Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (254)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Am citit o carte de poeme cu un titlu brâncuşian: „Forma păsării” (Editura „Axa”, Botoşani, 2012). Autor: Florentina Toniţă. O citesc relativ târziu, dar am rămas încântat de modalităţile folosite în armonizarea  a două tendinţe: cea conservatoare şi cea modernistă.  Reţin câteva versuri: 1. „chipul mamei îmbătrânind ca o sărbătoare în strană”; 2. „forma păsării cuprinde înlăuntrul în trup”; 3. „despre iubire şi îngeri e bine să taci”; 4. „la marginea lumii suflet răpit caut odihnă”; 5. „fereastra împarte biserici la trei”; 6. „e de ajuns să înfloreşti o dată, a doua oară repeţi cuvintele”; 7. „mai am lacrimi doar pentru o jumătate de ochi”;  8. „să vorbeşti despre Dumnezeu la o cafea e ca şi cum ai visa în plină amiază”; 9. „poeţii nu ştiu iubi, poeţii înmormântează fete albe în cămăşi largi”; 10. „iubiţii aruncă în copaci poeme uscate”; 11. „fata care plânge calcă în picioare fericirea lumii întregi”; 12. „în loc de ochi două sfeşnice aburind”;  13. „în lanul cu maci anul acesta a năpădit tăcerea” etc.;

 

Citesc o carte deosebită scrisă de Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Idealul valah” (Editura „Contemporanul”, colecţia „Istoria mentalităţilor”, Bucureşti, 2017). La pagina 30, autorul introduce  termenul de „emigrand” / „emigrând”, reprezentând „individul pentru care posibilitatea stabilirii într-o altă ţară decât cea de baştină constituie nordul busolei sale existenţiale”. Explică autorul: „Termenul l-am construit având în minte termenul analizand din psihanaliză (en. analysand, fr. analysant). Spre deosebire de alte cuvinte, precum „analizat”, „pacient”, „client” unde persoana care urmează o terapie este văzută / înţeleasă ca obiect asupra căruia îşi exercită ştiinţa psihanalistul, analizandul  este înţeles ca persoană activă, implicată, participantă la propriul proces de analiză. Acest gerunziu face evidentă dimensiunea vie, dinamică, în desfăşurare  a procesului analizei, faţă de ceilalţi termeni care semnifică analiza din perspectiva unui proces deja încheiat, deja consumat. (Îi mulţumesc profesorului Vasile Dem. Zamfirescu pentru explicarea acestor sensuri). Dacă nu s-ar prefera calcurile lingvistice, echivalentul românesc  ar fi analizând(ul), iar în loc de emigrand am folosi emigrând(ul)”;

Publicitate

 

Reţin din „România literară” nr. 7 din 2018 un poem al  poetului, eseistului şi traducătorului de origine kurdă Cemal Sureya: „De vie aţi îngropat primăvara / Frunzişurile nu le-am mai găsit înverzite / V-au plăcut doar mirosurile frunzelor moarte / De vie aţi îngropat primăvara // De vie aţi îngropat vara / V-aţi bucurat de ea asemenea oricărui început /  A fost la fel de dulce şi v-a plăcut / De vie aţi îngropat vara // Toamna aţi îngropat-o de vie / Ciorchinii aşezaţi în palme nu v-au plăcut / I-aţi călcat în picioare / Toamna aţi îngropat-o de vie //  Iarna aţi îngropat-o de vie / Nu v-au plăcut străzile ei cu bazaruri / Împodobite ca nişte buchete / Iarna aţi îngropat-o de vie” („Patru anotimpuri”);

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 2 din 2018, despre  Domnişoara Cucu: „personajul Domnişoara Cucu din piesa lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”, a fost multă vreme un prototip al persoanei încuiate, care încearcă să încuie societatea din jurul său cu pudibonderia şi cu severitatea sa ridicolă. Azi, Domnişoara Cucu este uitată. E uitată la noi, dar a scos capul în lumea largă, cea care dă direcţia tuturor, chiar fără a mai purta neaoşul nume românesc. Pentru cine nu-şi mai aminteşte, Domnişoara Cucu este o profesoară acră şi severă, de la liceul de fete din micul orăşel unde se petrece acţiunea piesei lui Sebastian, care venea la gară de câteva ore pe zi, ca să prindă elevele ce-şi fac semne (nepermise) cu domnii din trenul Bucureşti – Sinaia (că orăşelul se găsea pe acea linie), le urmărea dacă merg la cinema şi dacă le prindea acolo, pac, o eliminare, sau dacă poartă numărul matricol la uniformă şi alte asemenea fleacuri prin care ea înţelegea păstrarea moralei”;

 

Reţin din Nichita Stănescu: „Ai grijă, luptătorule, nu-ţi pierde / ochiul / pentru că vor aduce şi-ţi vor aşeza / în orbită un zeu / şi el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mişca sufletele slăvindu-l… / Şi chiar şi tu îţi vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini”;

 

Maria – Ana Tupan, în „Contemporanul. Ideea Europeană” nr. 1 din 2018, punând întrebări: „Unde este însă monumentul victimelor comunismului din capitala României? Timorate de un regim totalitar, de ce să ne mirăm că elitele politice rămân aservite hegemonului, oricare va fi fiind acesta? De ce nu există un capitol dedicat tragediei elitelor româneşti din anii postbelici, enormei  risipe de inteligenţă şi creativitate din cauza exterminării, eliminării din viaţa socială prin întemniţare, marginalizare, politici de personal?”

 Ioan Petru Culianu despre comunism: „Oricât de importantă ar fi fost pentru noi perioada comunistă, cea cuprinsă între anii 1948 şi 1989, la nivelul istoriei literaturii noastre ea nu va reprezenta decât o paranteză nefericită, o pată neagră cum au existat atâtea în istoria umanităţii. Acestui interval de maladie a spiritului viitoarele istorii îi vor consacra doar câteva rânduri”;

 

Gabriela Gheorghişor , în „Ramuri” nr. 2 din 2018,  reţinând o serie de monograme stilistice dintre cele exprimate de Mihai Zamfir: Arghezi („scriitură metaforică”), Pillat („sub zodia clasicismului fundamental”), Blaga („tehnica spusului pe jumătate”), Bacovia („monotonia programată”, „insertul şocant”), Rebreanu („scriitură cenuşie”), Papadat-Bengescu („impresionistă”, „cu franţuzisme”), Mateiu Caragiale („limbaj artificial”), Ion Barbu („discursiv-oriental”);

 

Reţin din „Ramuri” nr. 2 din 2018 poezia  „Cântec simplu”  scrisă de Gabriel Chifu, o poezie care mi se potriveşte perfect: „Într-o zi, mama s-a oprit / şi eu a trebuit să urmez drumul / în locul ei. / Aşa a înaintat ea, cu paşii mei, / aşa a privit lucrurile ea, / cu ochii mei. // Într-o zi, şi tata s-a oprit, / iar eu am mers mai departe în locul lui. / Şi el a ajuns până unde am ajuns eu, / şi el a continuat să vadă lumea / cu privirea mea. // Cât voi mai fi în stare, am să-i ajut: / aşa, prin mine, / să simtă şi ei vântul îmbătător cum adie, / prin mine, ploaia de seară să-i ude răcoroasă, / şi tot prin mine / zorii să se verse peste ei, torent, / să-i ia, să-i spele, / să-i curăţească, / înluminându-i.”

 

Artistul fotograf Răzvan Voiculesu despre ţărani, într-un interviu dat lui Cristian Pătrăşconiu şi publicat în „Ramuri” nr. 2 din 2018:

  1. „unii lucrează cu mâinile, unii nu”;
  2. „geografic, nu au nevoie de prea mult spaţiu”;
  3. „lumea lor, fizic vorbind, nu e deloc mare”;
  4. „în privinţa timpului, nu ceasul nostru, al celor de la oraş, nu telefonul mobil sunt ceea ce le cadenţează existenţa”;
  5. „reperele lor nu sunt ale noastre”;
  6. „felul lor de a respecta timpul este radical diferit de felul nostru de a lucra cu timpul”;
  7. „au un mod special de a înţelege lucrurile materiale”;
  8. „bucuria lor de a se vedea cu alţi oameni stă pe alte coordonate şi e altfel”;
  9. „sufleteşte, la ei e altceva decât la noi”;
  10. „marile călătorii ale vieţii lor au fost la patru sate mai încolo”;
  11. „până când îşi dau drumul, scoţi greu ceva de la ei”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Liberalii se dezic de Florin Țurcanu: PNL Botoșani neagă că fostul șef al CJ ar fi consilierul lui Valeriu Iftime

Publicat

Publicitate

Partidul Național Liberal – Filiala Botoșani a transmis astăzi un comunicat ferm prin care se delimitează de informațiile apărute în spațiul public privind o presupusă implicare a lui Florin Țurcanu în actuala conducere liberală.

În unele articole apărute în presa locală se sugera că fostul președinte al Consiliului Județean Botoșani ar avea calitatea de consilier al lui Valeriu Iftime, actualul președinte al CJ și lider al PNL Botoșani.

Conducerea filialei neagă categoric aceste informații și subliniază că Florin Țurcanu „nu deține calitatea de consilier și nu ocupă nicio funcție de natură consultativă sau decizională în cadrul instituției ori a conducerii organizației județene PNL”. Practic, liberalii transmit clar că fostul lider politic nu are niciun rol oficial în structurile actuale ale partidului.

În același timp, PNL Botoșani transmite că Valeriu Iftime își menține intenția de a „comunica deschis proiectele și planurile pentru județ”, precizând că dialogul cu diverse persoane din comunitate este unul firesc, dar strict consultativ, la nivel tehnic, fără responsabilități sau atribuții în procesul decizional. O nuanțare necesară, având în vedere discuțiile publice din ultimele zile.

Liberalii mai transmit că își reafirmă angajamentul pentru atingerea obiectivelor strategice majore ale județului Botoșani, subliniind principiile de transparență, responsabilitate și informare corectă a cetățenilor.

Mesajul vine într-un moment sensibil pentru organizația PNL Botoșani, aflată în primul an al unui nou mandat la Consiliul Județean și într-un proces de recconstrucție internă care până acum i-au dat mari bătăi de cap lui Valeriu Iftime.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Alexandra Butnaru, din nou cea mai pricepută vorbitoare din România și Republica Moldova

Publicat

Publicitate

Alexandra Butnaru, tânăra de la Botoșani care, în primăvară la Praga, câștiga locul I la Discursuri Improvizate la nivel internațional, este din nou pe drumul spre un succes la fel de răsunător.

Alexandra Butnaru a obținut în această lună locul I la ambele probe la care a participat, ambele în limba engleză: Discursuri Umoristice și Discursuri Improvizate, din cadrul concursului Toastmasters de toamnă, alături de concurenți din România și Republica Moldova, vorbitori experimentați, din cluburi ce funcționează în marile orașe ale țării, precum București, Iași, Cluj, Sibiu, Constanța, Timișoara, Târgu Mureș și altele.

Concursul a avut loc la Alba Iulia, iar din partea Toastmasters Botoșani, au concurat Elena Tincu,  la secțiunea în limba română și Alexandra Butnaru, în limba engleză.

La doar câteva luni de Toastmasters, Elena a reușit calificarea la concursul de „divizie”, așa cum a fost nivelul celui de la Alba Iulia, după un rezultat foarte bun obținut la o fază anterioară la Chișinău. Ediția pe „arie” s-a desfășurat în octombrie, iar clubul botoșănean de public-speaking a fost reprezentat de trei vorbitori, Elena și Alexandra fiind însoțite și de Radu Huțanu, iar rezultatele au adus multă bucurie:

Elena Tincu – locul III la Discursuri Umoristice (română)
Radu Huțanu – locul I la Discursuri Improvizate (română)
Alexandra Butnaru – locul I la Discursuri Improvizate (română) și locul II la Discursuri Umoristice (engleză)

Alexandra va reprezenta Divizia (România și Republica Moldova) la următorul nivel al concursului, care va avea loc în 2026 la Split, Croația, cu participarea țărilor din Europa Centrală și de Est. Dar nu va merge singură, pentru că la Toastmasters totul de face în echipă. Colegii de club au fost, mai mereu, prezenți pentru a-și susține echipa și pentru a participa la trainingurile de public speaking și leadership organizate în cadrul acestor evenimente.

Publicitate

Rezultatele obținute la nivel regional și național în acest an sunt fără precedent. Clubul Toastmasters Botoșani demonstrează că este un loc perfect pentru a-ți dezvolta abilitățile de comunicare. Atmosfera este relaxantă, deși se luptă cu emoțiile, întâlnirile sunt vesele și de un maxim sprijin reciproc în formarea abilităților de comunicare, dar și de prietenie.
Pentru cine vrea să se convingă, participarea la ședințe este gratuită. Acestea se desfășoară în fiecare joi, de la ora 18.30, în separeul restaurantului La Strada, de pe pietonalul botoșănean.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Unțeni din cauza unui coș de fum neizolat. Pompierii avertizează: Izolați coșurile, pericol major de incendiu!

Publicat

Publicitate

Dimineață cu emoții puternice pentru o familie din Unțeni, după ce un incendiu a izbucnit la acoperișul unui foișor lipit de casă. Flăcările au pornit, cel mai probabil, de la un coș de fum neizolat corespunzător față de materialele combustibile, iar pericolul ca incendiul să se extindă la locuință a fost unul real.

La fața locului au ajuns pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. Echipele de intervenție au acționat rapid și au reușit să limiteze pagubele, oprind flăcările înainte ca acestea să cuprindă casa. Aproximativ 40 de metri pătrați din acoperișul anexei au fost distruși.

Echipele au lucrat contracronometru pentru a proteja locuința și bunurile familiei și au reușit să facă ca pierderile să fie cât mai mici.

ISU Botoșani atrage atenția că astfel de incidente sunt frecvente în sezonul rece și pot fi prevenite cu măsuri simple, dar esențiale. Pompierii reamintesc proprietarilor să izoleze coșurile de fum, să păstreze distanța față de elementele combustibile și să curețe periodic canalele de evacuare.

Specialiștii recomandă îngroșarea zidăriei coșului la trecerea prin planșee, tencuirea și văruirea porțiunii din pod pentru a observa din timp eventualele fisuri, precum și verificarea regulată a coșurilor pentru a preveni scânteile care pot aprinde structurile din lemn.

„Căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coș deteriorat pot provoca incendii devastatoare”, avertizează pompierii, care fac apel la populație să ia în serios aceste măsuri.

Publicitate

Reprezentanții ISU subliniază că siguranța locuinței depinde în mare măsură de modul în care proprietarii întrețin și verifică sobele și coșurile de fum.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat găsit mort la o fermă din Vorniceni. Principalul suspect, reținut de poliție

Publicat

Publicitate

Scene șocante, duminică dimineață, într-o fermă din comuna Vorniceni. Un bărbat de 48 de ani a fost găsit fără viață, iar primele indicii arată că acesta a murit în urma unei agresiuni violente. Polițiștii din cadrul Secției 9 Vlăsinești au fost sesizați în jurul amiezii, iar echipajele ajunse la fața locului au confirmat imediat gravitatea situației.

Victima prezenta leziuni în zona capului, semn că moartea nu a fost una accidentală. Zona fermei a fost securizată, iar polițiștii criminaliști au început cercetarea amănunțită a perimetrului, în încercarea de a reconstitui ultimele ore ale bărbatului.

Polițiștii de la Botoșani au anunțat că ancheta este în desfășurare, iar autoritățile își cer scuze pentru eventualele restricții de circulație din zonă, echipele lucrând pentru elucidarea cazului. În scurt timp, polițiștii au identificat persoana bănuită că ar fi comis fapta. Suspectul se află deja în custodia oamenilor legii și este audiat.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani au preluat cazul și coordonează investigațiile sub aspectul comiterii infracțiunii de omor. Ancheta se concentrează pe stabilirea motivului, a împrejurărilor exacte și pe eventuale legături dintre victimă și agresor.

Localnicii din Vorniceni sunt șocați de cele întâmplate, în condițiile în care comuna nu s-a confruntat frecvent cu fapte de o asemenea gravitate. Autoritățile fac apel la calm și transmit că toate resursele necesare au fost mobilizate pentru clarificarea rapidă a situației. Cercetările continuă în ritm accelerat, iar procurorii vor stabili în orele următoare măsurile legale ce se impun în cazul suspectului.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending