Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (254)

Publicat

acum 2 ani

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Publicitate

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Am citit o carte de poeme cu un titlu brâncuşian: „Forma păsării” (Editura „Axa”, Botoşani, 2012). Autor: Florentina Toniţă. O citesc relativ târziu, dar am rămas încântat de modalităţile folosite în armonizarea  a două tendinţe: cea conservatoare şi cea modernistă.  Reţin câteva versuri: 1. „chipul mamei îmbătrânind ca o sărbătoare în strană”; 2. „forma păsării cuprinde înlăuntrul în trup”; 3. „despre iubire şi îngeri e bine să taci”; 4. „la marginea lumii suflet răpit caut odihnă”; 5. „fereastra împarte biserici la trei”; 6. „e de ajuns să înfloreşti o dată, a doua oară repeţi cuvintele”; 7. „mai am lacrimi doar pentru o jumătate de ochi”;  8. „să vorbeşti despre Dumnezeu la o cafea e ca şi cum ai visa în plină amiază”; 9. „poeţii nu ştiu iubi, poeţii înmormântează fete albe în cămăşi largi”; 10. „iubiţii aruncă în copaci poeme uscate”; 11. „fata care plânge calcă în picioare fericirea lumii întregi”; 12. „în loc de ochi două sfeşnice aburind”;  13. „în lanul cu maci anul acesta a năpădit tăcerea” etc.;

 

Citesc o carte deosebită scrisă de Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Idealul valah” (Editura „Contemporanul”, colecţia „Istoria mentalităţilor”, Bucureşti, 2017). La pagina 30, autorul introduce  termenul de „emigrand” / „emigrând”, reprezentând „individul pentru care posibilitatea stabilirii într-o altă ţară decât cea de baştină constituie nordul busolei sale existenţiale”. Explică autorul: „Termenul l-am construit având în minte termenul analizand din psihanaliză (en. analysand, fr. analysant). Spre deosebire de alte cuvinte, precum „analizat”, „pacient”, „client” unde persoana care urmează o terapie este văzută / înţeleasă ca obiect asupra căruia îşi exercită ştiinţa psihanalistul, analizandul  este înţeles ca persoană activă, implicată, participantă la propriul proces de analiză. Acest gerunziu face evidentă dimensiunea vie, dinamică, în desfăşurare  a procesului analizei, faţă de ceilalţi termeni care semnifică analiza din perspectiva unui proces deja încheiat, deja consumat. (Îi mulţumesc profesorului Vasile Dem. Zamfirescu pentru explicarea acestor sensuri). Dacă nu s-ar prefera calcurile lingvistice, echivalentul românesc  ar fi analizând(ul), iar în loc de emigrand am folosi emigrând(ul)”;

 

Publicitate

Reţin din „România literară” nr. 7 din 2018 un poem al  poetului, eseistului şi traducătorului de origine kurdă Cemal Sureya: „De vie aţi îngropat primăvara / Frunzişurile nu le-am mai găsit înverzite / V-au plăcut doar mirosurile frunzelor moarte / De vie aţi îngropat primăvara // De vie aţi îngropat vara / V-aţi bucurat de ea asemenea oricărui început /  A fost la fel de dulce şi v-a plăcut / De vie aţi îngropat vara // Toamna aţi îngropat-o de vie / Ciorchinii aşezaţi în palme nu v-au plăcut / I-aţi călcat în picioare / Toamna aţi îngropat-o de vie //  Iarna aţi îngropat-o de vie / Nu v-au plăcut străzile ei cu bazaruri / Împodobite ca nişte buchete / Iarna aţi îngropat-o de vie” („Patru anotimpuri”);

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 2 din 2018, despre  Domnişoara Cucu: „personajul Domnişoara Cucu din piesa lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”, a fost multă vreme un prototip al persoanei încuiate, care încearcă să încuie societatea din jurul său cu pudibonderia şi cu severitatea sa ridicolă. Azi, Domnişoara Cucu este uitată. E uitată la noi, dar a scos capul în lumea largă, cea care dă direcţia tuturor, chiar fără a mai purta neaoşul nume românesc. Pentru cine nu-şi mai aminteşte, Domnişoara Cucu este o profesoară acră şi severă, de la liceul de fete din micul orăşel unde se petrece acţiunea piesei lui Sebastian, care venea la gară de câteva ore pe zi, ca să prindă elevele ce-şi fac semne (nepermise) cu domnii din trenul Bucureşti – Sinaia (că orăşelul se găsea pe acea linie), le urmărea dacă merg la cinema şi dacă le prindea acolo, pac, o eliminare, sau dacă poartă numărul matricol la uniformă şi alte asemenea fleacuri prin care ea înţelegea păstrarea moralei”;

 

Reţin din Nichita Stănescu: „Ai grijă, luptătorule, nu-ţi pierde / ochiul / pentru că vor aduce şi-ţi vor aşeza / în orbită un zeu / şi el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mişca sufletele slăvindu-l… / Şi chiar şi tu îţi vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini”;

 

Maria – Ana Tupan, în „Contemporanul. Ideea Europeană” nr. 1 din 2018, punând întrebări: „Unde este însă monumentul victimelor comunismului din capitala României? Timorate de un regim totalitar, de ce să ne mirăm că elitele politice rămân aservite hegemonului, oricare va fi fiind acesta? De ce nu există un capitol dedicat tragediei elitelor româneşti din anii postbelici, enormei  risipe de inteligenţă şi creativitate din cauza exterminării, eliminării din viaţa socială prin întemniţare, marginalizare, politici de personal?”

 Ioan Petru Culianu despre comunism: „Oricât de importantă ar fi fost pentru noi perioada comunistă, cea cuprinsă între anii 1948 şi 1989, la nivelul istoriei literaturii noastre ea nu va reprezenta decât o paranteză nefericită, o pată neagră cum au existat atâtea în istoria umanităţii. Acestui interval de maladie a spiritului viitoarele istorii îi vor consacra doar câteva rânduri”;

 

Gabriela Gheorghişor , în „Ramuri” nr. 2 din 2018,  reţinând o serie de monograme stilistice dintre cele exprimate de Mihai Zamfir: Arghezi („scriitură metaforică”), Pillat („sub zodia clasicismului fundamental”), Blaga („tehnica spusului pe jumătate”), Bacovia („monotonia programată”, „insertul şocant”), Rebreanu („scriitură cenuşie”), Papadat-Bengescu („impresionistă”, „cu franţuzisme”), Mateiu Caragiale („limbaj artificial”), Ion Barbu („discursiv-oriental”);

 

Reţin din „Ramuri” nr. 2 din 2018 poezia  „Cântec simplu”  scrisă de Gabriel Chifu, o poezie care mi se potriveşte perfect: „Într-o zi, mama s-a oprit / şi eu a trebuit să urmez drumul / în locul ei. / Aşa a înaintat ea, cu paşii mei, / aşa a privit lucrurile ea, / cu ochii mei. // Într-o zi, şi tata s-a oprit, / iar eu am mers mai departe în locul lui. / Şi el a ajuns până unde am ajuns eu, / şi el a continuat să vadă lumea / cu privirea mea. // Cât voi mai fi în stare, am să-i ajut: / aşa, prin mine, / să simtă şi ei vântul îmbătător cum adie, / prin mine, ploaia de seară să-i ude răcoroasă, / şi tot prin mine / zorii să se verse peste ei, torent, / să-i ia, să-i spele, / să-i curăţească, / înluminându-i.”

 

Artistul fotograf Răzvan Voiculesu despre ţărani, într-un interviu dat lui Cristian Pătrăşconiu şi publicat în „Ramuri” nr. 2 din 2018:

  1. „unii lucrează cu mâinile, unii nu”;
  2. „geografic, nu au nevoie de prea mult spaţiu”;
  3. „lumea lor, fizic vorbind, nu e deloc mare”;
  4. „în privinţa timpului, nu ceasul nostru, al celor de la oraş, nu telefonul mobil sunt ceea ce le cadenţează existenţa”;
  5. „reperele lor nu sunt ale noastre”;
  6. „felul lor de a respecta timpul este radical diferit de felul nostru de a lucra cu timpul”;
  7. „au un mod special de a înţelege lucrurile materiale”;
  8. „bucuria lor de a se vedea cu alţi oameni stă pe alte coordonate şi e altfel”;
  9. „sufleteşte, la ei e altceva decât la noi”;
  10. „marile călătorii ale vieţii lor au fost la patru sate mai încolo”;
  11. „până când îşi dau drumul, scoţi greu ceva de la ei”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Paradă planetară: Aliniere rară a planetelor în februarie. Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor fi vizibile cu ochiul liber. Când vor putea fi văzute

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Un eveniment astronomic rar va avea loc sâmbătă, 28 februarie, când pe cer va putea fi observată o „paradă planetară”.

Publicitate

Potrivit NASA, fenomenul cunoscut drept „paradă planetară” sau aliniere planetară are loc atunci când cel puțin patru sau cinci planete pot fi observate simultan, informează alba24.ro. În acest caz, pe 28 februarie, pasionații vor avea ocazia să observe planetele Mercur, Venus, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun aliniate strâns pe cer.

Un eveniment asemănător a avut loc și în luna februarie a anului trecut, pe 27 februarie 2025, când șapte planete, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun s-au aliniat într-un spectacol rar care nu va mai putea fi observat până în 2040, scrie The Guardian.

„Grupuri de trei, patru sau chiar cinci planete vizibile nu sunt neobișnuite, apărând regulat în fiecare an… Dar cu cât sunt implicate mai multe planete, cu atât mai multe condiții trebuie să fie îndeplinite pentru a fi vizibile simultan.

Acest lucru face ca paradele complete cu șapte planete să fie destul de rare”, a declarat Greg Brown, astronom la Royal Observatory Greenwich, pentru PA Media.

Ce planete pot fi observate?

Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor putea fi văzute cu ochiul liber. Pentru Uranus și Neptun va fi nevoie de binoclu sau telescop, fiind situate în zonele îndepărtate ale sistemului solar.

Mercur ar putea fi mai greu de observat, deoarece se află jos, aproape de orizont.

Publicitate

Potrivit NASA, astfel de alinieri pot fi observate timp de câteva săptămâni sau chiar peste o lună, deoarece planetele se mișcă lent pe cer.

Totuși, fenomenul poate fi văzut de unii încă din acest weekend, însă 28 februarie este momentul în care planetele vor apărea cel mai apropiate una de alta și vor putea fi observate împreună pe cerul de seară.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Condiții și acte necesare

Publicat

acum 11 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Producătorii agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de înghețul târziu din primăvara anului 2025 pot beneficia de un sprijin financiar de la stat de până la 2.000 de euro pe hectar, în funcție de gradul de afectare, informează alba24.ro. 

Publicitate

Guvernul a aprobat la începutul lunii februarie o hotărâre privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025.

Actul normativ prevede instituirea unei scheme de sprijin financiar de urgență destinată producătorilor agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de fenomene climatice nefavorabile – înghețul târziu de primăvară, manifestat în perioada aprilie–mai 2025.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu

Sprijinul financiar se acordă sub formă de grant, având ca scop compensarea pierderilor de producție pentru plantațiile pomicole pe rod, cu grad de afectare între 30% și 100%.

Cuantumul sprijinului financiar este de maximum 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), acordat proporțional cu gradul de afectare.

„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro — a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.

Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11.500.000 euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.

Publicitate

Cine sunt beneficiarii sprijinului financiar

Beneficiarii sprijinului financiar de urgență sunt producătorii agricoli care exploatează plantații pomicole pe rod, afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025 și care dețin documente care certifică suprafețe afectate, în proporție de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, respectiv:

  • producători agricoli persoane fizice;
  • producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite;
  • producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole, grupurile de producători recunoscute, organizațiile de producători din sectorul legume-fructe, cooperativele agricole, precum și universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Criterii de eligibilitate

Beneficiarii sunt eligibili dacă:

  • dețin documente care certifică afectarea suprafețelor cu plantații pomicole pe rod de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025;
  • gradul de afectare a suprafețelor reprezintă un procent de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv;
  • sunt înregistrați în evidențele APIA cu cererea de plată pentru anul 2025.

În vederea verificării respectării condițiilor prevăzute, APIA stabilește eligibilitatea beneficiarilor ținând cont de suprafața cu plantații pomicole pe rod determinată conform cererii de plată pentru anul 2025.

Cum se calculează sprijinul financiar

Sprijinul financiar de urgență sub formă de grant este în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha și reprezintă echivalentul sumei de maximum 2.000 euro/ha, care se acordă pentru suprafețele cu plantații pomicole pe rod afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025, pentru suprafața cu grad de afectare de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, prevăzută în documente, după cum urmează:

  • pentru un grad de afectare mai mare de 90% inclusiv până la 100% inclusiv, se acordă grantul în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha;
  • pentru un grad de afectare menționat ca valoare procentuală unică, de minimum 30% inclusiv și maximum 90%, grantul care se poate acorda se diminuează corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu gradul de afectare în valoare fixă prevăzut în documente, iar rezultatul obținut se împarte la o sută sau, în cazul în care în documente este menționat un interval de afectare, și nu o valoare fixă, valoarea grantului care se poate acorda se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu valoarea obținută ca medie aritmetică a intervalului de afectare menționat, iar rezultatul obținut se împarte la o sută.

Sumele totale care se pot acorda unui beneficiar se determină prin înmulțirea cuantumului grantului calculat cu suprafața afectată de plantații pomicole pe rod, care nu poate fi mai mare decât cea determinată de APIA potrivit cererii de plată pentru anul 2025.

Speciile pomicole pentru care se acordă ajutorul financiar

Speciile pomicole eligibile pentru acordarea sprijinului financiar sunt:

  • măr
  • păr
  • prun
  • cais și zarzăr
  • piersic
  • cireș și vișin
  • nectarin
  • nuc și alun
  • migdal

Cererea de acordare a sprijinului financiar

Beneficiarii care îndeplinesc condițiile trebuie să depună la APIA la care au depus cererile de plată pentru anul 2025 o cerere de acordare a sprijinului financiar de urgență. Cererea va fi însoțită de copia documentului de coordonate bancare, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2025.

Copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii de plată pentru anul 2025, în cazul în care nu sunt modificări, rămân valabile și pentru acordarea sprijinului financiar de urgență.

Cererea de acordare a sprijinului se depune la centrele județene sau locale ale APIA, până la data de 9 martie 2026 inclusiv.

Documentele depuse în copie de către beneficiar poartă sintagma „conform cu originalul”, sunt datate și certificate prin semnătură de către beneficiar.

După finalizarea perioadei de depunere a cererilor de acordare a sprijinului de urgență, APIA verifică respectarea/ îndeplinirea prevederilor referitoare la eligibilitatea solicitanților, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut. Nerespectarea acestora de către solicitanți atrage neeligibilitatea acestora la acordarea sprijinului financiar de urgență.

Plățile către beneficiari se vor efectua până la data de 30 aprilie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Măștile poetice”, activitate cultural-educativă la Liceul „Regina Maria” Dorohoi

Publicat

acum 11 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

La Liceul „Regina Maria” Dorohoi s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, demers educațional care a îmbinat lectura expresivă cu acompaniamentul muzical.

Publicitate

Sub coordonarea profesoarei  Paraschiva-Cezarica Șmocot, elevii au explorat creația poetului Constantin Abăluță, punând în valoare valențele tematice și expresive ale volumului „Măștile poetice”. Activitatea a urmărit stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea sensibilității artistice și cultivarea capacității de interpretare a textului liric.

Momentele de lectură au fost completate de intervenții muzicale, care au contribuit la crearea unui cadru adecvat receptării mesajului poetic. Elevii implicați au demonstrat seriozitate și implicare, abordând actul lecturii ca formă de exprimare și reflecție.

Prin astfel de inițiative, proiectul „Sfert de oră de lectură” își propune să consolideze relația elevilor cu literatura și să susțină educația culturală în mediul școlar.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu. Ce spune directorul CNAIR

Publicat

acum 12 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu, a anunțat sâmbătă directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, relatează alba24.ro. 

Publicitate

„Am intrat într-o nouă etapă pe cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu-Pitești. Chiar dacă suntem în plină iarnă, asocierea de constructori turci (Mapa-Cengiz) menține un ritm de lucru susținut, activând 24 de ore din 24 acolo unde frontul de lucru permite.

 

Au început operațiunile premergătoare pentru Tunelul Boița 1. Acesta este format din două galerii: 264 metri (galeria dreaptă) și 247 metri (galeria stângă).

Este al doilea punct critic de pe această secțiune unde atacăm muntele”, a scris Cristian Pistol, pe pagina de Facebook.

Progresul la zi pe Secțiunea 2 (31,33 km)

Lucrările la tunelul Robești avansează constant, spune directorul CNAIR. Potrivit acestuia, s-au excavat deja 332 metri din galeria stângă și 351 metri din galeria dreaptă.

Lucrările au început acum și pe sensul dinspre Sibiu. Pentru a mări ritmul de lucru, se fac cinci detonări în fiecare zi.

Publicitate

 

De asemenea, structurile majore prind contur:

  • Viaductul V01: 63%
  • Viaductul V03: 62,82%
  • Viaductul V02: 57,28%
  • Viaductele V04 și V05: 49,68%

Constructorul a mobilizat în teren 311 muncitori și 111 utilaje specializate.

Stadiul fizic întregii secțiuni a ajuns la 8,2%.

„Ritmul va crește exponențial pe măsură ce vom elibera autorizațiile de construire pentru restul sectoarelor, odată cu emiterea Acordului de Mediu Revizuit. Secțiunile 2 și 3 reprezintă primul tronson de autostradă care va străpunge efectiv Carpații.

La final, România va beneficia de o conexiune neîntreruptă pe Coridorul 4 Pan-european: aproximativ 850 km de drum de mare viteză de la Constanța până la Nădlac. Investim 4,25 miliarde lei (fără TVA) prin Programul Transport (PT) pentru a transforma acest vis în realitate. Este o lucrare de o complexitate tehnică fără precedent, dar esențială pentru viitorul economic al țării”, a mai precizat directorul CNAIR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending