Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (251)

Publicat

acum 10 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Iulian Talianu, în „Tomisul cultural” nr. 12 din 2017, despre postmodernism: „Sunt furios, pe de altă parte, că postmodernismul anilor din urmă a îndepărtat cu totul cititorul de  scriitor, de literatura scrisă în limba română, deşi numai partea spirituală din noi are viitor (nu partea materială, trecătoare).”

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 727 din 2018, despre mincinoşi: 1. „spune exact ceea ce ştie că nu este adevărat”; 2. „ştie bine că afirmă ceea ce nu crede”; 3. „simte tensiunea dezacordului între ceea ce spune acum şi ceea ce crede ori ceea ce a spus cu altă ocazie şi trece peste ea”; 4. „nu este calm şi nici senin, de aceea, minciuna poate fi detectată cu aparate care citesc ritmul cardiac”;

 

Sorin Lavric, în „România literară” nr. 3 din 2018,  publică o cronică a ideilor la cartea „Creştinismul românesc. Studii istorico-filologice” de Alexandru Niculescu. Sunt reţinute cele cinci etape ale evanghelizării (creştinării) noastre:  prima etapă de creştinare – „se petrece în secolele III-IV în Dobrogea (Scythia Minor) sub influenţa misionarilor elini, al căror aplomb prozelitic are efect mai ales asupra păturilor culte autohtone, ştiutoare de greacă veche. Se petrece o creştinare de sus în jos, dinspre aristocraţie spre plebe, invers faţă de protocolul de care a ascultat pătrunderea creştinismului în Roma, unde protipendada a fost ermetică la învăţăturile lui Hristos”; a doua etapă de creştinare –  s-a petrecut în sud-vestul Daciei cucerite de romani (Drobeta – Sarmisegetusa – Transilvania), în secolul IV. Limba de contagiune a fost latina, iar misionarii nu erau propriu-zis misionari, ci mercenari, negustori sau daci proaspăt convertiţi. Acum, schema creştinării de jos în sus a fost respectată, valul atinge păturile inferioare ca apoi să urce spre clasele nobile”; a treia etapă de creştinare – în secolele XI-XIII, în nordul Dunării, avându-i ca protagonişti pe slavii din ţaratul proto-bulgar”; a patra etapă de creştinare – prin influenţa crescândă, începând cu secolele XIV – XV a Patriarhiei Constantinopolului. Se intră în perioada de bizantinizare a românilor, bulgarilor şi sârbilor”; a cincea etapă de creştinare –  priveşte misionarismul catolic din Transilvania secolelor XIII-XVI, când confesiunea occidentală de limbă latină intră în coliziune cu cea orientală de limbă greacă. De o parte, pătura dominantă a maghiarilor catolici şi a saşilor protestanţi (după Reforma lui Luther din secolul XVI), de cealaltă parte, pătura freatică a românilor ortodocşi”;

Publicitate

Emil Belu, în „Dilema veche” nr. 729 din 2018,  reproduce în eseul său, „Secretul veşniciei”,  un citat din Constantin Noica despre „Biblie”: „Îmi place începutul Bibliei. Dumnezeu face lumina şi apoi vede că e bună. Face uscatul şi apele şi vede că sunt bune.  Numai la om nu vede asta. Să fi fost de la sine înţeles? În orice caz, întâi creează şi apoi stă să judece. Numai noi, leibnizieni înnăscuţi, cerem ca programul să preceadă fapta”;

Conceptul de „Dataism” ca o nouă „religie”: „Nici creştinism, nici islamism, nici budism,  ci un nou „crez” determinat de noile tehnologii, de inteligenţa artificială şi imensitatea bazelor de date O rupere semnificativă de nivel, o trecere de la viziunea „homocentrică” la viziunea „datacentrică, în fond o transferare a autorităţii de la om la algoritmi” (Emil Belu după Yuval Noah Harari);

Horia V. Pătraşcu despre timpul lecturii:  „Este simptomatic, că există o reverie comună asupra timpului lecturii. Oamenii îşi imaginează că vor citi cărţile strânse în decursul vieţii „la pensie”, „la bătrâneţe”. Adică exact invers de cum procedează Don Quijote”;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema veche” nr. 730 din 2018, despre Eminescu: „Şi cum vin cu drum de fier, / Toate cântecele pier” – spune Eminescu reticent faţă de aceeaşi „artificialitate” a modernităţii şi destrămare a comuniunii cu natura şi a comunităţii tradiţionale dintre oameni”; 

Marco Lucchesi, poet, romancier, eseist şi traducător brazilian, referindu-se la Eminescu: „Acum câţiva ani am propus într-un ziar românesc din Craiova să creăm un paşaport haitian. Eliade a scris un studiu foarte important despre Camoes şi Eminescu, cu alte cuvinte, despre extremităţile cuvântului nostru latin. Sper să înfiinţez acel pod peste Ocean între cele două ţări şi, bineînţeles, Academia Română va juca un rol foarte important. Trebuie să rămânem împreună şi să ne inspirăm dintr-o sursă cu rădăcini comune, să descoperim cât de important va fi dialogul dintre fiii lui Camoes şi ai lui Eminescu” (vezi „Dilema veche” nr. 730 din 2018); 

Andreea Vlad, în „Dilema veche” nr. 730 din 2018, despre  omul modern: „Oricât s-ar confrunta cu „dezvrăjirea” lumii, omul modern va tânji mereu după revelaţii primordiale, care nu vor dispărea niciodată, indiferent de cât de avansată tehnologic ar fi o societate (Eliade). Mai mult, precizează Eliade, sacralitatea invadează camuflat profanul, spre exemplu prin mit, căruia tot el îi identifică o imensă posibilitate de a fi povestit, graţie cinematografiei”; 

Daniel Cristea-Enache, în „România literară” nr. 7 din 2018, publică o cronică la cartea „Eminescu, poem cu poem” de Alex Ştefănescu. Reţinem un punct de vedere: „… văd lucrurile diferit faţă de Ştefănescu în ceea ce priveşte frazele „complicate şi silnice”, stilul „declamativ – romantic”, versurile „încărcate excesiv”, câte o introducere „încâlcită”, câte o strofă „melodramatică” sau „artificială”. Ele îmi par nu defecte ale textelor lirice eminesciene, ci caracteristici ale romantismului care, el, aşa este: melodramatic şi încâlcit, artificial şi excesiv. Ar fi, de altfel, inexplicabil ca un poet cu geniu în „purificarea „ versului (comparat de critic cu Brâncuşi) să facă poeme  lungi şi „declamative” din eroare şi nu din chiar miza poemelor respective. Unde are dreptate autorul în critica făcută versurilor eminesciene este la cele din faza de primă tinereţe.  „La mormântul lui Aron Pumnul” e, într-adevăr, un text declamativ din nepriceperea junelui poet şi nu din arta rafinată pe care el o va stăpâni curând”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Anomalii climatice în 2024-2025: A doua cea mai caldă iarnă din istoria României. Temperaturi record

Publicat

acum 17 minute

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Anomalii climatice în iarna 2024-2025: A doua cea mai caldă din istorie, cu temperaturi record de peste 20 de grade în România.

Iarna 2024-2025 a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice și a înregistrat o anomalie termică de +0,72°C la nivel global și +1,46°C în Europa, comparativ cu media perioadei 1991-2020, scrie alba24.ro.

Această creștere a temperaturilor confirmă tendința accelerată de încălzire a climei și evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice, avertizează Bogdan Antonescu, cercetător român specializat în climatologie și meteorologie.

În analiza sa, „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de alarmă”, publicată de Infoclima, el subliniază și deficitul major de precipitații înregistrat în Europa și România, alături de multiple recorduri de temperatură, factori care accentuează impactul schimbărilor climatice asupra regiunii, potrivit g4media.ro.

Iarna 2024-2025: temperaturi extreme în Europa și România

Iarna 2024-2025 a fost una dintre cele mai calde din istorie, cu o temperatură medie în Europa mai mare cu 1,46°C față de perioada de referință și s-a situat la egalitate cu sezonul 2015-2016 în topul celor mai călduroase ierni.

Publicitate

De altfel, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pragul de +1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

În România, decembrie 2024 și ianuarie 2025 au fost mult mai calde decât de obicei. În ianuarie s-a înregistrat un record de 20,7°C la Pătârlagele, iar zilele cu îngheț au fost mult mai puține.

Temperaturile au variat semnificativ în funcție de regiune: în Dobrogea au fost între 4 și 6°C, în timp ce pe crestele munților au coborât sub -4°C.

Schimbarea a venit brusc în februarie, când temperaturile au scăzut sub media obișnuită.

De exemplu, la Moldova Veche s-au înregistrat +2,2°C, iar la Vf. Omu -11,7°C. În zonele extracarpatice centrale și estice, temperaturile au fost între -4°C și 0°C. Această tranziție bruscă a creat un contrast puternic cu începutul iernii, subliniind extremele climatice tot mai frecvente.

 
Schimbări climatice la nivel global

Încălzirea globală a fost resimțită puternic în iarna 2024-2025, cu cele mai mari creșteri de temperatură în regiunile arctice și subarctice, precum Alaska, Quebec și Siberia centrală, dar și în estul Himalayei și pe Platoul Tibetan.

În contrast, unele zone, cum ar fi centrul și estul Statelor Unite sau nordul Chinei, au înregistrat temperaturi sub media climatologică.

Europa a fost, în mare parte, mai caldă decât de obicei, cu excepția Islandei și a nordului Franței, unde valorile termice s-au menținut în limite normale.

Cele mai semnificative abateri s-au înregistrat în nord-estul continentului, în regiunea Alpilor și de-a lungul Mării Adriatice, unde temperaturile au fost considerabil mai ridicate față de valorile obișnuite pentru această perioadă.

Deficit de precipitații în Europa: impact asupra solului și agriculturii

Iarna 2024-2025 a fost marcată de un deficit considerabil de precipitații în mare parte din Europa, cu excepția unor regiuni din nordul continentului, Italiei și Franței.

Cele mai severe lipsuri de apă s-au înregistrat în Peninsula Iberică, sud-estul Europei, inclusiv România, dar și în nordul Africii, unde umiditatea solului a scăzut cu până la 28% sub media normală.

În schimb, Scandinavia și anumite zone din Europa Centrală au avut precipitații ușor peste medie.

Această distribuție inegală a precipitațiilor afectează direct ecosistemele și agricultura, avertizează cercetătorul Bogdan Antonescu. Potrivit analizei sale, aceste fluctuații climatice extreme subliniază impredictibilitatea vremii și impactul încălzirii globale.

Iarna 2024-2025 reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptării unor măsuri climatice eficiente la nivel global.

Citeste mai mult

Eveniment

CFR: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.

‘În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare nu determină schimbări majore în circulația trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri’, se arată într-un comunicat al companiei.

Impactul asupra circulației trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulație la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit; trenurile internaționale care tranzitează granițele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.

La nivel național, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staționa pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; cinci trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, Botoşani

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

În cadrul parteneriatului internațional dintre Muzeul Județean Botoșani și universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania, se desfășoară o campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, jud. Botoşani.

Rezultatele interesante nu au întârziat să apară. Concomitent cu scanarea geofizică, studenții colectează materialele de la suprafața terenului, cu scopul de a realiza harta cu zonele cele mai afectate de agricultură.

sursa: facebook Muzeul Județean Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

O tânără de 20 de ani, din municipiul Botoșani, este de negăsit! Dacă ați văzut-o, sunați la 112

Publicat

acum 2 ore

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere de 20 de ani, din municipiul Botoșani.

Aceasta a părăsit domiciliul în data de 28 martie a.c., în jurul orei 14:00, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

Bodoi Roberta Andreea are următoarele semnalmente: 1,73 m înălțime, 79 de kg, ochi căprui,. Păr șaten, poartă ochelari de vedere cu rama roșie.

Vestimentație: geaca din fâș de culoare neagră, pantaloni de trening de culoare bleumarin, adidași negri.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending