Connect with us
Publicitate

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (249)

Publicat

acum 6 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Citesc o carte foarte bună, o construcţie critică a lui Theodor Codreanu, intitulată „Lumea românească în zece prozatori” (Editura „Contemporanul”, Bucureşti, 2017).  Redau din acest volum câteva din multele citate selectate de autor: 1. „trăirea-tip, rotatorie, ca amor fati, este, la Eminescu, încercarea, care este arheală. Dacă la Schopenhauer se ipostaziază, negativ-ontologic, în voinţa oarbă, la Nietzsche se pozitivează în voinţa de putere, iar la Eminescu în dor nemărginit” (Theodor Codreanu); 2. „Marii romancieri sunt romancieri filosofi, adică contrariul romancierilor cu teză” (Albert Camus); 3. „Actul rostirii cinice se produce cu „agresivitate” ( Peter Sloterdijk); 4. „Cinismul modern se recomandă ca fiind acea stare a conştiinţei care urmează ideologiilor naive şi emancipărilor” ( Peter Sloterdijk); 5. „De s-ar întoarce pe pământ Mântuitorul  şi văzând destrăbălarea şi corupţia clerului, i-ar alunga din Biserică pe numeroşii ei farisei”(Lev Tolstoi); „Dacă, dintr-o dată oamenii ar înceta să imite, toate formele culturale ar dispărea”(Rene Girard); 6. „cele patru stadii ale partidului comunist: a) partidul îşi asumă deschis numele de comunist şi ia puterea prin revoluţie, instaurând dictatura proletariatului; b) când numele de comunism se compromite, partidul şi-l schimbă, dând impresia unei noi revoluţii, reintroducând, aparent, pluralismul; c) prin pluralism, pierde puterea şi se resemnează; d) revine la putere într-un cadru aparent democratic”(Iuri Andropov); 7. esenţa comunismului este mimarea paradisului ceresc în paradis terestru, nefiind, în realitate, decât o enormă maşinărie a crizei mimetice” (Theodor Codreanu);  8. „ postmodernismul este un ultracreştinism, mimetic, prin preocuparea raţionalistă faţă de victime” (Rene Girard);

 

Citesc o carte scrisă de Rodica Lăzărescu. Doctor în filologie, redactor –şef al revistei „Pro Saeculum” (Focşani) şi membru în comitetul de redacţie al  revistei „Vatra veche” (Târgu-Mureş), Rodica Lăzărescu alege douăzeci şi şase de autori  pe care îi supune propriilor puncte de vedere („Semne de carte”, vol. III,  Editura „Corgal Press”, Bacău, 2017). Volumul acesta, ca de altfel  şi cele anterioare, ne conduce către concluzia că nu există un criteriu după care  îşi face selecţia, Rodica Lăzărescu citindu-i pe toţi cei care apar în raza sa de acţiune şi interes: poeţi, prozatori (fie şi confesivi), diarişti, monografişti, jurnalişti epistolieri dedaţi încă vechiului stil dar şi stilului actual, analişti politici, dramaturgi, memorialişti, călători, intervievatori, intervievaţi, autori de dicţionare, documentarişti, eseişti sau chiar veritabili „detectivi” literari. Cititorul iese îmbogăţit din cartea Rodicăi Lăzărescu, o carte a cărei caracteristică generală a  demersului critic  este dată de permanenta preocupare a autoarei de a se explora pozitivul;

Publicitate

Ana Blandiana, în „Ramuri” nr. 1 din 2018, într-un interviu acordat lui Cristian Pătrăşconiu, despre comunism: „Una dintre concluziile cinice pe care le lasă în urmă comunismul este aceea că oamenii nu pot fi făcuţi fericiţi împotriva voinţei lor, propunându-le şi impunându-le o anume fericire, cea comunistă. Nu poţi să impui fericire în masă – când încerci aşa ceva, de regulă, iese invers decât intenţia iniţială, iese ceva inuman, anti-uman. Din punctul meu de vedere, singura formă corectă de a privi comunismul este să o faci din punctul de vedere ale victimelor comunismului. Pentru că nu trebuie să uităm: comunismul, împreună cu nazismul, au creat cel mai monstruos secol din istoria umanităţii. Nu că nu ar fi existat precedente – Revoluţia franceză, de exemplu. Sau Inchiziţia. Dar proporţiile Răului sunt incomparabile. Pentru prima oară în istoria omenirii, odată cu comunismul şi cu nazismul, s-a ucis în masă. Şi s-a ucis în numele unor idei care promiteau fericirea supremă şi în numele visului unui „om nou”. Eu cred că decent, firesc, dezirabil nu e să facem un om nou, ci să îl facem pe omul care este să iubească, nu să urască. Şi să nu ucidă.  Această istorie – pe care au desenat-o cu sânge şi comunismul, şi nazismul – a avut la bază ura drept combustibil al istoriei. Ura de clasă sau ura de rasă. Roşu-brun”.

 

Constantin Coroiu, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 12 din 2017, făcând un mic inventar al aprecierilor  lui Marin Preda: Nicolae Manolescu: „Un prozator excepţional”; Alexandru Ivasiuc: „Comparabil poate cu Rebreanu”; Nichita Stănescu: „Un scriitor european”; Eugen Simion: „Un om cu o personalitate complexă”; Mihai Zamfir: Cel mai camusian dintre scriitorii români”; Marin Sorescu: „O certitudine şi o şansă mare a literaturii române”; Fănuş Neagu: „O exemplară conştiinţă artistică”; Nicolae Breban: „Un ţăran enorm rătăcit în oraş”; Alex Ştefănescu: A fost mai mult decât un scriitor, a fost o conştiinţă”;

Publicitate

 

 Mihai Zamfir, în „România  literară” nr. 4 din 2018, privind o analiză a poeziei pornind de la originea cuvintelor folosite: 1. „Să ne imaginăm o clipă că am întreba un poet român contemporan de valoare de unde vine în limba noastră cutare cuvânt, dacă un anumit termen utilizat în poezia lui e de origine latină, slavă sau maghiară. Artistul ar da din umeri şi ar spune că asta nu-l priveşte deloc. În realitate poeţii autentici – chiar dacă au habar de etimologie şi de istoria limbii – simt instinctiv etimologia cuvintelor alese şi procedează în consecinţă. Cu un al şaselea simţ, ei intuiesc fără greş originea vocabulelor şi îşi dau întotdeauna seama dacă ele pot fi alăturate într-un anumit context. Cum fac asta? Mister!”; 2. „Când a scris faimoasa sa „Psaltire în versuri”, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Dosoftei avea strânse legături cu Ucraina, îşi făcea studiile pe „slovenie” şi trăia exilat în Polonia, unde avea să şi moară. Cufundat cultural într-o mare slavă, inspirat în poezia sa de exemplul altei psaltiri în versuri compuse un secol mai devreme de Jan Kochanowski, primul nostru poet extraordinar, Dosoftei, a scris versurile româneşti în metri caracteristici limbilor neolatine şi a folosit predilect cuvinte de origine latină (peste 60% din total). Limba noastră literară era abia în formare şi nimeni nu ştia ce cale va urma ea; poetul Dosoftei însă ştia şi a optat decis pentru limbajul de origine latină. Cum a fost posibil? Uite că a fost!”; 3. „Peste două secole, poezia românească trăia prin Eminescu momentul fixării tiparului ei lingvistic. Natural, fără să scrie prefeţe, fără a se lansa în polemici, Eminescu orienta limbajul poeziei româneşti moderne doar prin forţa propriului său exemplu. În chip la fel de natural ca Dosoftei cu două secole în urmă, romanticul Eminescu s-a îndreptat tot către termenii de origine latină, punându-i tot pe ei la baza  limbii noastre literare. Rezultatul: conform statisticii întreprinse de Mihai Dinu, procentul cuvintelor latine moştenite din poezia eminesciană a rămas acelaşi – după două sute de ani – cu acela din poezia lui Dosoftei (63%), iar proporţia de utilizare aproximativ 85%”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Atenţionare de călătorie pentru Suedia: Se reintroduce din 12 noiembrie controlul la frontiera internă de stat

Publicat

acum 24 de minute

vineri, 08.11.2024

de

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care tranzitează sau intenţionează să se deplaseze în Regatul Suediei că autorităţile suedeze au luat decizia de a reintroduce controlul la frontiera internă de stat în perioada 12 noiembrie – 11 mai 2025.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să se asigure că deţin în permanenţă asupra lor, pe timpul călătoriei spre şi dinspre Regatul Suediei, un act de identitate valabil, şi anume paşaport sau carte de identitate naţională.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Stockholm: +468205674, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatori în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Regatul Suediei: +46 722 511453.

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe recomandă, totodată, consultarea paginilor de internet stockholm.mae.ro şi www.mae.ro.

Citeste mai mult

Educație

FOTO: ,,Şcoala Altfel – Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, la Liceul „Demostene Botez” Trușești

Publicat

acum 52 de minute

vineri, 08.11.2024

de

Publicitate

În cadrul programului ,,Şcoala Altfel – Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, Poliția Trușești, reprezentată de către agent principal de poliție Coșman Lucian-Andrei, agent de poliție Dorneanu Alexandru-Andrei, agent de poliție Măniga Florin și agent de poliție Siminiceanu-Belciug Vlad-Ovidiu, a fost alături de elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești.

Cu acest prilej a fost desfășurată o activitate educativă pentru prevenirea violenței în unitățile de învățământ, elevilor fiindu-le prezentate recomandări în scopul reducerii riscului de victimizare și devenire a unor subiecți pasivi ai infracțiunilor comise cu violență.

Aceste întâlniri urmăresc încurajarea dialogului în vederea identificării principalelor probleme cu care se confruntă elevii în mediul școlar, social sau familial, iar prin intermediul desfășurării unor astfel de activități, polițiștii își propun ca elevii să conștientizeze nu numai faptul că violența, în unitățile de învățământ sau în afara acestora, este interzisă și pedepsită conform legii, dar și faptul că efectele violenței pot fi foarte grave și le pot influența în mod negativ viața, chiar și atunci când vor deveni adulți.

Publicitate

Siguranța elevilor reprezintă o prioritate a Poliției Trușești, iar polițiștii ce desfășoară activități informativ – preventive răspund tuturor solicitărilor cadrelor didactice pentru a participa la activități educative antiinfracționale și antivictimale, organizate în școli.

Comunicat de presă

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Mihail și Gavril. Peste 1,3 milioane de români își sărbătoresc onomastica pe 8 noiembrie

Publicat

acum o oră

vineri, 08.11.2024

de

Publicitate

Ce nume se sărbătoresc de sfinții Mihail și Gavril: Peste 1,3 milioane de români își sărbătoresc onomastica în 8 noiembrie, de ziua numelui lor.

Sărbătoarea Sfinții Mihail și Gavril (scris uneori Gavriil), cunoscută și sub numele de Ziua Arhanghelilor Mihail și Gavril, se celebrează în fiecare an în data de 8 noiembrie, atât de Biserica Ortodoxă cât și de Biserica Greco-Catolică.

Această sărbătoare este închinată Arhanghelilor Mihail și Gavril, al căror nume îl poartă peste 1,3 milioane de români.

Publicitate

Este ultima sărbătoare mare înainte de a începe Postul Crăciunului și în toate bisericile au loc slujbe speciale.

În multe țări, oamenii poartă nume care celebrează Sfinții Mihail și Gavril și își sărbătoresc ziua numelui în această dată. În Calendarul Ortodox 2023, sărbătoarea este marcată cu cruce roșie.

Ce nume se sărbătoresc de sfinții Mihail și Gavril:

  • Mihai
  • Mihail
  • Mihnea
  • Gabriel
  • Gabriela
  • Gavril
  • Gavriel
  • Mihaela
  • Mihaiela
  • Mihăiță
  • Mișu
  • Mișa
  • Mihuț
  • Mihalache
  • Mihăilă
  • Mihu
  • Mihalcea
  • Michi
  • Gabi Găbiță
  • Găbița.

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril: Originea şi semnificaţia numelor

Semnificațiile numelor celor doi sfinți reflectă rolurile și atribuțiile specifice ale acestor arhangheli în tradiția creștină și în alte religii.

Publicitate

Arhangelul Mihail- căpetenia oștilor cerești

Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.

Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe pământ.

Mihail este împlinitorul dreptății dumnezeiești, purtând în mâna dreaptă sabia de foc. La porunca Domnului, el l-a alungat din cer pe Lucifer, îngerul răzvrătit.

Publicitate

Numele, de origine evreiască (Miha’El), se tălmăcește „Cine este ca Dumnezeu?” (mi, „cine”; ke, „ca”; El, prescurtare de la Elohim). În română, formele cele mai frecvente sunt astazi Mihai, Mihail, Mihnea, Mihaela, cu diminutivele Mihăiță, Misa sau Michi.

Dintre formele mai vechi, multe au supraviețuit doar ca nume de familie: Mihăilă, Mihalache, Mihalcea, Mihu etc.

Gavriil- Arhanghelul bunelor vestiri

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu” sau „Dumnezeu este puterea mea”.

Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească.

Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei, că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni.

De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus, Gavriil a rostit cel dintâi numele lui Isus Hristos şi l-a înştiinţat pe Zaharia de naşterea fiului lui, Înaintemergatorului, Ioan Botezătorul, a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia.

Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu.

Gabriel este numit în tradiția ortodoxă Gavriil. Numele este compus din ebraică, de unde cel de-al doilea ”i”.

Gavriil apare în ambele Testamente drept călăuzitorul spre adevar și vestitorul ceresc cel mai de seama al Cuvântului dumnezeiesc (fiind cunoscut mai ales datorită profetului Daniel și evanghelistului Luca).

Gabri’El  înseamna în ebraică „Dumnezeu a fost puternic”, trăgându-se din rădăcina verbală gabar, „a fi puternic”, alipită numelui dumnezeiesc El (prescurtare de la Elohim).

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri

Publicat

acum o oră

vineri, 08.11.2024

de

Publicitate

Începătorii și voievozii tuturor acestor trei cete mai de jos (Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii), după Sfântul Maxim Mărturisitorul, sunt rânduiți de Dumnezeu: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.

Mihail, ce se tâlcuiește „puterea lui Dumnezeu”, este voievodul oștilor cerești si cel dintâi din ceata Sfinților Arhangheli. El poarta sabie de foc si are slujba de a păzi legea lui Dumnezeu si de a birui puterea vrăjmașilor. Când Lucifer a greșit În cer Și au început a cădea mulțime de îngeri, atunci toate puterile cerești tulburându-se, a stat Arhanghelul Mihail in mijloc si a strigat: Să luam aminte! Din clipa aceea a încetat căderea îngerilor, caci toți luând aminte de glasul lui si la greșeala îngerilor rai, au căzut înaintea slavei lui Dumnezeu, preamărind numele Lui. Sf. arhanghel Mihail a făcut multe minuni, iar la sfârșitul veacului, tot el, împreuna cu ceata arhanghelilor, va suna din trâmbița, va scula pe cei morți si va aduna toate limbile la judecata.

Gavriil, ce se tâlcuiește „bărbat-dumnezeu”, este arhanghelul bunelor vestiri de bucurie, care are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeiești. El nu mai poarta sabie de foc, ci crin de neîntinata bucurie. El este foarte dulce la vedere si plin de dumnezeiasca blândețe. Pentru aceasta a si fost ales si trimis de Dumnezeu la Fecioara din Nazaret sa-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului dumnezeieștilor ei părinți Ioachim si Ana. El a vestit in templu Sfântului Zaharia ca soția lui va naște la bătrânețe pe Sfântul Ioan Botezătorul. El a dus vestea cea buna Anei, mama proorocului Samuil. Sfântul Arhanghel Gavriil a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria când petrecea in templu. El i se arata adesea si-i descoperea taine negrăite. Ii aducea hrana îngereasca la Sfânta Sfintelor. El a auzit cel dintâi despre taina întrupării lui Hristos. El a rostit cel dintâi numele Preadulcelui Iisus. El a pus nume Sfântului Ioan Botezătorul. El a vestit pastorilor ca in Betleem s-a născut Mesia. El a cântat cel dintâi Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pământ pace, intre oameni bunăvoire! (Luca 2, 14). El a descoperit magilor taina întrupării. El a liniștit pe Iosif când voia sa lase pe Fecioara Maria. El i-a poruncit sa fuga in Egipt cu Pruncul si iarăși sa se întoarcă in Nazaret.

Publicitate

Sfinții Arhangheli sunt cei dintâi îngeri mijlocitori intre Dumnezeu si noi oamenii. Sfântul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creștine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de lupta icoana Marelui Arhanghel. Sfântul Gavriil este protectorul fecioarelor creștine, al familiei creștine, protectorul mamelor care nasc copii, ca si protectorul copiilor si al călugăritelor iubitoare de feciorie și iubitoare de Hristos.

 

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending