Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (254)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Am citit o carte de poeme cu un titlu brâncuşian: „Forma păsării” (Editura „Axa”, Botoşani, 2012). Autor: Florentina Toniţă. O citesc relativ târziu, dar am rămas încântat de modalităţile folosite în armonizarea  a două tendinţe: cea conservatoare şi cea modernistă.  Reţin câteva versuri: 1. „chipul mamei îmbătrânind ca o sărbătoare în strană”; 2. „forma păsării cuprinde înlăuntrul în trup”; 3. „despre iubire şi îngeri e bine să taci”; 4. „la marginea lumii suflet răpit caut odihnă”; 5. „fereastra împarte biserici la trei”; 6. „e de ajuns să înfloreşti o dată, a doua oară repeţi cuvintele”; 7. „mai am lacrimi doar pentru o jumătate de ochi”;  8. „să vorbeşti despre Dumnezeu la o cafea e ca şi cum ai visa în plină amiază”; 9. „poeţii nu ştiu iubi, poeţii înmormântează fete albe în cămăşi largi”; 10. „iubiţii aruncă în copaci poeme uscate”; 11. „fata care plânge calcă în picioare fericirea lumii întregi”; 12. „în loc de ochi două sfeşnice aburind”;  13. „în lanul cu maci anul acesta a năpădit tăcerea” etc.;

 

Citesc o carte deosebită scrisă de Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Idealul valah” (Editura „Contemporanul”, colecţia „Istoria mentalităţilor”, Bucureşti, 2017). La pagina 30, autorul introduce  termenul de „emigrand” / „emigrând”, reprezentând „individul pentru care posibilitatea stabilirii într-o altă ţară decât cea de baştină constituie nordul busolei sale existenţiale”. Explică autorul: „Termenul l-am construit având în minte termenul analizand din psihanaliză (en. analysand, fr. analysant). Spre deosebire de alte cuvinte, precum „analizat”, „pacient”, „client” unde persoana care urmează o terapie este văzută / înţeleasă ca obiect asupra căruia îşi exercită ştiinţa psihanalistul, analizandul  este înţeles ca persoană activă, implicată, participantă la propriul proces de analiză. Acest gerunziu face evidentă dimensiunea vie, dinamică, în desfăşurare  a procesului analizei, faţă de ceilalţi termeni care semnifică analiza din perspectiva unui proces deja încheiat, deja consumat. (Îi mulţumesc profesorului Vasile Dem. Zamfirescu pentru explicarea acestor sensuri). Dacă nu s-ar prefera calcurile lingvistice, echivalentul românesc  ar fi analizând(ul), iar în loc de emigrand am folosi emigrând(ul)”;

Publicitate

 

Reţin din „România literară” nr. 7 din 2018 un poem al  poetului, eseistului şi traducătorului de origine kurdă Cemal Sureya: „De vie aţi îngropat primăvara / Frunzişurile nu le-am mai găsit înverzite / V-au plăcut doar mirosurile frunzelor moarte / De vie aţi îngropat primăvara // De vie aţi îngropat vara / V-aţi bucurat de ea asemenea oricărui început /  A fost la fel de dulce şi v-a plăcut / De vie aţi îngropat vara // Toamna aţi îngropat-o de vie / Ciorchinii aşezaţi în palme nu v-au plăcut / I-aţi călcat în picioare / Toamna aţi îngropat-o de vie //  Iarna aţi îngropat-o de vie / Nu v-au plăcut străzile ei cu bazaruri / Împodobite ca nişte buchete / Iarna aţi îngropat-o de vie” („Patru anotimpuri”);

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 2 din 2018, despre  Domnişoara Cucu: „personajul Domnişoara Cucu din piesa lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”, a fost multă vreme un prototip al persoanei încuiate, care încearcă să încuie societatea din jurul său cu pudibonderia şi cu severitatea sa ridicolă. Azi, Domnişoara Cucu este uitată. E uitată la noi, dar a scos capul în lumea largă, cea care dă direcţia tuturor, chiar fără a mai purta neaoşul nume românesc. Pentru cine nu-şi mai aminteşte, Domnişoara Cucu este o profesoară acră şi severă, de la liceul de fete din micul orăşel unde se petrece acţiunea piesei lui Sebastian, care venea la gară de câteva ore pe zi, ca să prindă elevele ce-şi fac semne (nepermise) cu domnii din trenul Bucureşti – Sinaia (că orăşelul se găsea pe acea linie), le urmărea dacă merg la cinema şi dacă le prindea acolo, pac, o eliminare, sau dacă poartă numărul matricol la uniformă şi alte asemenea fleacuri prin care ea înţelegea păstrarea moralei”;

Publicitate

 

Reţin din Nichita Stănescu: „Ai grijă, luptătorule, nu-ţi pierde / ochiul / pentru că vor aduce şi-ţi vor aşeza / în orbită un zeu / şi el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mişca sufletele slăvindu-l… / Şi chiar şi tu îţi vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini”;

 

Maria – Ana Tupan, în „Contemporanul. Ideea Europeană” nr. 1 din 2018, punând întrebări: „Unde este însă monumentul victimelor comunismului din capitala României? Timorate de un regim totalitar, de ce să ne mirăm că elitele politice rămân aservite hegemonului, oricare va fi fiind acesta? De ce nu există un capitol dedicat tragediei elitelor româneşti din anii postbelici, enormei  risipe de inteligenţă şi creativitate din cauza exterminării, eliminării din viaţa socială prin întemniţare, marginalizare, politici de personal?”

 Ioan Petru Culianu despre comunism: „Oricât de importantă ar fi fost pentru noi perioada comunistă, cea cuprinsă între anii 1948 şi 1989, la nivelul istoriei literaturii noastre ea nu va reprezenta decât o paranteză nefericită, o pată neagră cum au existat atâtea în istoria umanităţii. Acestui interval de maladie a spiritului viitoarele istorii îi vor consacra doar câteva rânduri”;

 

Gabriela Gheorghişor , în „Ramuri” nr. 2 din 2018,  reţinând o serie de monograme stilistice dintre cele exprimate de Mihai Zamfir: Arghezi („scriitură metaforică”), Pillat („sub zodia clasicismului fundamental”), Blaga („tehnica spusului pe jumătate”), Bacovia („monotonia programată”, „insertul şocant”), Rebreanu („scriitură cenuşie”), Papadat-Bengescu („impresionistă”, „cu franţuzisme”), Mateiu Caragiale („limbaj artificial”), Ion Barbu („discursiv-oriental”);

 

Reţin din „Ramuri” nr. 2 din 2018 poezia  „Cântec simplu”  scrisă de Gabriel Chifu, o poezie care mi se potriveşte perfect: „Într-o zi, mama s-a oprit / şi eu a trebuit să urmez drumul / în locul ei. / Aşa a înaintat ea, cu paşii mei, / aşa a privit lucrurile ea, / cu ochii mei. // Într-o zi, şi tata s-a oprit, / iar eu am mers mai departe în locul lui. / Şi el a ajuns până unde am ajuns eu, / şi el a continuat să vadă lumea / cu privirea mea. // Cât voi mai fi în stare, am să-i ajut: / aşa, prin mine, / să simtă şi ei vântul îmbătător cum adie, / prin mine, ploaia de seară să-i ude răcoroasă, / şi tot prin mine / zorii să se verse peste ei, torent, / să-i ia, să-i spele, / să-i curăţească, / înluminându-i.”

 

Artistul fotograf Răzvan Voiculesu despre ţărani, într-un interviu dat lui Cristian Pătrăşconiu şi publicat în „Ramuri” nr. 2 din 2018:

  1. „unii lucrează cu mâinile, unii nu”;
  2. „geografic, nu au nevoie de prea mult spaţiu”;
  3. „lumea lor, fizic vorbind, nu e deloc mare”;
  4. „în privinţa timpului, nu ceasul nostru, al celor de la oraş, nu telefonul mobil sunt ceea ce le cadenţează existenţa”;
  5. „reperele lor nu sunt ale noastre”;
  6. „felul lor de a respecta timpul este radical diferit de felul nostru de a lucra cu timpul”;
  7. „au un mod special de a înţelege lucrurile materiale”;
  8. „bucuria lor de a se vedea cu alţi oameni stă pe alte coordonate şi e altfel”;
  9. „sufleteşte, la ei e altceva decât la noi”;
  10. „marile călătorii ale vieţii lor au fost la patru sate mai încolo”;
  11. „până când îşi dau drumul, scoţi greu ceva de la ei”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Patru, Doamne și TOȚI patru: Și ultimul din cei patru bărbați căzuți în bazinul de la Fabrica de Cașcaval de la Ibănești a murit

Publicat

Publicitate

Și ultimul dintre cei patru oameni care au căzut astăzi în bazinul de decantare de la fabrica de cașcaval de la Ibănești a murit în această după amiază la Iași, după ce a fost transportat cu un elicopter SMURD în încercarea de a fi salvat.

Viorel Secrieru era ultimul din cei patru și a murit după ce medicii ieșeni au făcut eforturi ore în șir pentru a-l salva.

Patronul firmei, Radu Tudose, apoi Valeriu Bulubenchi și Mitică Racu, sunt ceilalți trei care au murit în cursul după amiezii de astăzi, în ziua de Rusalii, la Ibănești.

Cele patru persoane, cu vârste cuprinse între 47 și 56 de ani, au fost scoase din bazinul de decantare de la Fabrica de Cașcaval de la Ibănești în jurul orelor amiezii de către pompieri și preluate de echipajele medicale aflate la fața locului.

Una dintre victime era conștientă și a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate, o alta a fost transportată urgent la Iași cu un elicopter SMURD, în timp ce alte două persoane au murit pe loc.

Până la orele serii însă, toți patru au murit.

Publicitate

Cazul este cercetat în prezent de organele de cercetare penală și de Inspecția Muncii Botoșani.

Mai multe despre acest caz puteți citi aici: Dramă la fabrica de cașcaval de la Ibănești. Patru bărbați au căzut în bazinul de decantare. Doi au murit pe loc 

Citeste mai mult

Eveniment

23-24 iunie, NOAPTEA de Sânziene: Ce se întâmplă cu dorințele puse în această noapte. Tradiții și superstiții

Publicat

Publicitate

Noaptea de Sânziene are loc între 23 și 24 iunie și este legată de sărbătorirea solstițiului de vară. Aceasta este o sărbătoare românească străveche, plină de tradiții și superstiții, combinând credințe ancestrale cu practici creștine, care continuă să fie respectate și celebrate în multe părți ale României. Sânzienele reflectă legătura profundă a oamenilor cu natura și dorința de a aduce prosperitate și noroc în viața cotidiană, relatează alba24.ro. Ele nu reprezintă doar o simplă sărbătoare, ci și o ocazie de a celebra frumusețea și misterul lumii înconjurătoare.

Noaptea de Sânziene este considerată a fi o noapte magică și mistică, în care se crede că forțele supranaturale sunt la lucru. Sânzienele, după cum sugerează și numele, reprezintă personaje mitice feminine, adesea descrise ca fiind femei tinere și frumoase cu puteri magice.

Tradițiile asociate cu Noaptea de Sânziene pot varia în funcție de regiune, dar unele obiceiuri comune includ adunarea și legarea coroanelor de flori, în special de sânziene (flori galbene), dansuri în jurul focurilor de tabără, cântece și povestiri populare.

Se spune că fetele și femeile care participă la aceste ritualuri pot avea parte de noroc în dragoste și căsătorie.

Această sărbătoare își are originile în tradițiile și credințele precreștine și este adesea asociată cu venerarea naturii, fertilitatea și ritualurile legate de trecerea în noul an agricol.

Este important de menționat că tradițiile și semnificațiile specifice ale Noptii de Sânziene pot varia în funcție de regiune și de practicile culturale locale.

Publicitate

Ce Sunt Sânzienele?

Sânzienele, cunoscute și sub numele de Drăgaica în anumite regiuni ale României, reprezintă o sărbătoare tradițională românească, celebrată pe 24 iunie.

Această sărbătoare este legată de solstițiul de vară și are rădăcini adânci în credințele și ritualurile precreștine. Numele „Sânziene” provine de la zeița agrară romană Sancta Diana, care era considerată protectoarea naturii și a recoltelor.

Sânzienele și Noaptea de Sânziene sunt strâns legate de ciclurile naturii și solstițiul de vară, care în sine are o semnificație specială. Această perioadă de trecere și transformare a anotimpurilor creează o atmosferă de mister și energie în jurul evenimentului.

Publicitate

Tradiții de Sânziene

Sânzienele sunt marcate de o serie de tradiții și ritualuri care variază de la o regiune la alta, dar care au în comun celebrarea naturii și a fertilității.

Tradițiile asociate cu Noaptea de Sânziene implică adesea ritualuri și practici magice, cum ar fi adunarea și legarea coroanelor de flori, dansurile în jurul focurilor de tabără și cântecele speciale.

Aceste acțiuni pot crea o atmosferă mistică și misterioasă în timpul sărbătorii.

Culegerea Florilor de Sânziene:

În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele tinere culeg flori de sânziene (Galium verum), considerate magice și purtătoare de noroc. Florile sunt împletite în coronițe și purtate pe cap sau aruncate pe acoperișurile caselor pentru a aduce belșug și sănătate.

Dansul Drăgaicelor:

În unele zone, grupuri de fete, numite „Drăgaice”, îmbrăcate în costume tradiționale și împodobite cu flori, dansează și cântă pe câmpuri. Se crede că dansul lor ajută la fertilitatea pământului și a animalelor.

Drăgaica este adesea asociată cu obiceiuri și tradiții agricole specifice, iar în unele regiuni ale României este celebrată în special în zonele rurale.

În timpul acestei sărbători, fetele și femeile se adună și formează grupuri în care dansează, cântă și se rotesc în jurul unui băț sau al unui copac, într-un dans ritualic numit „Hora Drăgaicelor”.

Dansul este însoțit de cântece tradiționale și de decorarea cu flori a fetelor.

Această sărbătoare are origini vechi, îmbinând elemente pagane și creștine, și reprezintă un moment de legătură între lumea oamenilor și lumea spirituală.

Se crede că în această perioadă puterile supranaturale sunt mai puternice și că natura este în plină înflorire.

Tradițiile și practicile specifice ale sărbătorii Drăgaica pot varia, dar ideea de bază a venerării fertilității și a solstițiului de vară este comună în toate acestea.

Focuri de Sânziene:

Focurile de Sânziene sunt aprinse în unele comunități pentru a alunga spiritele rele și pentru a proteja recoltele. Tinerii sar peste focuri, un gest simbolic care semnifică purificarea și protecția împotriva bolilor.

Superstiții de Sânziene

Sânzienele sunt înconjurate de numeroase superstiții, multe dintre ele având la bază credința în puterile magice ale acestei nopți.

Împlinirea Dorințelor:

Se spune că dorințele puse în noaptea de Sânziene se împlinesc. De aceea, oamenii își scriu dorințele pe bucăți de hârtie pe care le ard în focul de Sânziene sau le pun sub pernă.

Visul prevestitor:

Fetele tinere își pun sub pernă flori de sânziene în speranța că își vor visa ursitul. Se crede că visele din această noapte sunt prevestitoare și pot dezvălui viitorul.

Puterea vindecătoare a Sânzienelor:

Florile de sânziene sunt considerate a avea puteri vindecătoare. Ceaiurile și infuziile făcute din aceste flori sunt folosite pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Totodată, se spune că scăldatul în roua de pe flori în dimineața de Sânziene aduce sănătate și frumusețe.
Protecția Gospodăriilor:

Coronițele de sânziene sunt agățate la ferestre și uși pentru a proteja gospodăriile de rele și de duhurile necurate. De asemenea, aceste coronițe sunt puse în grajduri pentru a proteja animalele.

Citeste mai mult

Eveniment

Viteza de circulaţie a trenurilor LIMITATĂ de Codul Roşu de caniculă. CFR Călători, precizări pentru călători

Publicat

Publicitate

Viteza de circulaţie a trenurilor va fi redusă între 30-50 km/h, urmare a avertizărilor de vreme rea emise de ANM.  CFR Călători arată că în zilele cu temperaturi exterioare caniculare instalaţiile de climatizare riscă să nu mai poată asigura răcirea şi să funcţioneze în regim de ventilaţie, relatează mediafax.ro.

„CFR Călători informează că urmare a temperaturilor extreme de 39 – 42 de grade Celsius care se vor înregistra pe raza mai multor judeţe, aflate sub incidenţa celor două avertizări de temperaturi caniculare de cod roşu şi cod portocaliu, viteza de circulaţie a trenurilor va fi redusă între 30-50 km/h. Circulaţia trenurilor se va desfăşura în condiţii de siguranţă, cu reducerea vitezei de circulaţie a trenurilor, deoarece la nivelul şinei temperatura ajunge şi chiar depăşeşte 50-80 de grade Celsius”, transmite CFR Călători.

Potrivit sursei citate, restricţiile de viteză aplicate pe calea ferată în zona afectată se vor menţine în intervalul de valabilitate a codului roşu şi portocaliu de vreme severă în vigoare.

„În acest context, CFR S.A. – managerul infrastructurii, aplică restricţii de viteză, ceea ce generează întârzieri în circulaţia trenurilor pe anumite intervale de cale ferată de pe raza Regionalelor CF Bucureşti, Craiova, Timişoara, Iaşi, Galaţi şi Braşov. Această măsură aplicată de managerul infrastructurii este obligatorie pentru siguranţa traficului feroviar şi este luată de majoritatea administraţiilor de cale ferată din lume, nu doar din România. Reamintim că în zilele cu temperaturi exterioare caniculare care se înregistrează la nivelul şinei şi cutiei materialului rulant, instalaţiile de climatizare riscă să nu mai poată asigura răcirea şi să funcţioneze în regim de ventilaţie”, se mai arată în comunicat.

În condiţiile utilizării întregului parc de material rulant tehnic disponibil, în special pe rutele ce înregistrează cele mai mari solicitări de trafic, pentru a avea o predictibilitate a cererii de transport şi în vederea adaptării capacităţii de transport la numărul de locuri solicitat, CFR Călători recomandă pasagerilor să îşi planifice din timp călătoria, să utilizeze toate trenurile puse la dispoziţie în graficul unei zile de circulaţie şi să îşi procure din timp legitimaţiile de călătorie, folosind toate canalele disponibile în acest sens.

CFR Călători recomandă pasagerilor, astfel încât călătoria cu trenul în condiţii de caniculă să decurgă fără incidente, în special pentru persoanele cu sensibilitate crescută la căldură sau care nu suportă temperaturile ridicate din cauza unor afecţiuni medicale să se hidrateze permanent şi să aibă cel puţin o sticlă cu apă în bagaj, să aibă medicaţia necesară afecţiunilor pe care le au, în caz de nevoie şi să alerteze imediat personalul de tren dacă se simt rău în timpul călătoriei sau dacă observă o persoană care are nevoie de ajutor, astfel încât călătoria cu trenul în condiţii de temperaturi ridicate şi chiar caniculă să decurgă fără incidente, în special pentru persoanele cu sensibilitate crescută la căldură sau care nu suportă temperaturile ridicate din cauza unor afecţiuni medicale.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 23 iunie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 23 iunie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 23 iunie 2024:

Loto 6/49: 41, 39, 47, 6, 30, 44

Loto 5/40: 27, 40, 28, 7, 33, 11

Joker:  16 / 1, 36, 28, 16, 10

Noroc: 4 2 0 5 7 4 9

Publicitate

Noroc Plus: 8 8 1 3 8 4

Super Noroc: 6 0 1 4 6 1

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending