Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (254)

Publicat

acum 8 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Am citit o carte de poeme cu un titlu brâncuşian: „Forma păsării” (Editura „Axa”, Botoşani, 2012). Autor: Florentina Toniţă. O citesc relativ târziu, dar am rămas încântat de modalităţile folosite în armonizarea  a două tendinţe: cea conservatoare şi cea modernistă.  Reţin câteva versuri: 1. „chipul mamei îmbătrânind ca o sărbătoare în strană”; 2. „forma păsării cuprinde înlăuntrul în trup”; 3. „despre iubire şi îngeri e bine să taci”; 4. „la marginea lumii suflet răpit caut odihnă”; 5. „fereastra împarte biserici la trei”; 6. „e de ajuns să înfloreşti o dată, a doua oară repeţi cuvintele”; 7. „mai am lacrimi doar pentru o jumătate de ochi”;  8. „să vorbeşti despre Dumnezeu la o cafea e ca şi cum ai visa în plină amiază”; 9. „poeţii nu ştiu iubi, poeţii înmormântează fete albe în cămăşi largi”; 10. „iubiţii aruncă în copaci poeme uscate”; 11. „fata care plânge calcă în picioare fericirea lumii întregi”; 12. „în loc de ochi două sfeşnice aburind”;  13. „în lanul cu maci anul acesta a năpădit tăcerea” etc.;

 

Citesc o carte deosebită scrisă de Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Idealul valah” (Editura „Contemporanul”, colecţia „Istoria mentalităţilor”, Bucureşti, 2017). La pagina 30, autorul introduce  termenul de „emigrand” / „emigrând”, reprezentând „individul pentru care posibilitatea stabilirii într-o altă ţară decât cea de baştină constituie nordul busolei sale existenţiale”. Explică autorul: „Termenul l-am construit având în minte termenul analizand din psihanaliză (en. analysand, fr. analysant). Spre deosebire de alte cuvinte, precum „analizat”, „pacient”, „client” unde persoana care urmează o terapie este văzută / înţeleasă ca obiect asupra căruia îşi exercită ştiinţa psihanalistul, analizandul  este înţeles ca persoană activă, implicată, participantă la propriul proces de analiză. Acest gerunziu face evidentă dimensiunea vie, dinamică, în desfăşurare  a procesului analizei, faţă de ceilalţi termeni care semnifică analiza din perspectiva unui proces deja încheiat, deja consumat. (Îi mulţumesc profesorului Vasile Dem. Zamfirescu pentru explicarea acestor sensuri). Dacă nu s-ar prefera calcurile lingvistice, echivalentul românesc  ar fi analizând(ul), iar în loc de emigrand am folosi emigrând(ul)”;

Publicitate

 

Reţin din „România literară” nr. 7 din 2018 un poem al  poetului, eseistului şi traducătorului de origine kurdă Cemal Sureya: „De vie aţi îngropat primăvara / Frunzişurile nu le-am mai găsit înverzite / V-au plăcut doar mirosurile frunzelor moarte / De vie aţi îngropat primăvara // De vie aţi îngropat vara / V-aţi bucurat de ea asemenea oricărui început /  A fost la fel de dulce şi v-a plăcut / De vie aţi îngropat vara // Toamna aţi îngropat-o de vie / Ciorchinii aşezaţi în palme nu v-au plăcut / I-aţi călcat în picioare / Toamna aţi îngropat-o de vie //  Iarna aţi îngropat-o de vie / Nu v-au plăcut străzile ei cu bazaruri / Împodobite ca nişte buchete / Iarna aţi îngropat-o de vie” („Patru anotimpuri”);

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 2 din 2018, despre  Domnişoara Cucu: „personajul Domnişoara Cucu din piesa lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”, a fost multă vreme un prototip al persoanei încuiate, care încearcă să încuie societatea din jurul său cu pudibonderia şi cu severitatea sa ridicolă. Azi, Domnişoara Cucu este uitată. E uitată la noi, dar a scos capul în lumea largă, cea care dă direcţia tuturor, chiar fără a mai purta neaoşul nume românesc. Pentru cine nu-şi mai aminteşte, Domnişoara Cucu este o profesoară acră şi severă, de la liceul de fete din micul orăşel unde se petrece acţiunea piesei lui Sebastian, care venea la gară de câteva ore pe zi, ca să prindă elevele ce-şi fac semne (nepermise) cu domnii din trenul Bucureşti – Sinaia (că orăşelul se găsea pe acea linie), le urmărea dacă merg la cinema şi dacă le prindea acolo, pac, o eliminare, sau dacă poartă numărul matricol la uniformă şi alte asemenea fleacuri prin care ea înţelegea păstrarea moralei”;

 

Reţin din Nichita Stănescu: „Ai grijă, luptătorule, nu-ţi pierde / ochiul / pentru că vor aduce şi-ţi vor aşeza / în orbită un zeu / şi el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mişca sufletele slăvindu-l… / Şi chiar şi tu îţi vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini”;

 

Maria – Ana Tupan, în „Contemporanul. Ideea Europeană” nr. 1 din 2018, punând întrebări: „Unde este însă monumentul victimelor comunismului din capitala României? Timorate de un regim totalitar, de ce să ne mirăm că elitele politice rămân aservite hegemonului, oricare va fi fiind acesta? De ce nu există un capitol dedicat tragediei elitelor româneşti din anii postbelici, enormei  risipe de inteligenţă şi creativitate din cauza exterminării, eliminării din viaţa socială prin întemniţare, marginalizare, politici de personal?”

 Ioan Petru Culianu despre comunism: „Oricât de importantă ar fi fost pentru noi perioada comunistă, cea cuprinsă între anii 1948 şi 1989, la nivelul istoriei literaturii noastre ea nu va reprezenta decât o paranteză nefericită, o pată neagră cum au existat atâtea în istoria umanităţii. Acestui interval de maladie a spiritului viitoarele istorii îi vor consacra doar câteva rânduri”;

 

Gabriela Gheorghişor , în „Ramuri” nr. 2 din 2018,  reţinând o serie de monograme stilistice dintre cele exprimate de Mihai Zamfir: Arghezi („scriitură metaforică”), Pillat („sub zodia clasicismului fundamental”), Blaga („tehnica spusului pe jumătate”), Bacovia („monotonia programată”, „insertul şocant”), Rebreanu („scriitură cenuşie”), Papadat-Bengescu („impresionistă”, „cu franţuzisme”), Mateiu Caragiale („limbaj artificial”), Ion Barbu („discursiv-oriental”);

 

Reţin din „Ramuri” nr. 2 din 2018 poezia  „Cântec simplu”  scrisă de Gabriel Chifu, o poezie care mi se potriveşte perfect: „Într-o zi, mama s-a oprit / şi eu a trebuit să urmez drumul / în locul ei. / Aşa a înaintat ea, cu paşii mei, / aşa a privit lucrurile ea, / cu ochii mei. // Într-o zi, şi tata s-a oprit, / iar eu am mers mai departe în locul lui. / Şi el a ajuns până unde am ajuns eu, / şi el a continuat să vadă lumea / cu privirea mea. // Cât voi mai fi în stare, am să-i ajut: / aşa, prin mine, / să simtă şi ei vântul îmbătător cum adie, / prin mine, ploaia de seară să-i ude răcoroasă, / şi tot prin mine / zorii să se verse peste ei, torent, / să-i ia, să-i spele, / să-i curăţească, / înluminându-i.”

 

Artistul fotograf Răzvan Voiculesu despre ţărani, într-un interviu dat lui Cristian Pătrăşconiu şi publicat în „Ramuri” nr. 2 din 2018:

  1. „unii lucrează cu mâinile, unii nu”;
  2. „geografic, nu au nevoie de prea mult spaţiu”;
  3. „lumea lor, fizic vorbind, nu e deloc mare”;
  4. „în privinţa timpului, nu ceasul nostru, al celor de la oraş, nu telefonul mobil sunt ceea ce le cadenţează existenţa”;
  5. „reperele lor nu sunt ale noastre”;
  6. „felul lor de a respecta timpul este radical diferit de felul nostru de a lucra cu timpul”;
  7. „au un mod special de a înţelege lucrurile materiale”;
  8. „bucuria lor de a se vedea cu alţi oameni stă pe alte coordonate şi e altfel”;
  9. „sufleteşte, la ei e altceva decât la noi”;
  10. „marile călătorii ale vieţii lor au fost la patru sate mai încolo”;
  11. „până când îşi dau drumul, scoţi greu ceva de la ei”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Documente necesare pentru eliberarea cazierului judiciar în 2025. Ghid complet

Publicat

acum 21 de minute

joi, 30.01.2025

de

Publicitate

Documente necesare pentru eliberarea cazierului judiciar în 2025: Ghid complet cu pașii de urmat pentru a obține cazierul, informează alba24.ro. Obținerea cazierului judiciar în 2025 implică respectarea unor pași specifici și prezentarea unor documente obligatorii. Articolul de față detaliază actele necesare, timpul de așteptare și pașii esențiali pentru a solicita și obține acest document.

De asemenea, sunt incluse informații utile despre obținerea cazierului judiciar pentru persoanele domiciliate în străinătate, precum și despre procedurile necesare pentru eliberarea acestuia prin împuternicire.

Cazier pentru persoanele majore și pentru minorii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani

Documentele necesare pentru eliberarea cazierului judiciar de către persoanele majore și de către minorii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, sunt următoarele:

  • Cererea pentru eliberare cazier;
  • Actul de identitate aflat în termen de valabilitate.
  • Cazier judiciar pentru minorii de sub 14 ani

Eliberarea cazierului judiciar de către minorii de sub 14 ani, se pot obține de un părinte sau tutore legal, iar documentele necesare sunt următoarele:

  • Cerere eliberare cazier judiciar;
  • Actul de identitate al părintelui/tutorelui, în copie și original;
  • Certificatul de naștere al minorului, în copie și original.

Cazier judiciar pentru persoanele juridice

Pentru a obține un certificat de cazier judiciar, o persoană juridică trebuie să depună o cerere-tip, prin reprezentantul legal, la orice secție de poliție care are ghișeu pentru eliberarea certificatelor de cazier.

Cererea trebuie însoțită de următoarele documente:

Publicitate
  • Actul de identitate;
  • Împuternicirea reprezentantului legal, care poate fi solicitată direct la ghișeu sau descărcată de pe site-ul: ab.politiaromana.ro.;
  • Documente care dovedesc calitatea de reprezentant legal sau împuternicit, în funcție de tipul persoanei juridice (societăți comerciale, asociații și fundații, unități de învățământ sau unități administrativ-teritoriale).

Persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale sau familiale, înființate conform OUG 44/2008, nu au personalitate juridică, așadar nu pot obține certificat de cazier judiciar.

Cazier judiciar prin împuternicire

Dacă certificatul de cazier judiciar este solicitat printr-un împuternicit al unei persoane fizice sau printr-o împuternicire avocațială, sunt necesare următoarele documente:

  • Actul de identitate al împuternicitului;
  • Procura autentificată de la notar, în original (dacă este emisă în Republica Moldova sau de ambasadele Republicii Moldova în limba română, nu necesită alte legalizări;  procura trebuie să specifice clar cine este împuternicit, scopul și durata mandatului);
  • Împuternicirea avocațială;
  • Cererea-tip completată.

Cazuri speciale:

Dacă certificatul de cazier este necesar pentru un dosar de grațiere individuală, poate fi solicitat de:

  • Persoana condamnată;
  • Copiii, soțul/soția, părinții, frații sau surorile condamnatului;
  • Reprezentantul legal sau avocatul condamnatului.

Aceștia trebuie să prezinte documente care dovedesc legătura cu persoana condamnată.

Cazier judiciar pentru persoanele domiciliate în străinătate

Persoanele care locuiesc în străinătate pot solicita certificatul de cazier judiciar prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României.

La cerere, persoanele aflate în străinătate pot primi adeverințe emise de misiunile diplomatice sau consulare, după ce se fac verificările necesare în bazele de date.

Adeverințele au aceeași valoare juridică ca certificatul de cazier judiciar și pot fi folosite exclusiv în străinătate.

Cât durează până se eliberează cazierul judiciar

Certificatul de cazier judiciar se eliberează, de obicei, pe loc sau, cel târziu, în termen de 3 zile de la data depunerii cererii, dacă aceasta este depusă în România.

În cazul în care cererea este depusă prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, termenul de eliberare a certificatului este de cel mult 30 de zile.

Pentru adeverințe, termenul de eliberare este de maximum 10 zile de la data solicitării.

Cât este valabil cazierul judiciar

Certificatul de cazier este valabil 6 luni de la data eliberării şi numai în scopul pentru care a fost eliberat, potrivit IPJ Alba.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O familie cu 11 copii din orașul Bucecea a rămas fără casă, după un incendiu violent. Îngerul salvator a fost unul dintre copii care a dat alarma

Publicat

acum o oră

joi, 30.01.2025

de

Publicitate

O familie cu 11 copii din orașul Bucecea trece prin momente grele, după ce a rămas fără casă. Locuința a fost cuprinsă de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile. Unul dintre copii a observat flăcările, și-a anunțat părinții și, împreună, i-au ajutat pe frați să iasă din casă. Tot el a sunat după ajutor, la 112. S-a întâmplat în noaptea de 29 spre 30 ianuarie, puțin după miezul nopții.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii militari din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Bucecea. Aceștia au constatat faptul că locuința, cu o suprafață de aproximativ 160 de metri pătrați, ardea în totalitate. Din interiorul casei, pompierii au scos două butelii, fiind eliminat riscul de explozie. Pentru stingerea incendiului, s-a intervenit mai bine de trei ore. Pompierii militari acționează și la această oră pentru înlăturarea efectelor.

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani vă reamintește:

– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

Publicitate

– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Material de informare preventivă: https://youtu.be/ixUc6UmdzHY

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur

Publicat

acum 2 ore

joi, 30.01.2025

de

Publicitate

Cei între sfinți Părinții noștri Vasile cel Mare (1 ianuarie), Grigorie Teologul (25 ianuarie) și Ioan Gură de Aur (13 noiembrie) sunt cunoscuți ca Sfinții Trei Ierarhi pentru poziția de recunoaștere specială pe care o au în Biserica Ortodoxă.

Prăznuirea lor împreună se face la data de 30 ianuarie. În secolul al XI-lea s-au reactivat cu putere la Constantinopol dispute mai vechi legate de întrebarea „care dintre cei trei ierarhi ar fi cel mai mare?” Cum aceste discuții aprinse nu mai încetau, Dumnezeu a îngăduit ca cei trei ierarhi să-i apară sfântului Ioan Mauropous, episcopul Evhaitelor (Ioan Evhaitul 14 iunie sau 5 octombrie), în anul 1084, și i-au spus că ei trei sunt egali în fața lui Dumnezeu: „Nu este nici o separare și nici o dezbinare între noi”.

Astfel, sfântul Ioan Mauropous a ales data de 30 ianuarie ca zi de prăznuire comună. Aceasta a fost primită de toți, iar disputele în această privință s-au stins în capitala imperiului. Cele două canoane de la utrenia praznicului Sfinților Trei Ierarhi sunt atribuite sfântului Ioan Evhaitul. Sfinții Trei Ierarhi sunt considerați ca fiind ocrotitori ai instituțiilor de învățământ teologic.

Multe biserici din întreaga lume, de la orașe sau de la sate, au hramul Sf. Trei Ierarhi. În România, printre cele mai vestite lăcașuri cu acest hram se numără Biserica „Trei Ierarhi” (Iași) – cea mai frumoasă ctitorie a voievodului Vasile Lupu, o adevărată o bijuterie arhitectonică – și Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

Citeste mai mult

Eveniment

Alertă! Un bărbat de 48 de ani, din municipiul Botoșani, are nevoie de ajutor! Dacă l-ați văzut, sunați la 112

Publicat

acum 11 ore

miercuri, 29.01.2025

de

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 48 de ani, din municipiul Botoșani, care a părăsit domiciliul astăzi, în jurul orei 12:00, iar până în prezent nu a revenit.

 

GABOR ANDREI DANIEL are următoarele semnalmente: 1,60 m înălțime, aproximativ 60 de kg, păr șaten, ochi căprui.

 

Acesta purta o geacă bleumarin, pantaloni negri de trening, căciulă neagră cu dungi portocalii, iar în picioare purta adidași negri cu dungi roșii.

 

Publicitate

Bărbatul are probleme medicale care nu îi permit să se orienteze în timp și spațiu.

 

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending