Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (251)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Iulian Talianu, în „Tomisul cultural” nr. 12 din 2017, despre postmodernism: „Sunt furios, pe de altă parte, că postmodernismul anilor din urmă a îndepărtat cu totul cititorul de  scriitor, de literatura scrisă în limba română, deşi numai partea spirituală din noi are viitor (nu partea materială, trecătoare).”

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 727 din 2018, despre mincinoşi: 1. „spune exact ceea ce ştie că nu este adevărat”; 2. „ştie bine că afirmă ceea ce nu crede”; 3. „simte tensiunea dezacordului între ceea ce spune acum şi ceea ce crede ori ceea ce a spus cu altă ocazie şi trece peste ea”; 4. „nu este calm şi nici senin, de aceea, minciuna poate fi detectată cu aparate care citesc ritmul cardiac”;

 

Sorin Lavric, în „România literară” nr. 3 din 2018,  publică o cronică a ideilor la cartea „Creştinismul românesc. Studii istorico-filologice” de Alexandru Niculescu. Sunt reţinute cele cinci etape ale evanghelizării (creştinării) noastre:  prima etapă de creştinare – „se petrece în secolele III-IV în Dobrogea (Scythia Minor) sub influenţa misionarilor elini, al căror aplomb prozelitic are efect mai ales asupra păturilor culte autohtone, ştiutoare de greacă veche. Se petrece o creştinare de sus în jos, dinspre aristocraţie spre plebe, invers faţă de protocolul de care a ascultat pătrunderea creştinismului în Roma, unde protipendada a fost ermetică la învăţăturile lui Hristos”; a doua etapă de creştinare –  s-a petrecut în sud-vestul Daciei cucerite de romani (Drobeta – Sarmisegetusa – Transilvania), în secolul IV. Limba de contagiune a fost latina, iar misionarii nu erau propriu-zis misionari, ci mercenari, negustori sau daci proaspăt convertiţi. Acum, schema creştinării de jos în sus a fost respectată, valul atinge păturile inferioare ca apoi să urce spre clasele nobile”; a treia etapă de creştinare – în secolele XI-XIII, în nordul Dunării, avându-i ca protagonişti pe slavii din ţaratul proto-bulgar”; a patra etapă de creştinare – prin influenţa crescândă, începând cu secolele XIV – XV a Patriarhiei Constantinopolului. Se intră în perioada de bizantinizare a românilor, bulgarilor şi sârbilor”; a cincea etapă de creştinare –  priveşte misionarismul catolic din Transilvania secolelor XIII-XVI, când confesiunea occidentală de limbă latină intră în coliziune cu cea orientală de limbă greacă. De o parte, pătura dominantă a maghiarilor catolici şi a saşilor protestanţi (după Reforma lui Luther din secolul XVI), de cealaltă parte, pătura freatică a românilor ortodocşi”;

Publicitate

Emil Belu, în „Dilema veche” nr. 729 din 2018,  reproduce în eseul său, „Secretul veşniciei”,  un citat din Constantin Noica despre „Biblie”: „Îmi place începutul Bibliei. Dumnezeu face lumina şi apoi vede că e bună. Face uscatul şi apele şi vede că sunt bune.  Numai la om nu vede asta. Să fi fost de la sine înţeles? În orice caz, întâi creează şi apoi stă să judece. Numai noi, leibnizieni înnăscuţi, cerem ca programul să preceadă fapta”;

Conceptul de „Dataism” ca o nouă „religie”: „Nici creştinism, nici islamism, nici budism,  ci un nou „crez” determinat de noile tehnologii, de inteligenţa artificială şi imensitatea bazelor de date O rupere semnificativă de nivel, o trecere de la viziunea „homocentrică” la viziunea „datacentrică, în fond o transferare a autorităţii de la om la algoritmi” (Emil Belu după Yuval Noah Harari);

Horia V. Pătraşcu despre timpul lecturii:  „Este simptomatic, că există o reverie comună asupra timpului lecturii. Oamenii îşi imaginează că vor citi cărţile strânse în decursul vieţii „la pensie”, „la bătrâneţe”. Adică exact invers de cum procedează Don Quijote”;

Publicitate

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema veche” nr. 730 din 2018, despre Eminescu: „Şi cum vin cu drum de fier, / Toate cântecele pier” – spune Eminescu reticent faţă de aceeaşi „artificialitate” a modernităţii şi destrămare a comuniunii cu natura şi a comunităţii tradiţionale dintre oameni”; 

Marco Lucchesi, poet, romancier, eseist şi traducător brazilian, referindu-se la Eminescu: „Acum câţiva ani am propus într-un ziar românesc din Craiova să creăm un paşaport haitian. Eliade a scris un studiu foarte important despre Camoes şi Eminescu, cu alte cuvinte, despre extremităţile cuvântului nostru latin. Sper să înfiinţez acel pod peste Ocean între cele două ţări şi, bineînţeles, Academia Română va juca un rol foarte important. Trebuie să rămânem împreună şi să ne inspirăm dintr-o sursă cu rădăcini comune, să descoperim cât de important va fi dialogul dintre fiii lui Camoes şi ai lui Eminescu” (vezi „Dilema veche” nr. 730 din 2018); 

Andreea Vlad, în „Dilema veche” nr. 730 din 2018, despre  omul modern: „Oricât s-ar confrunta cu „dezvrăjirea” lumii, omul modern va tânji mereu după revelaţii primordiale, care nu vor dispărea niciodată, indiferent de cât de avansată tehnologic ar fi o societate (Eliade). Mai mult, precizează Eliade, sacralitatea invadează camuflat profanul, spre exemplu prin mit, căruia tot el îi identifică o imensă posibilitate de a fi povestit, graţie cinematografiei”; 

Daniel Cristea-Enache, în „România literară” nr. 7 din 2018, publică o cronică la cartea „Eminescu, poem cu poem” de Alex Ştefănescu. Reţinem un punct de vedere: „… văd lucrurile diferit faţă de Ştefănescu în ceea ce priveşte frazele „complicate şi silnice”, stilul „declamativ – romantic”, versurile „încărcate excesiv”, câte o introducere „încâlcită”, câte o strofă „melodramatică” sau „artificială”. Ele îmi par nu defecte ale textelor lirice eminesciene, ci caracteristici ale romantismului care, el, aşa este: melodramatic şi încâlcit, artificial şi excesiv. Ar fi, de altfel, inexplicabil ca un poet cu geniu în „purificarea „ versului (comparat de critic cu Brâncuşi) să facă poeme  lungi şi „declamative” din eroare şi nu din chiar miza poemelor respective. Unde are dreptate autorul în critica făcută versurilor eminesciene este la cele din faza de primă tinereţe.  „La mormântul lui Aron Pumnul” e, într-adevăr, un text declamativ din nepriceperea junelui poet şi nu din arta rafinată pe care el o va stăpâni curând”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO&VIDEO: Percheziții și controale, în orașul Darabani. Ce au căutat oamenii legii

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani au organizat ieri, 25 octombrie 2024, activități pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță publică.

Pentru probarea activității infracționale în patru dosare penale ce privesc săvârșirea infracțiunii de contrabandă, polițiștii au pus în executare 15 mandate de percheziție domiciliară la locuințele persoanelor bănuite comiterea infracțiunii sau care aparțineau de acestea.

Concomitent cu desfășurarea perchezițiilor, au fost controlate cinci persoane față de care era dispusă măsura controlului judiciar si au fost verificați deținătorii de arme din zona respectivă, fără a fi constatate nereguli.

De asemenea, polițiștii rutieri au acționat pentru supravegherea si controlul traficului rutier, fiind aplicate 21 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 12.000 de lei.

În urma perchezițiilor efectuate, la locațiile vizate au fost identificate și ridicate în vederea continuării cercetărilor peste 2.000 de pachete de țigarete de diferite mărci, de proveniență Republica Moldova, duty-free și Republica Ucraina, pentru care nu existau documente de proveniență.
De asemenea, a fost ridicată și cantitatea de 60 de litri de alcool.

Pentru infracțiunea de contrabandă se continuă cercetările față de două persoane, din orașul Darabani.

Publicitate

La activități au participat peste 60 de polițiști, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani – Serviciul de Investigații Criminale, Serviciul pentru Acțiuni Speciale, Serviciul Arme Explozivi și Substanțe Periculoase, Serviciul Rutier și polițiști de ordine publică.

S-a beneficiat de sprijinul Sectorului Teritorial al Poliției de Frontieră Darabani și Direcției de Operațiuni Speciale.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție, șoferi! COD GALBEN de ceață, prelungit pentru județul Botoșani. Vizibilitate redusă, izolat, sub 50 de metri

Publicat

Publicitate

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!

Meteorologii au actualizat prognoza și au prelungit Codul galben de ceață până la ora 12:30, pentru județul Botoșani.

Din această cauză se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri..

 

Citeste mai mult

Eveniment

ANAF va trimite Declarația unică deja completată cu veniturile încasate și sumele datorate

Publicat

Publicitate

Anul fiscal 2025 aduce o schimbare uriașă în sistemul ANAF. Fiscul le va transmite contribuabililor Declarația unică precompletată cu datele privind veniturile realizate și impozitul aferent datorat, precum și baza de calcul pentru CAS și CASS, conform informațiilor disponibile în bazele de date. Actul normativ a fost lansat vineri în dezbatere publică, iar noile documente vor ajunge la contribuabili în primăvara anului 2026, scrie realitatea.net.

Ca urmare, se va elimina obligația de a depune, în anul curent, Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice pentru declararea venitului estimat (Cap. II), a impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, capitolul privind veniturile estimate, precum și pentru toate celelalte situații în care intervin modificări/recalculări/rectificări ale acestora.

În plus, se va elimina obligația depunerii în anul curent a Declarației unice în cazul contribuabililor care în cursul anului fiscal încep sau încetează o activitate, precum și cei care întrerup temporar activitatea sau intră în suspendare temporară a activității potrivit legislației în materie, precum și în situaţiile în care intervin modificări ale clauzelor contractuale sau în cazul rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor de închiriere încheiate între părţi. În aceste cazuri persoanele fizice au obligația depunerii declarației unice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.

Românii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din chirii vor avea obligaţia înregistrării contractului între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent. În situația în care bunul este deținut în comun, prin contractul de închiriere sau, după caz, prin actul de modificare a acestuia, se desemnează proprietarul, uzufructuarul sau alt deținător legal care îndeplinește această obligație.

Contribuabilii al căror venit net se determină pe bază de norme de venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real. Această categorie de contribuabili are obligaţia să completeze şi să depună declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice până la termenul legal de depunere.

PROIECTUL ORDONANȚEI DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și măsuri
specifice pentru digitalizar

Publicitate

 

Procedura de precompletare, verificare și transmitere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice se va aproba prin ordin al președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Dumitru. 260.000 de români își serbează onomastica

Publicat

Publicitate

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Dumitru. Sfântul Dumitru sau Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit de creștini la data de 26 octombrie. Pe 27 octombrie, credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, scrie alba24.ro.

Aproape 259.000 de români îşi sărbătoresc onomastica la praznicul Sfântului Dimitrie, cel mai întâlnit fiind prenumele masculin Dumitru, conform datelor furnizate Direcţia generală pentru evidenţa persoanelor din cadrul Ministerul Afacerilor Interne.

Cu această ocazie le puteți trimite mesaje și felicitări de Sfântul Dumitru persoanelor dragi, care își sărbătoresc onomastica pe 26 octombrie.

Potrivit tradiției populare, Sfântul Dumitru aduce cu el venirea iernii. Se spune că din această zi încep să apară temperaturile scăzute și frunzele copacilor încep să cadă.

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Dumitru

Situaţia statistică referitoare la românii de sex masculin care îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Dimitrie este:

  • Dima – 1.031;
  • Dimitri – 770;
  • Dimitrie – 6.178;
  • Dimitriu – 9;
  • Dimitru – 11;
  • Dumitrache – 659;
  • Dumitrică – 31;
  • Dumitriu – 30;
  • Dumitru – 209.692;
  • Dumitruţ – 16;
  • Mitache – 63;
  • Mitică – 6.879;
  • Mitrea – 69;
  • Mitrel – 69;
  • Mitrică – 91;
  • Mitru – 164;
  • Mitruş – 64;
  • Mitruţ – 439;
  • Mitu – 405;
  • Mituş – 157.

În ceea ce priveşte persoanele de sex feminin:

Publicitate
  • Demetra – 416;
  • Dima – 16;
  • Dimitra – 227;
  • Miţa – 1.763;
  • Dimitrina – 17;
  • Dimitriţa – 32;
  • Dumitra – 20.559;
  • Dumitrana- 254;
  • Dumitrica – 350;
  • Dumitriţa – 7.534;
  • Mitica – 560;
  • Mitra – 256;
  • Mitrica – 36.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending