Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (254)

Publicat

acum 4 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Am citit o carte de poeme cu un titlu brâncuşian: „Forma păsării” (Editura „Axa”, Botoşani, 2012). Autor: Florentina Toniţă. O citesc relativ târziu, dar am rămas încântat de modalităţile folosite în armonizarea  a două tendinţe: cea conservatoare şi cea modernistă.  Reţin câteva versuri: 1. „chipul mamei îmbătrânind ca o sărbătoare în strană”; 2. „forma păsării cuprinde înlăuntrul în trup”; 3. „despre iubire şi îngeri e bine să taci”; 4. „la marginea lumii suflet răpit caut odihnă”; 5. „fereastra împarte biserici la trei”; 6. „e de ajuns să înfloreşti o dată, a doua oară repeţi cuvintele”; 7. „mai am lacrimi doar pentru o jumătate de ochi”;  8. „să vorbeşti despre Dumnezeu la o cafea e ca şi cum ai visa în plină amiază”; 9. „poeţii nu ştiu iubi, poeţii înmormântează fete albe în cămăşi largi”; 10. „iubiţii aruncă în copaci poeme uscate”; 11. „fata care plânge calcă în picioare fericirea lumii întregi”; 12. „în loc de ochi două sfeşnice aburind”;  13. „în lanul cu maci anul acesta a năpădit tăcerea” etc.;

 

Citesc o carte deosebită scrisă de Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Idealul valah” (Editura „Contemporanul”, colecţia „Istoria mentalităţilor”, Bucureşti, 2017). La pagina 30, autorul introduce  termenul de „emigrand” / „emigrând”, reprezentând „individul pentru care posibilitatea stabilirii într-o altă ţară decât cea de baştină constituie nordul busolei sale existenţiale”. Explică autorul: „Termenul l-am construit având în minte termenul analizand din psihanaliză (en. analysand, fr. analysant). Spre deosebire de alte cuvinte, precum „analizat”, „pacient”, „client” unde persoana care urmează o terapie este văzută / înţeleasă ca obiect asupra căruia îşi exercită ştiinţa psihanalistul, analizandul  este înţeles ca persoană activă, implicată, participantă la propriul proces de analiză. Acest gerunziu face evidentă dimensiunea vie, dinamică, în desfăşurare  a procesului analizei, faţă de ceilalţi termeni care semnifică analiza din perspectiva unui proces deja încheiat, deja consumat. (Îi mulţumesc profesorului Vasile Dem. Zamfirescu pentru explicarea acestor sensuri). Dacă nu s-ar prefera calcurile lingvistice, echivalentul românesc  ar fi analizând(ul), iar în loc de emigrand am folosi emigrând(ul)”;

Publicitate

 

Reţin din „România literară” nr. 7 din 2018 un poem al  poetului, eseistului şi traducătorului de origine kurdă Cemal Sureya: „De vie aţi îngropat primăvara / Frunzişurile nu le-am mai găsit înverzite / V-au plăcut doar mirosurile frunzelor moarte / De vie aţi îngropat primăvara // De vie aţi îngropat vara / V-aţi bucurat de ea asemenea oricărui început /  A fost la fel de dulce şi v-a plăcut / De vie aţi îngropat vara // Toamna aţi îngropat-o de vie / Ciorchinii aşezaţi în palme nu v-au plăcut / I-aţi călcat în picioare / Toamna aţi îngropat-o de vie //  Iarna aţi îngropat-o de vie / Nu v-au plăcut străzile ei cu bazaruri / Împodobite ca nişte buchete / Iarna aţi îngropat-o de vie” („Patru anotimpuri”);

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 2 din 2018, despre  Domnişoara Cucu: „personajul Domnişoara Cucu din piesa lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”, a fost multă vreme un prototip al persoanei încuiate, care încearcă să încuie societatea din jurul său cu pudibonderia şi cu severitatea sa ridicolă. Azi, Domnişoara Cucu este uitată. E uitată la noi, dar a scos capul în lumea largă, cea care dă direcţia tuturor, chiar fără a mai purta neaoşul nume românesc. Pentru cine nu-şi mai aminteşte, Domnişoara Cucu este o profesoară acră şi severă, de la liceul de fete din micul orăşel unde se petrece acţiunea piesei lui Sebastian, care venea la gară de câteva ore pe zi, ca să prindă elevele ce-şi fac semne (nepermise) cu domnii din trenul Bucureşti – Sinaia (că orăşelul se găsea pe acea linie), le urmărea dacă merg la cinema şi dacă le prindea acolo, pac, o eliminare, sau dacă poartă numărul matricol la uniformă şi alte asemenea fleacuri prin care ea înţelegea păstrarea moralei”;

Publicitate

 

Reţin din Nichita Stănescu: „Ai grijă, luptătorule, nu-ţi pierde / ochiul / pentru că vor aduce şi-ţi vor aşeza / în orbită un zeu / şi el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mişca sufletele slăvindu-l… / Şi chiar şi tu îţi vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini”;

 

Maria – Ana Tupan, în „Contemporanul. Ideea Europeană” nr. 1 din 2018, punând întrebări: „Unde este însă monumentul victimelor comunismului din capitala României? Timorate de un regim totalitar, de ce să ne mirăm că elitele politice rămân aservite hegemonului, oricare va fi fiind acesta? De ce nu există un capitol dedicat tragediei elitelor româneşti din anii postbelici, enormei  risipe de inteligenţă şi creativitate din cauza exterminării, eliminării din viaţa socială prin întemniţare, marginalizare, politici de personal?”

 Ioan Petru Culianu despre comunism: „Oricât de importantă ar fi fost pentru noi perioada comunistă, cea cuprinsă între anii 1948 şi 1989, la nivelul istoriei literaturii noastre ea nu va reprezenta decât o paranteză nefericită, o pată neagră cum au existat atâtea în istoria umanităţii. Acestui interval de maladie a spiritului viitoarele istorii îi vor consacra doar câteva rânduri”;

 

Gabriela Gheorghişor , în „Ramuri” nr. 2 din 2018,  reţinând o serie de monograme stilistice dintre cele exprimate de Mihai Zamfir: Arghezi („scriitură metaforică”), Pillat („sub zodia clasicismului fundamental”), Blaga („tehnica spusului pe jumătate”), Bacovia („monotonia programată”, „insertul şocant”), Rebreanu („scriitură cenuşie”), Papadat-Bengescu („impresionistă”, „cu franţuzisme”), Mateiu Caragiale („limbaj artificial”), Ion Barbu („discursiv-oriental”);

 

Reţin din „Ramuri” nr. 2 din 2018 poezia  „Cântec simplu”  scrisă de Gabriel Chifu, o poezie care mi se potriveşte perfect: „Într-o zi, mama s-a oprit / şi eu a trebuit să urmez drumul / în locul ei. / Aşa a înaintat ea, cu paşii mei, / aşa a privit lucrurile ea, / cu ochii mei. // Într-o zi, şi tata s-a oprit, / iar eu am mers mai departe în locul lui. / Şi el a ajuns până unde am ajuns eu, / şi el a continuat să vadă lumea / cu privirea mea. // Cât voi mai fi în stare, am să-i ajut: / aşa, prin mine, / să simtă şi ei vântul îmbătător cum adie, / prin mine, ploaia de seară să-i ude răcoroasă, / şi tot prin mine / zorii să se verse peste ei, torent, / să-i ia, să-i spele, / să-i curăţească, / înluminându-i.”

 

Artistul fotograf Răzvan Voiculesu despre ţărani, într-un interviu dat lui Cristian Pătrăşconiu şi publicat în „Ramuri” nr. 2 din 2018:

  1. „unii lucrează cu mâinile, unii nu”;
  2. „geografic, nu au nevoie de prea mult spaţiu”;
  3. „lumea lor, fizic vorbind, nu e deloc mare”;
  4. „în privinţa timpului, nu ceasul nostru, al celor de la oraş, nu telefonul mobil sunt ceea ce le cadenţează existenţa”;
  5. „reperele lor nu sunt ale noastre”;
  6. „felul lor de a respecta timpul este radical diferit de felul nostru de a lucra cu timpul”;
  7. „au un mod special de a înţelege lucrurile materiale”;
  8. „bucuria lor de a se vedea cu alţi oameni stă pe alte coordonate şi e altfel”;
  9. „sufleteşte, la ei e altceva decât la noi”;
  10. „marile călătorii ale vieţii lor au fost la patru sate mai încolo”;
  11. „până când îşi dau drumul, scoţi greu ceva de la ei”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

VIDEO. Lângă noi: Lebădă epuizată, salvată de jandarmi la Dumbrăveni. Vine frigul și multe viețuitoare au nevoie de ajutor

Publicat

acum 13 minute

joi, 17.10.2024

de

Publicitate

O lebădă epuizată a fost salvată de jandarmii suceveni. Aceştia au prins-o şi au dus-o la un veterinar, iar ulterior, pasărea a fost eliberată în sălbăticie.

Misiunea de salvare a avut loc în comuna suceveană Dumbrăveni. Un localnic i-a anunţat pe jandarmi că lângă podul peste râul Siret, care leagă județul Botoșani de Suceava, este o lebădă rănită.

Pasărea a fost capturată de jandarmi şi a fost transportată la un cabinet veterinar, a anunţat Jandarmeria.

Lebăda a primit îngrijiri medicale, a fost monitorizată şi la final a fost eliberată în mediul natural.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Un sigiliu al popoarelor nomade eurasiatice din secolul III, piesă unicat în colecţiile de arheologie de la Muzeul Județean Botoşani

Publicat

acum 31 de minute

joi, 17.10.2024

de

Publicitate

Un sigiliu al popoarelor nomade eurasiatice, numită “tamga” sau „ștampila, sigiliu” care reprezintă o  piesă unicat, este una dintre cele mai interesante piese expluse în colecţiile de arheologie de la Muzeul Județean Botoşani.

Oglinda cu tamga a fost descoperită la Vorniceni – Pod Ibăneasa de Maria Diaconescu în anul 2007, iar forma piesei este circulară, fiind prevăzută cu orificiu de prindere, cu diametrul de 42 mm și a fost realizată din argint.

Oglinda a fost distrusă în vechime și a fost descoperită fragmentată. Pentru moment este o piesă unicat în colecţiile de arheologie de la Muzeul Judetean Botoşani.

Sarmaţii sunt un popor de origine iraniană care a lăsat urme arheologice pe teritoriul județului Botoșani, datând din sec. III-IV. d. Hr. Inventarul mormintelor acestora cuprind deseori mărgele de sticlă și chihlimbar, precum și oglinzi din metal.

“O tamga sau tamgha (în turcă cu denumirea de Damga) reprezintă „ștampila, sigiliu”, fiind o formă abstractă folosită de popoarele nomade eurasiatice și de culturile influențate de acestea. Tamga era emblema unui anumit trib, clan sau familie”, a transmis Muzeul Județean Botoşani.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Eurostat: Inflaţia din România, cea mai MARE din Uniunea Europeană pentru a şaptea lună la rând

Publicat

acum o oră

joi, 17.10.2024

de

Publicitate

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna septembrie până la 2,1%, de la un nivel de 2,4% în august, însă România este, pentru a şaptea lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, cu un avans anual al preţurilor de 4,8%, arată datele publicate, joi, de Eurostat, relatează agerpres.ro.

În luna septembrie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Irlanda (0,0%), Lituania (0,4%), Slovenia şi Italia (ambele cu 0,7%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (4,8%), Belgia (4,3%) şi Polonia (4,2%).

Comparativ cu datele din luna august 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 20 state membre, inclusiv în România de la 5,3%, până la 4,8%, a rămas stabilă în două ţări şi a crescut în cinci state membre.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei s-a redus de la 2,2% în luna august, până la 1,7% în luna septembrie. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut uşor, de la 2,8%, până la 2,7%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut uşor, de la 2,8%, până la 2,7%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat, săptămâna trecută, că rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna septembrie 2024, la 4,62%, de la 5,1% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,72%, cele nealimentare cu 3,3%, iar serviciile cu 7,88%.

“Indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,33%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 4,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2022 – septembrie 2023) a fost 6,1%”, se precizează în comunicatul INS.

Publicitate

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,40%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 4,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2022 – septembrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,4%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform prezentării, tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia. “Traiectoria este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecţii ale tarifelor la gaze naturale şi preţuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanţi în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025”, se menţiona în Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Mai mult poșete PIERDUTE pe stradă, găsite și predate proprietarelor de polițiștii locali de la Botoșani

Publicat

acum o oră

joi, 17.10.2024

de

Publicitate

Mai mult poșete pierdute în aceste zile pe stradă au fost găsite și predate celor care le-au pierdut de către polițiștii locali de la Botoșani.

Miercuri, 16 octombrie, în jurul orei 15:00, ofițerul de serviciu al Poliței Locale a municipiului Botoșani, a primit un apel telefonic, de la un cetățean care sesiza faptul că în stația de transport local, situată pe strada Calea Națională nr. 36 (în zona E-ON), pe bancă, se afla o poșetă de damă, de culoare neagră.

La fața locului, a fost direcționată patrula auto, care, în prezența celui care făcuse sesizarea, au controlat geanta respectivă, în interior fiind găsite mai multe bunuri, printre care și un telefon mobil, un portofel ce conținea suma de 620 lei, medicamente și o carte de identitate ce aparține unei persoane de sex feminin domiciliată în comuna Coșula, jud. Botoșani.

Pe baza informațiilor din actul de identitate, polițiștii locali au reusit să contacteze proprietara genții, pe care au invitat-o la sediul instituției, bunurile fiindu-i restituite.

În aceeași după-amiază, cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, în jurul orei 15:45, în fața Centrului Județean Cultură, polițiștii locali care efectuau serviciul prin patrulare pedestră, au găsit pe o bancă o poșetă de culoare neagră în interiorul căreia se afla un telefon mobil, mai multe chei și suma de 240 lei.

Folosind telefonul mobil, polițiștii locali au luat legătura cu proprietara bunurilor, numita M.A. cu domiciliul în municipiul Botoșani, str. Ștefan Luchian, care s-a prezentat la sediul Poliției Locale, unde bunurile i-au fost predate pe bază de proces verbal.

Publicitate

“Pe această cale, sfătuim toți cetățenii să manifeste prudență în piețe, magazine, locuri aglomerate și să-și supravegheze bunurile pentru evitarea unor incidente neplăcute”, au transmis polițiștii locali de la Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending