Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (256)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

Joi, 13 iunie 2024, în sala “Horia Bernea” a Memorialului Ipoteşti am avut onoarea să moderez dezbaterea cu tema  “Poetul şi provincia. Poeţi botoşăneni la Ipoteşti”, activitate prinsă în programul “Zilele Eminescu”, Botoşani, 12 – 16 iunie 2024.  Au participat poeţii Manon Piţu, Victor Teişanu, Dan Sociu, Mihai Babii, Marius Irimia şi Vasile Iftime.

În octombrie 1932, la Sibiu, apare nr. 1 al revistei „Provincia literară”, o revistă condusă de Eugen şi Paul Constant. Revista  pleca în viaţa literară de la observaţia că  „provincia a fost şi va fi pepiniera talentelor reale, a vigorilor constructive”.

Alexandru Dima scria în editorialul  care avea ca titlu chiar numele dat revistei, „Provincia literară”: „a apărut încă de la început din adâncimea unei convingeri ce a şi dat expresie titlului. Provincia nu este numai un  organ de asimilare a valorilor produse în marile centre ale vieţii culturale, ci trebuie să devină în acelaşi timp un semeţ focar al creaţiei”. Revista venea ca un răspuns la faptul că Apusul se descentralizase demult pe plan spiritual şi avea ca scop  creşterea prestigiului mediilor de cultură locală şi, după cum adaugă Al. Dima, „să contribuie cu generozitatea ei la opera de adunare şi selectare a valorilor creatoare”. 

Revista avea să  pună în dezbatere în puţinele numere care au apărut teoria „localismului creator” pe care acelaşi Alexandru Dima o formula încă din 1928. Această teorie a făcut cariera până în contemporaneitate fiind folosită şi azi. În consecință istoricii locali s-au străduit să demonstreze că localismul a funcționat, generând fenomene culturale de anvergură.

Mai încoace, cu trei – patru ani în urmă, Mihai Zamfir  scria într-un eseu („Poetul şi provincia”) că:  De cele mai multe ori se întâmplă ca aspirantul la statutul de autor să fi văzut lumina zilei într-o localitate obscură, să-și trăiască viața într-un orășel de provincie. Să fi absolvit un liceu obișnuit, să nu cunoască pe nimeni din lumea misterioasă a Literelor, să nu poată publica decât în unica revistă literară a județului. I se va părea atunci că, în cazul lui, se comite o mare nedreptate și că distanța până la punctul înalt unde aspiră să ajungă sporește odată cu trecerea anilor. În asemenea condiții, mai merită oare să urmărească țelul fixat în tinerețe?”

Publicitate

Dezbaterea  s-a axat pe cîteva caracteristici ale poetului provinciei  pe care le-am  propus participanţilor:

  1. Înstrăinat în propria zonă, însingurat într-un cerc restrâns de prieteni;
  2. Majoritatea nu au trădat rima, ceea ce nu e neapărat un lucru bun;
  3. Sunt mereu nefericiţi, fiindcă ei nu-şi dau seama că sunt fericiţi (Dostoievski);
  4. Se simt neglijaţi de către cei de sus (ocupanţii „cercului egret”, denumit şi „albastrul metafizic”) ;
  5. Toţi poeţii provinciei ar trebui să facă parte dintr-o poveste, dar cad din ea cum cad frunzele dintr-un copac;
  6. Liviu Ioan Stoiciu: „Provincialul scrie cum vrea el şi despre ce vrea el, trece peste direcţii lirice şi face în ciuda criticilor care dau sfaturi şi sentinţe;
  7. Se extaziază când se întâmplă ca un critic recunoscut să amintească despre cartea lui şi îl văd conform citatului din Alex Ştefănescu: „Când te dai într-un scrânciob, nu e nevoie să fii raţional. Trebuie doar să te laşi în voia lui şi să trăieşti un fel de beatitudine a zborului”;
  8. Alexandru Dragomir: „Provincia nu are influenţă, ea nu face istorie, îşi consumă existenţa doar în ea însăşi”;
  9. Mihai Zamfir: „Din oricare punct geometric ar pleca, traiectoriile poeziei de bună calitate se întâlnesc în acelaşi loc”.

Participanții au interacționat între ei, dar și cu sala. Victor Teișanu:Ideea că pentru poezia scrisă în provincie există o limită valorică de nedepăşit ni s-a părut întotdeauna dăunătoare. Ce ar împiedica un autor, care trăieşte departe de agitaţia centrului administrativ, să fie profund şi să găsească mereu, pe traseele existenţei sale poetice, formula de expresie adecvată ? Cu siguranţă, nimic. Stresul metropolitan, favorizînd modificări în sensibilitate şi diversificînd astfel aria temelor, este compensat în zonele geografice marginale de tihna meditaţiei îndelungi şi lectura în răsfăţ, la rîndul lor capabile să producă substanţă lirică şi inspiraţie. Şi apoi cine ar putea susţine, cît de cît serios, că a scrie poezie la Bucureşti conferă din start superioritate axiologică în comparaţie cu performanţele din acelaşi domeniu la Cluj, Iaşi, Botoşani sau Bîrlad ? Diferenţa n-ar consta nicidecum în valoare, ci mai degrabă în şansa de a fi receptat. Aici, din păcate, balanţa înclină net în favoarea celor situaţi la ,,centru”. Pericolul anonimatului îi pîndeşte cu predilecţie pe ex-centricii geografici”; Manon Piţu,  formată în efervescenţa literară a Iaşului din jurul şi interiorul, chiar şi podul, Casei Dosoftei, pe unde treceau şi Dan Lungu, Paul Gorban şi alţi botoşăneni (ştiu şi un miserupist), afirmă:  “Priza mea la contemporaneitatea de ultimă oră abia acum se formează,  dar constat cu necaz că nici altora nu le sunt foarte cunoscute multe nume valoroase, din varii motive ce ţin mai degrabă de sistem şi/sau lipsa lui decăt de criteriile juste de promovare a unui autor.  Şi iar mi se pare păgubos. Pentru că din repere şi lecturi disparate, din distribuţia atât de discretă a volumelor  se incheagă mai greu o conştiinţă de apartenenţă la o cultură vie, manifestă, influenţabilă, nu doar oarecum existent”.

Dan Sociu,  Mihai Babii, Marius Irimia şi Vasile Iftime au vorbit, uneori în cotrdictoriu,  despre  cum se poate transforma handicapul provinciei în avantaj, despre încercările de provincializare a lui Eminescu prin scoaterea lui din “cercul egret”, despre Botoşani ca provincie a literaturii etc.  S-au făcut referiri la volumele lui Dan Sociu (“Cum reuşeşti, viaţa mea” şi “La Gunoi”), Manon Piţu (“Invizibil”), Vasile Iftime („DETI- la ferestre scutece albe”) şi Victor Teişanu (“Poeţi botoşăneni de azi”). Concluzia mare a dezbaterii a fost aceea că pentru a  depăşi zidul impus de  provincie avem nevoie de trei situaţii: cineva să te propună, cineva să te susţină şi cineva să te blagoslovească.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 5 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 5 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 5 iunie 2025:

Loto 6 din 49: 37, 19, 6, 47, 15, 44

Loto 5 din 40: 39, 34, 8, 16, 9, 23

Joker: 26, 7, 15, 35, 40 + 11

Noroc: 3 9 1 6 4 2 9

Publicitate

Super Noroc: 9 2 4 4 1 8

Noroc Plus: 8 3 6 9 7 1

Citeste mai mult

Administratie

Proiect la Senat: Cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome va fi interzis

Publicat

Publicitate

Liberalii au depus un proiect de lege în Parlament care interzice cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome în măsura în care acestea depășesc împreună 12 ore lucrate pe zi. Măsura vine în contextul în care mulți bugetari lucrează, cel puțin teoretic, la mai multe instituții, depășind numărul legal de ore de muncă pe zi, care este de 12 ore, relatează alba24.ro.

Inițiativa depusă vizează reducerea risipei bugetare, prevenirea contractelor fictive sau ineficiente și încurajarea unei distribuții mai echitabile a resurselor umane în sectorul public, a transmis deputatul liberal Octavian Oprea, transmite G4Media.

Cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice va fi interzis

Proiectul depus prevede modificarea și completarea Legii nr. 53/3003 – Codul muncii și a art. 6 din Legea nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii:

Art. I – Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 35, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, (21), cu următorul cuprins:

“(21) În cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, durata maximă a timpului de muncă este de 12 ore pe zi. ”

Publicitate

2. La articolul 39, după alineatul (2) se introduce unu nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:

“(21) La încheierea contractului individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, salariatul care se află în situația prevăzută la art. 35 alin. (11), are obligația de a declara pe proprie răspundere existența celorlalte contracte individuale de muncă încheiate cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz,  precum și durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract.”

3. La articolul 40, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (21) și (22), cu următorul cuprins:

“(21) Instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în calitate de angajatori, au obligația ca, anterior încheierii unui contract individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, să verifice situația salariatului în Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES – ONLINE.

(22) La încheierea contractului individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, angajatorii prevăzuți la alin. (21)  au obligația să solicite salariatului o declarație pe proprie răspundere privind existența altor contracte individuale de muncă și durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract.”

4. La alineatul (1) al articolului 260, după litera b), se introduce o nouă literă, b1), cu următorul cuprins:

“b1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 40 alin. (21) se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”

5. La alineatul (1) al articolului 260, după litera f), se introduc două noi litere, f1) și f2),  cu următorul cuprins:

“f1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 39 alin. (21) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei;

f2) nerespectarea de către angajat a duratei maxime a timpului de lucru, indiferent de numărul de contracte individuale de muncă, se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”

6. La articolul 264, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:

“ (11) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și infracțiunea constând în încheierea unui contract individual de muncă cu nerespectarea, cu știință, de către angajator,  a duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin.  (21). ”

II. La articolul 6 din Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2), se introduc două noi alineate, (21) și (22), cu următorul cuprins:

“(21) În cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, Inspecția Muncii controlează respectarea duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21) din  Legea nr. 53/3003 – Codul muncii, indiferent de numărul de contracte individuale de muncă.

(22) În vederea respectării duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21) din  Legea nr. 53/3003 – Codul muncii  de către instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, Inspecția Muncii asigură implementarea și administrarea unui mecanism automat de alertă, în cadrul Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES – ONLINE,  care semnalează depășirea acestei durate ca urmare a cumulului de contracte individuale de muncă. ”

III. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a articolului I, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, vor proceda, în conformitate cu propria opțiune a salariatului, la încheierea, respectiv modificarea, după caz, a contractului/contractelor individuale de muncă în vederea respectării duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin.  (21).

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Căruță spulberată de un microbuz, la Flămânzi. Două persoane au ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Două persoane au fost rănite în urma unui accident rutier produs pe DJ 282 B, între localitățile Flămânzi și Prăjeni. În eveniment au fost implicate un microbuz și o căruță. În microbuz, în momentul producerii evenimentului erau șapte persoane.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de descarcerare, una de stingere, o autospecială de transport personal și victime multiple, ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD, două ambulanțe SAJ și Poliție.

Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate. Un bărbat, în vârstă de 32 de ani, și o femeie, de 55 de ani, care erau în atelajul hipo au fost răniți, fiind conștienți și cooperanți. Aceștia au fost preluați de echipajele medicale și transportate la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Persoanele din microbuz au fost evaluate la fața locului de echipajele medicale. Acestea nu au nevoie de ajutor medical.

Pompierii au intervenit și pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Transfăgărășanul se deschide vineri

Publicat

Publicitate

Transfăgărășanul (DN7C) se deschide vineri, la ora 7:00, și se va putea circula inclusiv între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș), a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

‘Mâine, 6 iunie 2025, ora 7:00, deschidem Tranfăgărășanul (DN7C)! Cei care doresc, vor putea circula pe acest frumos drum turistic inclusiv între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș). Reamintesc însă că specificul acestui drum montan aflat la mare altitudine permite circulația doar între orele 07:00 – 21:00. Este posibil inclusiv ca drumul să fie închis temporar, în cazul unor fenomene meteorologice nefavorabile’, a scris Pistol, joi, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a lansat și un apel către cei care vor circula pe Transfăgărășan să nu încerce să interacționeze cu urșii pe care îi vor întâlni pe traseu.

‘Urșii sunt animale sălbatice care pot reacționa imprevizibil și care vă pot pune în pericol integritatea corporală sau chiar viața’, a transmis directorul CNAIR. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending