Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (254)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Am citit o carte de poeme cu un titlu brâncuşian: „Forma păsării” (Editura „Axa”, Botoşani, 2012). Autor: Florentina Toniţă. O citesc relativ târziu, dar am rămas încântat de modalităţile folosite în armonizarea  a două tendinţe: cea conservatoare şi cea modernistă.  Reţin câteva versuri: 1. „chipul mamei îmbătrânind ca o sărbătoare în strană”; 2. „forma păsării cuprinde înlăuntrul în trup”; 3. „despre iubire şi îngeri e bine să taci”; 4. „la marginea lumii suflet răpit caut odihnă”; 5. „fereastra împarte biserici la trei”; 6. „e de ajuns să înfloreşti o dată, a doua oară repeţi cuvintele”; 7. „mai am lacrimi doar pentru o jumătate de ochi”;  8. „să vorbeşti despre Dumnezeu la o cafea e ca şi cum ai visa în plină amiază”; 9. „poeţii nu ştiu iubi, poeţii înmormântează fete albe în cămăşi largi”; 10. „iubiţii aruncă în copaci poeme uscate”; 11. „fata care plânge calcă în picioare fericirea lumii întregi”; 12. „în loc de ochi două sfeşnice aburind”;  13. „în lanul cu maci anul acesta a năpădit tăcerea” etc.;

 

Citesc o carte deosebită scrisă de Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Idealul valah” (Editura „Contemporanul”, colecţia „Istoria mentalităţilor”, Bucureşti, 2017). La pagina 30, autorul introduce  termenul de „emigrand” / „emigrând”, reprezentând „individul pentru care posibilitatea stabilirii într-o altă ţară decât cea de baştină constituie nordul busolei sale existenţiale”. Explică autorul: „Termenul l-am construit având în minte termenul analizand din psihanaliză (en. analysand, fr. analysant). Spre deosebire de alte cuvinte, precum „analizat”, „pacient”, „client” unde persoana care urmează o terapie este văzută / înţeleasă ca obiect asupra căruia îşi exercită ştiinţa psihanalistul, analizandul  este înţeles ca persoană activă, implicată, participantă la propriul proces de analiză. Acest gerunziu face evidentă dimensiunea vie, dinamică, în desfăşurare  a procesului analizei, faţă de ceilalţi termeni care semnifică analiza din perspectiva unui proces deja încheiat, deja consumat. (Îi mulţumesc profesorului Vasile Dem. Zamfirescu pentru explicarea acestor sensuri). Dacă nu s-ar prefera calcurile lingvistice, echivalentul românesc  ar fi analizând(ul), iar în loc de emigrand am folosi emigrând(ul)”;

Publicitate

 

Reţin din „România literară” nr. 7 din 2018 un poem al  poetului, eseistului şi traducătorului de origine kurdă Cemal Sureya: „De vie aţi îngropat primăvara / Frunzişurile nu le-am mai găsit înverzite / V-au plăcut doar mirosurile frunzelor moarte / De vie aţi îngropat primăvara // De vie aţi îngropat vara / V-aţi bucurat de ea asemenea oricărui început /  A fost la fel de dulce şi v-a plăcut / De vie aţi îngropat vara // Toamna aţi îngropat-o de vie / Ciorchinii aşezaţi în palme nu v-au plăcut / I-aţi călcat în picioare / Toamna aţi îngropat-o de vie //  Iarna aţi îngropat-o de vie / Nu v-au plăcut străzile ei cu bazaruri / Împodobite ca nişte buchete / Iarna aţi îngropat-o de vie” („Patru anotimpuri”);

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 2 din 2018, despre  Domnişoara Cucu: „personajul Domnişoara Cucu din piesa lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”, a fost multă vreme un prototip al persoanei încuiate, care încearcă să încuie societatea din jurul său cu pudibonderia şi cu severitatea sa ridicolă. Azi, Domnişoara Cucu este uitată. E uitată la noi, dar a scos capul în lumea largă, cea care dă direcţia tuturor, chiar fără a mai purta neaoşul nume românesc. Pentru cine nu-şi mai aminteşte, Domnişoara Cucu este o profesoară acră şi severă, de la liceul de fete din micul orăşel unde se petrece acţiunea piesei lui Sebastian, care venea la gară de câteva ore pe zi, ca să prindă elevele ce-şi fac semne (nepermise) cu domnii din trenul Bucureşti – Sinaia (că orăşelul se găsea pe acea linie), le urmărea dacă merg la cinema şi dacă le prindea acolo, pac, o eliminare, sau dacă poartă numărul matricol la uniformă şi alte asemenea fleacuri prin care ea înţelegea păstrarea moralei”;

Publicitate

 

Reţin din Nichita Stănescu: „Ai grijă, luptătorule, nu-ţi pierde / ochiul / pentru că vor aduce şi-ţi vor aşeza / în orbită un zeu / şi el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mişca sufletele slăvindu-l… / Şi chiar şi tu îţi vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini”;

 

Maria – Ana Tupan, în „Contemporanul. Ideea Europeană” nr. 1 din 2018, punând întrebări: „Unde este însă monumentul victimelor comunismului din capitala României? Timorate de un regim totalitar, de ce să ne mirăm că elitele politice rămân aservite hegemonului, oricare va fi fiind acesta? De ce nu există un capitol dedicat tragediei elitelor româneşti din anii postbelici, enormei  risipe de inteligenţă şi creativitate din cauza exterminării, eliminării din viaţa socială prin întemniţare, marginalizare, politici de personal?”

 Ioan Petru Culianu despre comunism: „Oricât de importantă ar fi fost pentru noi perioada comunistă, cea cuprinsă între anii 1948 şi 1989, la nivelul istoriei literaturii noastre ea nu va reprezenta decât o paranteză nefericită, o pată neagră cum au existat atâtea în istoria umanităţii. Acestui interval de maladie a spiritului viitoarele istorii îi vor consacra doar câteva rânduri”;

 

Gabriela Gheorghişor , în „Ramuri” nr. 2 din 2018,  reţinând o serie de monograme stilistice dintre cele exprimate de Mihai Zamfir: Arghezi („scriitură metaforică”), Pillat („sub zodia clasicismului fundamental”), Blaga („tehnica spusului pe jumătate”), Bacovia („monotonia programată”, „insertul şocant”), Rebreanu („scriitură cenuşie”), Papadat-Bengescu („impresionistă”, „cu franţuzisme”), Mateiu Caragiale („limbaj artificial”), Ion Barbu („discursiv-oriental”);

 

Reţin din „Ramuri” nr. 2 din 2018 poezia  „Cântec simplu”  scrisă de Gabriel Chifu, o poezie care mi se potriveşte perfect: „Într-o zi, mama s-a oprit / şi eu a trebuit să urmez drumul / în locul ei. / Aşa a înaintat ea, cu paşii mei, / aşa a privit lucrurile ea, / cu ochii mei. // Într-o zi, şi tata s-a oprit, / iar eu am mers mai departe în locul lui. / Şi el a ajuns până unde am ajuns eu, / şi el a continuat să vadă lumea / cu privirea mea. // Cât voi mai fi în stare, am să-i ajut: / aşa, prin mine, / să simtă şi ei vântul îmbătător cum adie, / prin mine, ploaia de seară să-i ude răcoroasă, / şi tot prin mine / zorii să se verse peste ei, torent, / să-i ia, să-i spele, / să-i curăţească, / înluminându-i.”

 

Artistul fotograf Răzvan Voiculesu despre ţărani, într-un interviu dat lui Cristian Pătrăşconiu şi publicat în „Ramuri” nr. 2 din 2018:

  1. „unii lucrează cu mâinile, unii nu”;
  2. „geografic, nu au nevoie de prea mult spaţiu”;
  3. „lumea lor, fizic vorbind, nu e deloc mare”;
  4. „în privinţa timpului, nu ceasul nostru, al celor de la oraş, nu telefonul mobil sunt ceea ce le cadenţează existenţa”;
  5. „reperele lor nu sunt ale noastre”;
  6. „felul lor de a respecta timpul este radical diferit de felul nostru de a lucra cu timpul”;
  7. „au un mod special de a înţelege lucrurile materiale”;
  8. „bucuria lor de a se vedea cu alţi oameni stă pe alte coordonate şi e altfel”;
  9. „sufleteşte, la ei e altceva decât la noi”;
  10. „marile călătorii ale vieţii lor au fost la patru sate mai încolo”;
  11. „până când îşi dau drumul, scoţi greu ceva de la ei”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 21 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 21 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 21 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 26, 8, 21, 20, 40, 22

Publicitate

Loto 5/40: 11, 29, 32, 31, 21, 36

Joker: 11, 43, 13, 39, 21 + 6

Noroc: 6 7 5 7 0 1 1

Publicitate

Noroc Plus: 9 5 1 5 8 0

Super Noroc: 2 2 8 2 3 8

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Veste bună pentru mediul de afaceri: Bonificaţie de 5% din impozit pentru microîntreprinderile bune platnice

Publicat

Publicitate

Microîntreprinderile bune platnice vor primi o bonificaţie de 5% din impozit. Acest lucru după ce Camera Deputaţilor a adoptat, luni, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgenţă 107/2024, stabilind, printr-un amendament, majorarea bonificaţiei de care beneficiază microîntreprinderile bune platnice de la 3% la 5% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe venit, aferente anului fiscal 2024.

S-au înregistrat 158 voturi pentru, 40 contra şi 17 abțineri, transmite Agerpres.

Publicitate

”Am reușit! E adevărat doar prin presiune! Amendamentul Roman e literă de lege. Arătăm respectul PNL și al președintelui Nicolae Ciucă, pentru 560.000 de firme care își plătesc la timp, birurile către stat.

Plătitorii de impozit pe profit, precum și plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor beneficiază de o bonificație de 5%, din impozitul pe profitul anual și din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, aferent anului 2024.

O altă veste bună este ca urmare a discuțiilor cu ministrul liberal de finanțe, se susține permanentizarea acestei măsuri pentru mediul privat. USR a votat împotriva, iar AUR s-a abținut, ceea ce e tot un vot împotrivă” a transmis deputatul de Alba, Florin Roman.

Publicitate

Bonificaţie de 5% din impozit. Ce prevede proiectul

OUG 107/2024 reglementează unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024.

Actul normativ prevede măsuri privind acordarea unor facilităţi fiscale, constând în anularea unor obligaţii de plată accesorii, monitorizarea cheltuielilor publice pentru flexibilizarea alimentării Fondului de rezervă bugetară, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

“Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut la
art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (…), precum şi contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit titlului III “Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din aceeaşi lege, beneficiază de o bonificaţie de 5% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz”, prevede textul adoptat. În textul iniţial al ordonanţei de urgenţă, această bonificaţie este de 3%.

Publicitate

În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Problemele județului își pot găsi rezolvarea dacă nu le mai ascundem sub preș cum au făcut cei de la PSD

Publicat

Publicitate

Așa cum puteți observa, problemele județului își pot găsi rezolvarea. Important este să nu le mai ascundem sub preș, așa cum au făcut, ani de zile, cei de la PSD. De ce au făcut asta? Pentru că au vrut mereu să pozeze în echipa perfectă pentru administrarea județului, în timp ce Botoșaniul se prăbușea și ajungea pe ultimul loc în orice clasament al dezvoltării.

Pentru mine, în calitate de președinte al Consiliului Județean, este extrem de important să avem discuții constructive cu liderii principali ai României despre cum putem schimba situația din Botoșani. În vizita recentă a domnului Nicolae Ionel Ciucă am mers împreună să vedem care sunt proiectele eșuate ale județului și cum putem salva această situație. Am extrem de multe priorități pentru care am mare nevoie de sprijin total la nivel central.

Faptul că spitalul de paliație a fost tergiversat atât de mult, iar, într-un final, a fost construit complet greșit, reprezintă o adevărată rușine pentru cei care au gestionat și monitorizat proiectul. Probabil nu au considerat că au voturi de aici, așa a fost gândirea până acum, totul se traducea în voturi. Eu voi demonstra că pentru mine contează oamenii! Însă vom rezolva și această problemă. Dacă primăria nu va rezolva URGENT cu acest proiect, vom prelua proiectul la Consiliul Județean. Este imperativ ca botoșănenii să aibă acces la facilitățile oferite de un spital de paliație, pentru că este un coșmar ce trăiesc familiile acestor pacienți.

Publicitate

Împreună am fost și la fabrica Artsana, o fabrică care s-a închis și care a provocat un adevărat cutremur în întreg județul, lăsând oameni fără locuri de muncă, asta s-a intamplat EXCLUSIV din cauza lipsei de viziune a celor care au condus județul. Este necesar să investim în astfel de fabrici și să căutăm soluții pentru a atrage investitori și locuri de muncă. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a munci aici, în Botoșani. Acesta este SINGURUL plan pentru o evoluție și o dezvoltare sigură.

Nu suntem aici pentru campanie, nu suntem doar în trecere. Dorința noastră este ca oamenii să vadă și să înțeleagă că nu repetăm modelele vechi.

Sunt alături de voi, dragi botoșăneni. Împreună aducem Botoșaniul la nivelul de progres pe care îl merită!

Publicitate

#continuamschimbarea

#ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

S-au speriat și polițiștii de TUPEU: Într-o comună din Botoșani figurează 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pus în data de 20.11.2024, în executare, 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.

Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Publicitate

În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, într-o comună din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.

Publicitate

Banii se împărțeau astfel:

– 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;

– între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității; există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate cât și pașaportul;

Publicitate

– 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.

“Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Brigada Specială de Intervenție ”Vlad Țepeș”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, precum și cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În urma perchezițiilor efectuate ieri, au fost aduse la audieri 18 persoane, dintre care 12 au fost reținute și 4 se află sub control judiciar.

Totodată, au fost confiscate importante sume de bani 358.000 lei, 65.250 euro, 3.215 dolari, 2000 lire și100 franci elvețieni”, a precizat într-un comunicat Poliția de Frontieră.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending