Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (254)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Am citit o carte de poeme cu un titlu brâncuşian: „Forma păsării” (Editura „Axa”, Botoşani, 2012). Autor: Florentina Toniţă. O citesc relativ târziu, dar am rămas încântat de modalităţile folosite în armonizarea  a două tendinţe: cea conservatoare şi cea modernistă.  Reţin câteva versuri: 1. „chipul mamei îmbătrânind ca o sărbătoare în strană”; 2. „forma păsării cuprinde înlăuntrul în trup”; 3. „despre iubire şi îngeri e bine să taci”; 4. „la marginea lumii suflet răpit caut odihnă”; 5. „fereastra împarte biserici la trei”; 6. „e de ajuns să înfloreşti o dată, a doua oară repeţi cuvintele”; 7. „mai am lacrimi doar pentru o jumătate de ochi”;  8. „să vorbeşti despre Dumnezeu la o cafea e ca şi cum ai visa în plină amiază”; 9. „poeţii nu ştiu iubi, poeţii înmormântează fete albe în cămăşi largi”; 10. „iubiţii aruncă în copaci poeme uscate”; 11. „fata care plânge calcă în picioare fericirea lumii întregi”; 12. „în loc de ochi două sfeşnice aburind”;  13. „în lanul cu maci anul acesta a năpădit tăcerea” etc.;

 

Citesc o carte deosebită scrisă de Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Idealul valah” (Editura „Contemporanul”, colecţia „Istoria mentalităţilor”, Bucureşti, 2017). La pagina 30, autorul introduce  termenul de „emigrand” / „emigrând”, reprezentând „individul pentru care posibilitatea stabilirii într-o altă ţară decât cea de baştină constituie nordul busolei sale existenţiale”. Explică autorul: „Termenul l-am construit având în minte termenul analizand din psihanaliză (en. analysand, fr. analysant). Spre deosebire de alte cuvinte, precum „analizat”, „pacient”, „client” unde persoana care urmează o terapie este văzută / înţeleasă ca obiect asupra căruia îşi exercită ştiinţa psihanalistul, analizandul  este înţeles ca persoană activă, implicată, participantă la propriul proces de analiză. Acest gerunziu face evidentă dimensiunea vie, dinamică, în desfăşurare  a procesului analizei, faţă de ceilalţi termeni care semnifică analiza din perspectiva unui proces deja încheiat, deja consumat. (Îi mulţumesc profesorului Vasile Dem. Zamfirescu pentru explicarea acestor sensuri). Dacă nu s-ar prefera calcurile lingvistice, echivalentul românesc  ar fi analizând(ul), iar în loc de emigrand am folosi emigrând(ul)”;

Publicitate

 

Reţin din „România literară” nr. 7 din 2018 un poem al  poetului, eseistului şi traducătorului de origine kurdă Cemal Sureya: „De vie aţi îngropat primăvara / Frunzişurile nu le-am mai găsit înverzite / V-au plăcut doar mirosurile frunzelor moarte / De vie aţi îngropat primăvara // De vie aţi îngropat vara / V-aţi bucurat de ea asemenea oricărui început /  A fost la fel de dulce şi v-a plăcut / De vie aţi îngropat vara // Toamna aţi îngropat-o de vie / Ciorchinii aşezaţi în palme nu v-au plăcut / I-aţi călcat în picioare / Toamna aţi îngropat-o de vie //  Iarna aţi îngropat-o de vie / Nu v-au plăcut străzile ei cu bazaruri / Împodobite ca nişte buchete / Iarna aţi îngropat-o de vie” („Patru anotimpuri”);

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 2 din 2018, despre  Domnişoara Cucu: „personajul Domnişoara Cucu din piesa lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”, a fost multă vreme un prototip al persoanei încuiate, care încearcă să încuie societatea din jurul său cu pudibonderia şi cu severitatea sa ridicolă. Azi, Domnişoara Cucu este uitată. E uitată la noi, dar a scos capul în lumea largă, cea care dă direcţia tuturor, chiar fără a mai purta neaoşul nume românesc. Pentru cine nu-şi mai aminteşte, Domnişoara Cucu este o profesoară acră şi severă, de la liceul de fete din micul orăşel unde se petrece acţiunea piesei lui Sebastian, care venea la gară de câteva ore pe zi, ca să prindă elevele ce-şi fac semne (nepermise) cu domnii din trenul Bucureşti – Sinaia (că orăşelul se găsea pe acea linie), le urmărea dacă merg la cinema şi dacă le prindea acolo, pac, o eliminare, sau dacă poartă numărul matricol la uniformă şi alte asemenea fleacuri prin care ea înţelegea păstrarea moralei”;

 

Reţin din Nichita Stănescu: „Ai grijă, luptătorule, nu-ţi pierde / ochiul / pentru că vor aduce şi-ţi vor aşeza / în orbită un zeu / şi el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mişca sufletele slăvindu-l… / Şi chiar şi tu îţi vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini”;

 

Maria – Ana Tupan, în „Contemporanul. Ideea Europeană” nr. 1 din 2018, punând întrebări: „Unde este însă monumentul victimelor comunismului din capitala României? Timorate de un regim totalitar, de ce să ne mirăm că elitele politice rămân aservite hegemonului, oricare va fi fiind acesta? De ce nu există un capitol dedicat tragediei elitelor româneşti din anii postbelici, enormei  risipe de inteligenţă şi creativitate din cauza exterminării, eliminării din viaţa socială prin întemniţare, marginalizare, politici de personal?”

 Ioan Petru Culianu despre comunism: „Oricât de importantă ar fi fost pentru noi perioada comunistă, cea cuprinsă între anii 1948 şi 1989, la nivelul istoriei literaturii noastre ea nu va reprezenta decât o paranteză nefericită, o pată neagră cum au existat atâtea în istoria umanităţii. Acestui interval de maladie a spiritului viitoarele istorii îi vor consacra doar câteva rânduri”;

 

Gabriela Gheorghişor , în „Ramuri” nr. 2 din 2018,  reţinând o serie de monograme stilistice dintre cele exprimate de Mihai Zamfir: Arghezi („scriitură metaforică”), Pillat („sub zodia clasicismului fundamental”), Blaga („tehnica spusului pe jumătate”), Bacovia („monotonia programată”, „insertul şocant”), Rebreanu („scriitură cenuşie”), Papadat-Bengescu („impresionistă”, „cu franţuzisme”), Mateiu Caragiale („limbaj artificial”), Ion Barbu („discursiv-oriental”);

 

Reţin din „Ramuri” nr. 2 din 2018 poezia  „Cântec simplu”  scrisă de Gabriel Chifu, o poezie care mi se potriveşte perfect: „Într-o zi, mama s-a oprit / şi eu a trebuit să urmez drumul / în locul ei. / Aşa a înaintat ea, cu paşii mei, / aşa a privit lucrurile ea, / cu ochii mei. // Într-o zi, şi tata s-a oprit, / iar eu am mers mai departe în locul lui. / Şi el a ajuns până unde am ajuns eu, / şi el a continuat să vadă lumea / cu privirea mea. // Cât voi mai fi în stare, am să-i ajut: / aşa, prin mine, / să simtă şi ei vântul îmbătător cum adie, / prin mine, ploaia de seară să-i ude răcoroasă, / şi tot prin mine / zorii să se verse peste ei, torent, / să-i ia, să-i spele, / să-i curăţească, / înluminându-i.”

 

Artistul fotograf Răzvan Voiculesu despre ţărani, într-un interviu dat lui Cristian Pătrăşconiu şi publicat în „Ramuri” nr. 2 din 2018:

  1. „unii lucrează cu mâinile, unii nu”;
  2. „geografic, nu au nevoie de prea mult spaţiu”;
  3. „lumea lor, fizic vorbind, nu e deloc mare”;
  4. „în privinţa timpului, nu ceasul nostru, al celor de la oraş, nu telefonul mobil sunt ceea ce le cadenţează existenţa”;
  5. „reperele lor nu sunt ale noastre”;
  6. „felul lor de a respecta timpul este radical diferit de felul nostru de a lucra cu timpul”;
  7. „au un mod special de a înţelege lucrurile materiale”;
  8. „bucuria lor de a se vedea cu alţi oameni stă pe alte coordonate şi e altfel”;
  9. „sufleteşte, la ei e altceva decât la noi”;
  10. „marile călătorii ale vieţii lor au fost la patru sate mai încolo”;
  11. „până când îşi dau drumul, scoţi greu ceva de la ei”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

S-a votat! Executorii judecătorești nu trebuie să mai solicite aprobare de la un judecător pentru executarea silită

Publicat

acum 10 minute

miercuri, 24.12.2025

de

Publicitate

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege de modificare a Codului de procedură penală în urma căruia durata unui număr semnificativ de procese va fi scurtată, iar instanţele vor fi degrevate de un volum uriaş de dosare, a anunţat senatorul PSD Robert Cazanciuc, iniţiator al proiectului, citat de Agerpres.

„Votată cu largă majoritate – 259 de voturi „pentru”, legea merge la promulgare”, a precizat Cazanciuc, pe pagina sa de Facebook.

El a arătat că adoptarea iniţiativei sale legislative este „o veste bună” care ar trebui să îi bucure pe „toţi cei care sunt preocupaţi de bunul mers al justiţiei, magistraţi şi politicieni deopotrivă, ca serviciu public vocaţional aflat doar în slujba cetăţeanului”.

Potrivit acestuia, propunerea legislativă „elimină practic o procedură care creşte durata proceselor şi încarcă inutil activitatea judecătoriilor, în condiţiile în care pe rolul instanţelor se aflau, anul acesta, 3,5 milioane de dosare, din care un milion erau la judecătorii, iar jumătate vizau procedura de încuviinţare a executării silite”.

„Actualul mecanism de încuviinţare a executării silite presupune că, după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, creditorul trebuie să solicite unui executor judecătoresc punerea în aplicare a hotărârii. Însă executorul este obligat, la rândul său, să ceară aprobarea unui alt judecător pentru începerea executării, deşi hotărârea este deja învestită cu putere executorie. Exista, astfel, o verificare dublă, fără sens, care supraaglomerează instanţele şi prelungeşte durata proceselor civile. Propunerea legislativă elimină această redundanţă, eliberând instanţele de un volum considerabil de muncă inutilă. Astfel, vom putea concentra resursele acolo unde este cu adevărat nevoie, oferind cetăţenilor un sistem de justiţie mai rapid, mai eficient şi mai accesibil”, a explicat Robert Cazanciuc pe Facebook.

Totodată, el a arătat că are „câteva sugestii” pentru grupurile de lucru care se reunesc pentru a identifica soluţiile necesare pentru o justiţie eficientă în care românii să aibă încredere.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șoferii români de TIR care primesc salarii în batjocură și-au abandonat camioanele și au venit în țară de Crăciun

Publicat

acum 43 de minute

miercuri, 24.12.2025

de

Publicitate

Autoritățile belgiene au lansat o amplă campanie de control asupra TIR-urilor est-europene abandonate în parcări pe durata sărbătorilor, vizând combaterea dumpingului social și a condițiilor inumane de muncă impuse șoferilor, inclusiv celor români, relatează stiridinbucovina.ro.

Autoritățile belgiene au început controale asupra TIR-urilor cu numere străine abandonate în așa-numitele „parcări de Crăciun”, acțiunea debutând luni la Gent, urmând să continue marți în Oudsbergen, în cadrul luptei împotriva dumpingului social din transporturi.

Șoferii români de TIR plătiți prost și-au abandonat camioanele și au venit în țară de Crăciun

Măsura vine în contextul în care, în perioada sărbătorilor de iarnă, mii de camioane rămân parcate și abandonate pe drumurile și parcările din Belgia, în timp ce șoferii, în special cei din Europa de Est, inclusiv România, se întorc în țările de origine pentru a petrece Crăciunul cu familiile lor.

Numai în provincia Limburg sunt sute de TIR-uri lăsate în zone precum Oudsbergen, Genk sau Beringen. Autoritățile arată că aceste controale vor fi reluate sistematic, pe durata vacanței de iarnă, în mai multe regiuni din Flandra.

Sindicatul socialist al transportatorilor BTB-ABVV atrage atenția asupra acestui fenomen de aproape în deceniu. Potrivit organizației, companiile din Europa de Est își trimit șoferii să lucreze pentru perioade îndelungate pe TIR în Europa de Vest, chiar fără a respecta obligațiile legale privind repausul, întoarcerea acasă și salariile minime.

„Aceste companii din Europa de Est încalcă în mod structural și deliberat legislația socială și a muncii”, a declarat Sven Hemelaers, reprezentant BTB-ABVV.

Publicitate

Sindicatul a și creat o bază de date cu locațiile unde sunt abandonate camioanele, hartă pe care se bazează poliția și inspectorii sociali.

În timpul verificărilor, numerele de înmatriculare ale camioanelor sunt introduse într-o bază de date, iar când ele revin pe șosele, pot fi identificate cu ajutorul camerelor și oprite pentru controale suplimentare.

„Acești șoferi circulă în principal în Benelux sau Franța, dar nu sunt plătiți conform standardelor noastre salariale. Lucrează pentru firme din Lituania, Polonia sau România și câștigă mai puțin de 1.000 de euro pe lună, în timp ce salariul corect ar trebui să fie de trei ori mai mare”, explică Hemelaers.

Ministrul belgian pentru combaterea fraudei, Rob Beenders, a participat la prima acțiune de control din Gent și a vorbit despre condițiile inumane în care sunt obligați să lucreze unii șoferi de TIR.

„Unii rămân chiar și două săptămâni în cabină, pe durata întregii vacanțe de Crăciun. Cei mai mulți pleacă acasă cu Flixbus (companie germană de transport cu autobuze low-cost n.r.), pe distanțe de 1.000-2.000 de kilometri. În mod normal, această deplasare ar trebui considerată timp de lucru, dar angajatorii se limitează, în cel mai bun caz, la a plăti biletul de autobuz”, a declarat Beenders.

Citeste mai mult

Eveniment

Ajun de Crăciun cu ceață și ninsori: Cum se circulă pe șoselele din țară

Publicat

acum o oră

miercuri, 24.12.2025

de

Publicitate

În ajun de Crăciun se circulă în condiții de iarnă pe șoselele din mai multe zone ale țării. Centrul INFOTRAFIC a avertizat că în județele Cluj, Constanța, Covasna, Harghita și Ilfov vizibilitatea este redusă din cauza ceții, iar în județele Alba, Botoșani și Hunedoara se înregistrează ninsori ușoare, care deocamdată nu afectează traficul rutier.

​Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că la această ora(06:40) nu sunt semnalate drumuri naţionale sau autostrăzi cu traficul oprit din cauza vreunui accident sau a condiţiilor meteorologice.

De asemenea sunt semnalate ninsori uşoare, care nu afectează circulaţia rutieră, în judeţele Alba, Botoşani şi Hunedoara.

”Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 Bucureşti – Piteşti, A2 Bucureşti – Constanţa şi A3 Bucureşti – Ploieşti, traficul rutier se desfăşoară fluent, în condiţiile unui carosabil umed, cu vizibilitate bună şi valori normale de circulaţie”, transmit reprezentanţii Centrului INFOTRAFIC.

Citeste mai mult

Eveniment

Idei pentru o masă de Crăciun fără stres pentru gazdă

Publicat

acum o oră

miercuri, 24.12.2025

de

Publicitate

Crăciunul este, de multe ori, sinonim cu musafiri, mese bogate și multă agitație în bucătărie. De multe ori, gazda ajunge să alerge între aragaz și sufragerie, preocupată să servească, să reumple farfurii și să se asigure că toată lumea este mulțumită. Cine nu s-a întrebat, măcar o dată, ce să gătească de Crăciun și cum poate face față „competiției” culinare dintre prieteni?

O soluție tot mai apreciată în ultimii ani este bufetul de Crăciun – o variantă practică, elegantă și relaxată de a-ți primi invitații.

De ce să alegi un bufet de Crăciun

Un bufet bine organizat oferă, înainte de toate, libertate. Nu mai există un program rigid al meselor și nici presiunea servirii tuturor în același timp. Fiecare invitat își alege ce dorește și când dorește, iar atmosfera devine mult mai degajată.

În plus, invitații se simt mai confortabil să guste câte puțin din mai multe preparate, fără constrângerile unei mese formale sau ale unei farfurii „complete”.

Un alt avantaj important este organizarea. Majoritatea preparatelor pentru bufet pot fi pregătite din timp, unele chiar cu o zi înainte, ceea ce îți permite să te bucuri de Ajun și de ziua de Crăciun fără stres. În același timp, bufetul se adaptează ușor unui număr variabil de invitați – dacă apare cineva pe neașteptate, nu este nevoie să refaci întregul meniu.

Publicitate

Ce să conțină un bufet de Crăciun reușit
Un bufet de Crăciun echilibrat trebuie să fie variat, dar bine gândit.

Preparatele reci reprezintă baza:

platouri cu brânzeturi,
mezeluri tradiționale,
legume proaspete și murături,
salate clasice de sărbătoare,
aperitive porționate, ușor de mâncat,
șnițele,
cârnați fierți,
nuci, alune și fructe uscate.
Acestea pot fi completate de câteva preparate calde, păstrate în vase termorezistente sau reîncălzite rapid: chifteluțe, sarmale în porții mici, mini-fripturi sau tarte sărate.

Nu trebuie neglijată nici zona de panificație: pâine de casă, cozonac sărat, lipii sau crackers, care completează perfect restul preparatelor.

La final, un colț al deserturilor adaugă farmec mesei: prăjituri de casă, felii de cozonac, biscuiți de Crăciun sau fructe proaspete, aranjate simplu și primitor.

Băuturile pot fi integrate firesc în zona de bufet sau așezate separat, astfel încât invitații să se servească singuri: vin fiert, sucuri, apă, cafea sau ceai. Important este ca totul să fie ușor accesibil și bine organizat.

Mai mult timp pentru tine și pentru cei dragi

Bufetul de Crăciun nu înseamnă mai puțină grijă pentru musafiri, ci dimpotrivă – înseamnă atenție la confortul lor și la bucuria de a petrece timp împreună. Este o alegere modernă, care păstrează gustul tradiției, dar aduce mai multă relaxare în casa gazdei.

La urma urmei, Crăciunul nu este despre câte farfurii ai servit, ci despre liniște, apropiere și momentele petrecute alături de cei dragi.

alba24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending