

Vremea se răcește brusc de duminică: Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă că temperaturile vor scădea semnificativ în toată ţara. Vremea va deveni mult mai rece în raport cu perioada neobişnuit de caldă pentru mijlocul toamnei de până acum. 

În zona Munților Șureanu, temperatura nocturnă va scădea până la minus 6 grade, arată prognoza meteo, pe parcursul întregii săptămâni.

În Apuseni se vor înregistra minime de minus 2 grade, cu temperaturi diurne de 12 grade. Vineri, 8 noiembrie, va fi ușor mai cald: vor fi maxime de 13 grade Celsius, dar în zilele următoare temperatura ca continua să scadă.

Publicitate

Vremea se răcește brusc la nivel național

Dacă în cursul zilei de sâmbătă ne vom bucura încă de temperaturi blânde, cu maxime de până la 22 de grade, duminică, vremea se va răci brusc, iar maximele nu vor depăşi 13 grade şi minimele vor coborî până la -5 grade.

Sâmbătă, în nordul, centrul şi nord-estul ţării, valorile termice vor scădea faţă de intervalul anterior şi se vor situa în jurul normelor perioadei, în timp ce în celelalte regiuni nu vor avea variaţii semnificative şi vor caracteriza o vreme mult mai caldă decât în mod normal, mai ales în sud.

Publicitate

Cerul va fi variabil, cu înnorări ziua în jumătatea de nord a teritoriului, iar noaptea în cea sudică.

Meteorologii spun că va ploua slab, în prima parte a intervalului pe arii restrânse în Maramureş, Transilvania şi Moldova şi izolat în Crişana, apoi pe spaţii mici în Oltenia, Muntenia, sudul Banatului şi sud-estul Transilvaniei.

Pe crestele montane, trecător vor fi şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare, transmite ANM.

Publicitate

Vântul va sufla moderat, temporar cu intensificări în majoritatea zonelor, cu viteze mai mari în regiunile extracarpatice, local cu 55 – 65 km/h, precum şi la munte, unde rafalele vor depăşi 70 – 90 km/h.

Temperaturile maxime se vor încadra în general între 12 şi 22 dehttps://alba24.ro/tag/vremea grade, iar cele minime vor fi cuprinse, în marea lor majoritate, între -4 şi 7 grade. Mai ales dimineaţa, pe arii restrânse va fi ceaţă.

Citeste mai mult

Eveniment

Orașele Săveni și Ștefănești rămân în continuare fără apă. Mai multe comune se află în aceeași situație

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani revine la comunicatul transmis în data de 01 noiembrie 2024 și informează că lucrările de reparații gestionate de Administrația Națională Apele Române -Exploatarea Complexă Stânca Costești nu au fost încă finalizate din cauza complexității intervenției și a condițiilor din teren, fapt pentru care se prelungește termenul estimat pentru reluarea furnizării apei potabile către utilizatorii alimentați din sursa Prut.

Astfel,  până la data de 05 noiembrie 2024 apa potabilă va fi furnizată cu presiune redusă (sistare în unele zone) către consumatorii din orașul Ștefănești, orașul Săveni, respectiv din comunele: Românești, Santa Mare, Călărași, Răuseni, Todireni, Albești, Trușești, Dângeni, Ungureni, Dobârceni, Durnești, Mihălășeni, Hlipiceni, Avrămeni, inclusiv comunele Bivolari și Andrieșeni din județul Iași.

De asemenea, facem mențiunea că umplerea și reechilibrarea sistemului sunt operațiuni ce trebuie să se facă lent și treptat, pentru evitarea producerii unor eventuale avarii și corelat cu configurația terenului în zonele de distribuție, informăm consumatorii că reluarea furnizării apei va fi resimțită diferențiat de către aceștia.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Ibăneasa-Știubieni, sfințită de IPS Teofan

Publicat

Publicitate

Sâmbăta aceasta, credincioșii din comuna Știubieni, județul Botoșani, au luat parte la sfintele slujbe săvârșite cu prilejul sfințirii bisericii Parohiei „Sfânta Cuvioasă Parascheva” Ibăneasa. Slujba târnosirii și Sfânta Liturghie au fost oficiate de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Zeci de oameni din împrejurimile comunei Știubieni, autorități centrale și locale, dar și credincioșii comunității din Ibăneasa s-au adunat în această dimineață la biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” pentru a lua parte la sfințirea locașului de închinare.

După întâmpinarea ierarhului, clericii au mers în procesiune în jurul sfântului locaș, binecuvântând zidurile exterioare cu Sfântul și Marele Mir și cu apă sfințită. În continuare, cei prezenți s-au îndreptat spre interiorul bisericii pentru a lua parte la rânduiala sfințirii și pecetluirii Sfintei Mese.

Publicitate

După târnosirea bisericii, soborul slujitor și credincioșii au participat la Sfânta Liturghie săvârșită pe o scenă amenajată în vecinătatea sfântului locaș.

În cadrul slujbei, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a adresat celor prezenți un cuvânt de învățătură în care a explicat că pentru a fi tari în credință avem nevoie de trei lucruri:

Cum putem fi noi receptivi, maleabili, pentru ca puterea lui Dumnezeu să pătrundă în noi, să fim tari și neclintiți, sporind în lucrarea Domnului și având nădejdea în El? Avem nevoie de trei lucruri, să aparținem unor realități sfinte, trei la număr, cum ar fi să aparținem Bisericii, adică să fim membrii într-o parohie, să facem parte dintr-o familie binecuvântată și pentru că Dumnezeu a făcut să ne naștem pe acest pământ, să aparținem unui neam și să avem conștiința acestei apartenențe. Ca să fie tare și statornic, creștinul ortodox adevărat se cuvine să fie adăpat și hrănit din pâine curată și din apă vie. Ce este această apă vie? Să aibă credință, nădejde și dragoste. Omul este chemat să deschidă Sfânta Scriptură, să participe la Dumnezeiasca Liturghie și să aibă o viață de rugăciune.

Publicitate

Spre sfârșitul slujbei, ca răsplată a tuturor eforturilor depuse la lucrările de zidire a sfântului locaș, părintele Ioan Grosu a fost hirotesit întru iconom stavrofor, iar celor care s-au implicat în lucrările de zidire și înfrumuseţare a bisericii, ierarhul le-a acordat diplome și distincții de vrednicie.

Scurt istoric

Între anii 2017-2024, a fost zidită și înfrumusețată biserica parohiei „Sfânta Cuvioasă Parascheva” – Ibăneasa, Protopopiatul Săveni, județul Botoșani.

Publicitate

Piatra de temelie a fost așezată, în data de 5 noiembrie 2017, de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, la acea vreme Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

Biserica este construită în stil tradițional moldovenesc, având 15 metri lungime și 5 metri lățime, fiind împărțită în trei spații, altar, naos și pronaos.

Lucrările s-a desfășurat sub coordonarea și sub purtarea de grijă a preotului paroh Ioan Grosu, fiind posibile prin jertfa și osteneala credincioșilor din parohie, cu sprijinul consiliului local și al primăriei Știubieni, prin bunăvoința domnului primar Pavel Ștefanache, cu ajutor din partea mănăstirii „Sfânta Treime” Știubieni, precum și din partea altor donatori și binefăcători.

Sursa: Doxologia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending