Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (256)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

Joi, 13 iunie 2024, în sala “Horia Bernea” a Memorialului Ipoteşti am avut onoarea să moderez dezbaterea cu tema  “Poetul şi provincia. Poeţi botoşăneni la Ipoteşti”, activitate prinsă în programul “Zilele Eminescu”, Botoşani, 12 – 16 iunie 2024.  Au participat poeţii Manon Piţu, Victor Teişanu, Dan Sociu, Mihai Babii, Marius Irimia şi Vasile Iftime.

În octombrie 1932, la Sibiu, apare nr. 1 al revistei „Provincia literară”, o revistă condusă de Eugen şi Paul Constant. Revista  pleca în viaţa literară de la observaţia că  „provincia a fost şi va fi pepiniera talentelor reale, a vigorilor constructive”.

Publicitate

Alexandru Dima scria în editorialul  care avea ca titlu chiar numele dat revistei, „Provincia literară”: „a apărut încă de la început din adâncimea unei convingeri ce a şi dat expresie titlului. Provincia nu este numai un  organ de asimilare a valorilor produse în marile centre ale vieţii culturale, ci trebuie să devină în acelaşi timp un semeţ focar al creaţiei”. Revista venea ca un răspuns la faptul că Apusul se descentralizase demult pe plan spiritual şi avea ca scop  creşterea prestigiului mediilor de cultură locală şi, după cum adaugă Al. Dima, „să contribuie cu generozitatea ei la opera de adunare şi selectare a valorilor creatoare”. 

Revista avea să  pună în dezbatere în puţinele numere care au apărut teoria „localismului creator” pe care acelaşi Alexandru Dima o formula încă din 1928. Această teorie a făcut cariera până în contemporaneitate fiind folosită şi azi. În consecință istoricii locali s-au străduit să demonstreze că localismul a funcționat, generând fenomene culturale de anvergură.

Mai încoace, cu trei – patru ani în urmă, Mihai Zamfir  scria într-un eseu („Poetul şi provincia”) că:  De cele mai multe ori se întâmplă ca aspirantul la statutul de autor să fi văzut lumina zilei într-o localitate obscură, să-și trăiască viața într-un orășel de provincie. Să fi absolvit un liceu obișnuit, să nu cunoască pe nimeni din lumea misterioasă a Literelor, să nu poată publica decât în unica revistă literară a județului. I se va părea atunci că, în cazul lui, se comite o mare nedreptate și că distanța până la punctul înalt unde aspiră să ajungă sporește odată cu trecerea anilor. În asemenea condiții, mai merită oare să urmărească țelul fixat în tinerețe?”

Publicitate

Dezbaterea  s-a axat pe cîteva caracteristici ale poetului provinciei  pe care le-am  propus participanţilor:

  1. Înstrăinat în propria zonă, însingurat într-un cerc restrâns de prieteni;
  2. Majoritatea nu au trădat rima, ceea ce nu e neapărat un lucru bun;
  3. Sunt mereu nefericiţi, fiindcă ei nu-şi dau seama că sunt fericiţi (Dostoievski);
  4. Se simt neglijaţi de către cei de sus (ocupanţii „cercului egret”, denumit şi „albastrul metafizic”) ;
  5. Toţi poeţii provinciei ar trebui să facă parte dintr-o poveste, dar cad din ea cum cad frunzele dintr-un copac;
  6. Liviu Ioan Stoiciu: „Provincialul scrie cum vrea el şi despre ce vrea el, trece peste direcţii lirice şi face în ciuda criticilor care dau sfaturi şi sentinţe;
  7. Se extaziază când se întâmplă ca un critic recunoscut să amintească despre cartea lui şi îl văd conform citatului din Alex Ştefănescu: „Când te dai într-un scrânciob, nu e nevoie să fii raţional. Trebuie doar să te laşi în voia lui şi să trăieşti un fel de beatitudine a zborului”;
  8. Alexandru Dragomir: „Provincia nu are influenţă, ea nu face istorie, îşi consumă existenţa doar în ea însăşi”;
  9. Mihai Zamfir: „Din oricare punct geometric ar pleca, traiectoriile poeziei de bună calitate se întâlnesc în acelaşi loc”.

Participanții au interacționat între ei, dar și cu sala. Victor Teișanu:Ideea că pentru poezia scrisă în provincie există o limită valorică de nedepăşit ni s-a părut întotdeauna dăunătoare. Ce ar împiedica un autor, care trăieşte departe de agitaţia centrului administrativ, să fie profund şi să găsească mereu, pe traseele existenţei sale poetice, formula de expresie adecvată ? Cu siguranţă, nimic. Stresul metropolitan, favorizînd modificări în sensibilitate şi diversificînd astfel aria temelor, este compensat în zonele geografice marginale de tihna meditaţiei îndelungi şi lectura în răsfăţ, la rîndul lor capabile să producă substanţă lirică şi inspiraţie. Şi apoi cine ar putea susţine, cît de cît serios, că a scrie poezie la Bucureşti conferă din start superioritate axiologică în comparaţie cu performanţele din acelaşi domeniu la Cluj, Iaşi, Botoşani sau Bîrlad ? Diferenţa n-ar consta nicidecum în valoare, ci mai degrabă în şansa de a fi receptat. Aici, din păcate, balanţa înclină net în favoarea celor situaţi la ,,centru”. Pericolul anonimatului îi pîndeşte cu predilecţie pe ex-centricii geografici”; Manon Piţu,  formată în efervescenţa literară a Iaşului din jurul şi interiorul, chiar şi podul, Casei Dosoftei, pe unde treceau şi Dan Lungu, Paul Gorban şi alţi botoşăneni (ştiu şi un miserupist), afirmă:  “Priza mea la contemporaneitatea de ultimă oră abia acum se formează,  dar constat cu necaz că nici altora nu le sunt foarte cunoscute multe nume valoroase, din varii motive ce ţin mai degrabă de sistem şi/sau lipsa lui decăt de criteriile juste de promovare a unui autor.  Şi iar mi se pare păgubos. Pentru că din repere şi lecturi disparate, din distribuţia atât de discretă a volumelor  se incheagă mai greu o conştiinţă de apartenenţă la o cultură vie, manifestă, influenţabilă, nu doar oarecum existent”.

Dan Sociu,  Mihai Babii, Marius Irimia şi Vasile Iftime au vorbit, uneori în cotrdictoriu,  despre  cum se poate transforma handicapul provinciei în avantaj, despre încercările de provincializare a lui Eminescu prin scoaterea lui din “cercul egret”, despre Botoşani ca provincie a literaturii etc.  S-au făcut referiri la volumele lui Dan Sociu (“Cum reuşeşti, viaţa mea” şi “La Gunoi”), Manon Piţu (“Invizibil”), Vasile Iftime („DETI- la ferestre scutece albe”) şi Victor Teişanu (“Poeţi botoşăneni de azi”). Concluzia mare a dezbaterii a fost aceea că pentru a  depăşi zidul impus de  provincie avem nevoie de trei situaţii: cineva să te propună, cineva să te susţină şi cineva să te blagoslovească.

Publicitate

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfânta Mare Muceniță Ecaterina

Publicat

Publicitate

Sfânta Ecaterina, fiica principelui Consta, a trăit în timpul împăratului Maximian, la începutul secolului al IV-lea. Cunoștea foarte bine limba greacă și limba latină și avea cunoștințe temeinice de astronomie și de oratorie. Sfânta muceniță Ecaterina are doua viziuni: în prima o vede pe Maica Domnului cu Pruncul în brațe.

Din cauza faptului că nu era creștină, nu reușește să vadă fața Mântuitorului. Acest lucru îi descoperă deșertăciunea cunoștințelor ei și alege să primească Sfântul Botez. În a doua vedenie i se descoperă Hristos, care îi dăruiește un inel de logodnă, spunându-i: „Iată, astăzi te primesc pe tine mireasa Mie nestricată și veșnică, deci să păzești tocmeala aceasta cu dinadinsul și să nu mai primești nicidecum alt mire pământesc”. În următoarea zi, Ecaterina rămâne uimită când vede inelul de logodnă pe degetul său.

Este momentul în care viața sa se schimbă radical. De acum înainte începe să condamne cultul și miturile păgâne, înfruntă în discuții publice pe înțelepții vremii și chiar reușește să-i aducă la adevărata credință. Este silită de Maximian să se înfrunte cu o adunare de filosofi păgâni. Datorita iubirii sale față de Hristos și a înțelepciunii cu care a fost împodobită, Sfânta muceniță a făcut ca toți filosofii prezenți să creadă în Hristos și să-L mărturisească ca fiind Dumnezeu adevărat. Pentru acest lucru, toți acei înțelepți au fost arși în foc.

Publicitate

Pentru lupta sa împotriva cinstirii zeilor, Sfintei Ecaterina i s-a tăiat capul. Potrivit Sfintei Tradiții, la tăierea capului său nu a curs sânge, ci lapte, iar îngerii au dus trupul Sfintei Ecaterina în Muntele Sinai, în locul în care Moise văzuse Rugul Aprins. Aici s-a ridicat o mănăstire cu numele Sfintei mucenițe, Mănăstirea Sfânta Ecaterina. Sfânta Ecaterina este și ocrotitoarea studenților teologi din București. Paraclisul din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxa „Patriarhul Iustinian” din București poartă hramul „Sfânta muceniță Ecaterina”.

O părticică din Moaștele Sfintei Ecaterina se află la Biserica Colțea din București.

 

Publicitate

Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)

Situată în peninsula Sinai, la picioarele Munţilor Moise (Mount el-Deir) şi Sinai din Egipt, mănăstirea a fost construită pe locul unde Moise a văzut Rugul Aprins, care este şi acum viu. Cu toate că este cunoscută sub numele de Sfânta Ecaterina, numele său real este Mănăstirea Schimbării la Faţă sau Mănăstirea Rugului Aprins. Este una din cele mai vechi mănăstiri creştine din lume. Înfiinţată  de Împăratul Iustinian cel Mare în anul 527, mănăstirea a trecut prin numeroasele schimbări din istoria regiunii, inclusiv invazia islamului. În secolul al IX-lea, locul a fost asociat cu Sfânta Ecaterina din Alexandria (ale cărei moaşte au fost transportate aici în chip minunat) şi a devenit unul din loc de pelerinaj foarte cunoscut.

În bibliotecă au fost păstrate numeroase manuscrise antice, această bibliotecă fiind a doua în lume după cea a Vaticanului ca număr de manuscrise. Colecţia constă din 3500 de volume în greacă, coptă, arabă, armeană, ebraică, siriană, georgiană şi alte limbi. De asemeni, aici sunt păstrate un mare număr de icoane vechi, inclusiv faimoasa icoană a Pantocratorului din Sinai (din secolul al VII-lea), dispusă în stânga, şi Scara dumnezeiescului urcuş (din secolul al XII-lea), o reprezentare iconică a cărţii cu acelaşi nume a Sfântului Ioan Scărarul. Biserica monahală datează din vremea domniei Sfântului Împărat Iustinian. Arhitectul acesteia, Ştefan de Aila, a construit o bazilică din bazalt cu trei aripi separate de coloane masive şi cu acoperişul din lemn. Capitelurile coloanelor navei sunt  sculptate în stil corintic.

Publicitate

Bazilica are cinci capele laterale, iar capătul vestic este flancat de turnuri. Rugul sfânt continuă să crească în spaţiul de dincolo de capătul estic al clădirii. Biserica mănăstirii a suferit puţine schimbări de pe vremea fondatorului ei. Marele său portal de la vest este încă închis cu uşa din lemn de cedru, veche de 1400 de ani care funcţionează perfect, stând în cuiele şi balamalele ei iniţiale. Acoperişul de lemn al navei, de asemenea din secolul al VI-lea, stă sprijinit pe grinzi care poartă inscripţii în onoarea împăratului Iustinian şi a soţiei sale Teodora. Teodora a murit în 548 iar Iustinian în 565, biserica fiind finalizată între aceşti ani.

Astăzi, mănăstirea  Sf. Ecaterina,  mănăstirea  Rait  şi  câteva  dependinţe  formează Biserica  Sinaiului.  Mulţi  pelerini  de  pretutindeni   ajung   să  se  închine la moaştele Sfintei muceniţe Ecaterina.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Alegeri Prezidențiale 2024. Exit-poll: Cine intră în turul 2. Procentele obținute de Ciolacu, Lasconi, Georgescu, Simion și Ciucă

Publicat

Publicitate

Principalele posturi de televiziune au anunțat duminică seară estimarea procentelor fiecărui candidat. Primii doi plasați vor intra în turul al doilea. Iată ce procente au obținut Ciolacu, Lasconi, Simion, Ciucă și Georgescu, conform alba24.ro

Exit-polurile vizează voturile exprimate de români, până la ora 19:30  (urmând să fie actualizate cu estimările de la ora 21:00).

Publicitate

Exit-poll Alegeri Prezidențiale 2024: 

EXIT POLL CIRA

  • Ion Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat – 25 %
  • Elena Valerica Lasconi – Uniunea Salvați România – 18 %
  • George Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor – 15 %
  • Nicolae Ionel Ciucă – Partidul Național Liberal – 14 %
  • Călin Georgescu – candidat independent – 16 %
  • Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România – 4 %
  • Mircea Dan Geoană – candidat independent – 5 %

EXIT POLL CURS

Publicitate
  • Marcel Ciolacu – 25%
  • Elena Lasconi – 18,1%
  • Călin Georgescu – 16%
  • George Simion – 14%
  • Nicolae Ciucă – 13%
  • Mircea Geoană – 5,5%

Biroul Electoral Central (BEC) a acreditat patru institute de sondare care fac exit-poll-uri astăzi la nivel naţional la primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit deciziilor BEC publicate pe site-ul instituțiilor.

Cele patru institute acreditate sunt:

  • Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS
  • Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE
  • The Center for International Reserch and Analyses
  • ARA Public Opinion SRL

Știre în curs de actualizare

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: Stop VOT! Câte persoane au votat în Botoșani până la ora 21.00

Publicat

Publicitate

Stop vot în primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 din România, cursă în care au intrat în acest an nu mai puțin de 14 candidați.

În cele 433 de secții de votare din județul Botoșani, care s-au deschis la ora 7.00 și au rămas deschise până la ora 21.00, în unele cu posibilitatea de prelungire a programului de vot până la cel mai târziu ora 23:59 pentru alegătorii care se aflau la sediul secției de votare la ora 21.00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare, au ajuns astăzi 148.594 persoane ceea ce înseamnă o prezență la vot de 39,54 %.

În Botoșani, au fost așteptate la vot 375.747 de persoane, iar în toată țara erau așteptate 18.008.480 persoane cu drept de vot.

Publicitate

Până la ora 21.00, în județul Botoșani votaseră 148.588 persoane (2,67 % prezență la vot) din care:

134.406 pe liste permanente

12.232 pe liste suplimentare

Publicitate

1.956 persoane cu urna mobilă.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 24 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 24 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 24 noiembrie 2024:

Loto 6 din 49: 28, 20, 39, 38, 42, 11

Publicitate

Loto 5 din 40: 12, 38, 19, 20, 16, 18

Joker: 9, 22, 41, 7, 32 + 1

Noroc: 6 7 4 0 4 0 3

Publicitate

Noroc Plus: 0 2 3 6 0 5

Super Noroc: 7 6 5 8 8 4

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending