Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (249)

Publicat

acum 12 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Citesc o carte foarte bună, o construcţie critică a lui Theodor Codreanu, intitulată „Lumea românească în zece prozatori” (Editura „Contemporanul”, Bucureşti, 2017).  Redau din acest volum câteva din multele citate selectate de autor: 1. „trăirea-tip, rotatorie, ca amor fati, este, la Eminescu, încercarea, care este arheală. Dacă la Schopenhauer se ipostaziază, negativ-ontologic, în voinţa oarbă, la Nietzsche se pozitivează în voinţa de putere, iar la Eminescu în dor nemărginit” (Theodor Codreanu); 2. „Marii romancieri sunt romancieri filosofi, adică contrariul romancierilor cu teză” (Albert Camus); 3. „Actul rostirii cinice se produce cu „agresivitate” ( Peter Sloterdijk); 4. „Cinismul modern se recomandă ca fiind acea stare a conştiinţei care urmează ideologiilor naive şi emancipărilor” ( Peter Sloterdijk); 5. „De s-ar întoarce pe pământ Mântuitorul  şi văzând destrăbălarea şi corupţia clerului, i-ar alunga din Biserică pe numeroşii ei farisei”(Lev Tolstoi); „Dacă, dintr-o dată oamenii ar înceta să imite, toate formele culturale ar dispărea”(Rene Girard); 6. „cele patru stadii ale partidului comunist: a) partidul îşi asumă deschis numele de comunist şi ia puterea prin revoluţie, instaurând dictatura proletariatului; b) când numele de comunism se compromite, partidul şi-l schimbă, dând impresia unei noi revoluţii, reintroducând, aparent, pluralismul; c) prin pluralism, pierde puterea şi se resemnează; d) revine la putere într-un cadru aparent democratic”(Iuri Andropov); 7. esenţa comunismului este mimarea paradisului ceresc în paradis terestru, nefiind, în realitate, decât o enormă maşinărie a crizei mimetice” (Theodor Codreanu);  8. „ postmodernismul este un ultracreştinism, mimetic, prin preocuparea raţionalistă faţă de victime” (Rene Girard);

 

Citesc o carte scrisă de Rodica Lăzărescu. Doctor în filologie, redactor –şef al revistei „Pro Saeculum” (Focşani) şi membru în comitetul de redacţie al  revistei „Vatra veche” (Târgu-Mureş), Rodica Lăzărescu alege douăzeci şi şase de autori  pe care îi supune propriilor puncte de vedere („Semne de carte”, vol. III,  Editura „Corgal Press”, Bacău, 2017). Volumul acesta, ca de altfel  şi cele anterioare, ne conduce către concluzia că nu există un criteriu după care  îşi face selecţia, Rodica Lăzărescu citindu-i pe toţi cei care apar în raza sa de acţiune şi interes: poeţi, prozatori (fie şi confesivi), diarişti, monografişti, jurnalişti epistolieri dedaţi încă vechiului stil dar şi stilului actual, analişti politici, dramaturgi, memorialişti, călători, intervievatori, intervievaţi, autori de dicţionare, documentarişti, eseişti sau chiar veritabili „detectivi” literari. Cititorul iese îmbogăţit din cartea Rodicăi Lăzărescu, o carte a cărei caracteristică generală a  demersului critic  este dată de permanenta preocupare a autoarei de a se explora pozitivul;

Publicitate

Ana Blandiana, în „Ramuri” nr. 1 din 2018, într-un interviu acordat lui Cristian Pătrăşconiu, despre comunism: „Una dintre concluziile cinice pe care le lasă în urmă comunismul este aceea că oamenii nu pot fi făcuţi fericiţi împotriva voinţei lor, propunându-le şi impunându-le o anume fericire, cea comunistă. Nu poţi să impui fericire în masă – când încerci aşa ceva, de regulă, iese invers decât intenţia iniţială, iese ceva inuman, anti-uman. Din punctul meu de vedere, singura formă corectă de a privi comunismul este să o faci din punctul de vedere ale victimelor comunismului. Pentru că nu trebuie să uităm: comunismul, împreună cu nazismul, au creat cel mai monstruos secol din istoria umanităţii. Nu că nu ar fi existat precedente – Revoluţia franceză, de exemplu. Sau Inchiziţia. Dar proporţiile Răului sunt incomparabile. Pentru prima oară în istoria omenirii, odată cu comunismul şi cu nazismul, s-a ucis în masă. Şi s-a ucis în numele unor idei care promiteau fericirea supremă şi în numele visului unui „om nou”. Eu cred că decent, firesc, dezirabil nu e să facem un om nou, ci să îl facem pe omul care este să iubească, nu să urască. Şi să nu ucidă.  Această istorie – pe care au desenat-o cu sânge şi comunismul, şi nazismul – a avut la bază ura drept combustibil al istoriei. Ura de clasă sau ura de rasă. Roşu-brun”.

 

Constantin Coroiu, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 12 din 2017, făcând un mic inventar al aprecierilor  lui Marin Preda: Nicolae Manolescu: „Un prozator excepţional”; Alexandru Ivasiuc: „Comparabil poate cu Rebreanu”; Nichita Stănescu: „Un scriitor european”; Eugen Simion: „Un om cu o personalitate complexă”; Mihai Zamfir: Cel mai camusian dintre scriitorii români”; Marin Sorescu: „O certitudine şi o şansă mare a literaturii române”; Fănuş Neagu: „O exemplară conştiinţă artistică”; Nicolae Breban: „Un ţăran enorm rătăcit în oraş”; Alex Ştefănescu: A fost mai mult decât un scriitor, a fost o conştiinţă”;

 

 Mihai Zamfir, în „România  literară” nr. 4 din 2018, privind o analiză a poeziei pornind de la originea cuvintelor folosite: 1. „Să ne imaginăm o clipă că am întreba un poet român contemporan de valoare de unde vine în limba noastră cutare cuvânt, dacă un anumit termen utilizat în poezia lui e de origine latină, slavă sau maghiară. Artistul ar da din umeri şi ar spune că asta nu-l priveşte deloc. În realitate poeţii autentici – chiar dacă au habar de etimologie şi de istoria limbii – simt instinctiv etimologia cuvintelor alese şi procedează în consecinţă. Cu un al şaselea simţ, ei intuiesc fără greş originea vocabulelor şi îşi dau întotdeauna seama dacă ele pot fi alăturate într-un anumit context. Cum fac asta? Mister!”; 2. „Când a scris faimoasa sa „Psaltire în versuri”, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Dosoftei avea strânse legături cu Ucraina, îşi făcea studiile pe „slovenie” şi trăia exilat în Polonia, unde avea să şi moară. Cufundat cultural într-o mare slavă, inspirat în poezia sa de exemplul altei psaltiri în versuri compuse un secol mai devreme de Jan Kochanowski, primul nostru poet extraordinar, Dosoftei, a scris versurile româneşti în metri caracteristici limbilor neolatine şi a folosit predilect cuvinte de origine latină (peste 60% din total). Limba noastră literară era abia în formare şi nimeni nu ştia ce cale va urma ea; poetul Dosoftei însă ştia şi a optat decis pentru limbajul de origine latină. Cum a fost posibil? Uite că a fost!”; 3. „Peste două secole, poezia românească trăia prin Eminescu momentul fixării tiparului ei lingvistic. Natural, fără să scrie prefeţe, fără a se lansa în polemici, Eminescu orienta limbajul poeziei româneşti moderne doar prin forţa propriului său exemplu. În chip la fel de natural ca Dosoftei cu două secole în urmă, romanticul Eminescu s-a îndreptat tot către termenii de origine latină, punându-i tot pe ei la baza  limbii noastre literare. Rezultatul: conform statisticii întreprinse de Mihai Dinu, procentul cuvintelor latine moştenite din poezia eminesciană a rămas acelaşi – după două sute de ani – cu acela din poezia lui Dosoftei (63%), iar proporţia de utilizare aproximativ 85%”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Femeie de 91 de ani, salvată din flăcări, la Avrămeni. Incendiul i-a făcut scrum casa

Publicat

acum 3 ore

luni, 12.05.2025

de

Publicitate

Intervenție dificilă a pompierilor de la Săveni, în această seară, pentru stingerea unui incendiu în localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Avrămeni. Apelul la 112 a fost făcut de un vecin, care a semnalat faptul că, în interiorul casei afectate de flăcări, se află o persoană greu deplasabilă.

 

La locul intervenției s-au deplasat pompierii din cadrul Stației Săveni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, un echipaj SMURD, membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din comună și un echipaj din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

 

Până la sosirea salvatorilor, femeia de 91 de ani a fost evacuată din locuință de către vecini. Aceasta a fost evaluată la fața locului de echipajele medicale deoarece suferise un atac de panica, ulterior fiind transportată la spital.

 

Publicitate

Intervenția a fost una dificilă deoarece incendiul se manifesta generalizat la una dintre camere și o bucătărie de vară. Salvatorii au acționat rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga locuință și la o anexă din imediata vecinătate. A fost înlăturat și pericolul de explozie, din interiorul clădirii fiind scoase patru butelii.

Cel mai probabil, incendiul a pornit în jurul coșului de fum neprotejat termic de materialele combustibile.

 

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor de fum, trebuie adoptate următoarele măsuri:

 

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– verificarea coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Citeste mai mult

Cultura

Festivalul Filmului European (FFE) ajunge pentru al treilea an consecutiv la Botoșani

Publicat

acum 6 ore

luni, 12.05.2025

de

Publicitate

Festivalul Filmului European revine la Botoșani pentru al treilea an consecutiv

Între 22 și 25 mai 2025, cinefilii din Botoșani sunt invitați la Cinema Unirea pentru o nouă ediție a Festivalului Filmului European (FFE). Evenimentul este organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Botoșani, iar intrarea este liberă la toate proiecțiile.

Ediția din acest an propune o selecție de 10 filme europene, curatoriată de Cătălin Olaru, directorul artistic al festivalului. Programul cuprinde filme de familie, documentare și lungmetraje de autor, provenite din diverse colțuri ale Europei.

📅 PROGRAM FFE | 22–25 mai 2025
📍 Cinema Unirea, Botoșani
🎟️ Acces gratuit

🔵 JOI, 22 mai
19:00 – Julie nu vorbește / Julie Keeps Quiet / Julie zwijgt
🎬 Regia: Leonardo van Dijl
🎞️ Belgia, Suedia | 2024 | 97’
📌 Gala de deschidere

🔵 VINERI, 23 mai
15:00 – Vestita invazie a urșilor în Sicilia
🎬 Regia: Lorenzo Mattotti
🎞️ Franța, Italia | 2019 | 82’ | Film de familie

Publicitate

17:00 – Femei pe fugă / Gone Running
🎬 Regia: Gábor Herendi
🎞️ Ungaria | 2024 | 105’

19:00 – Oase și nume / Bones and Names
🎬 Regia: Fabian Stumm
🎞️ Germania | 2023 | 104’

🔵 SÂMBĂTĂ, 24 mai
15:30 – Dilili la Paris / Dilili in Paris
🎬 Regia: Michel Ocelot
🎞️ Franța, Germania, Belgia | 2018 | 95’ | Film de familie

17:30 – Dahomey
🎬 Regia: Mati Diop
🎞️ Franța, Senegal | 2024 | 68’ | Documentar

19:00 – Terapie de familie / Family Therapy
🎬 Regia: Sonja Prosenc
🎞️ Slovenia, Italia, Norvegia, Croația, Serbia | 2024 | 122’

🔵 DUMINICĂ, 25 mai
15:00 – Și porcii merg în Rai / Even Pigs Go to Heaven
🎬 Regia: Goran Dukić
🎞️ Croația, Macedonia | 2022 | 86’

17:00 – Niciodată să nu spui niciodată / Never Say Never
🎬 Regia: Branislav Misík
🎞️ Slovacia, Cehia | 2023 | 104’

19:00 – Limbă străină / Foreign Language
🎬 Regia: Claire Burger
🎞️ Franța, Germania, Belgia | 2024 | 105’

 

Detalii despre filme pe: https://ffe.ro/2025/program-filme/?locatie=boto%C8%99ani

Citeste mai mult

Eveniment

Un ied jucăuș, căzut într-o fântână dezafectată, a fost salvat de pompieri, la Vlăsinești

Publicat

acum 7 ore

luni, 12.05.2025

de

Publicitate

Incidentul a avut loc în această după amiază în localitatea Sârbi, comuna Vlăsinești. Micul aventurier păștea în curtea unei gospodării al cărei proprietar nu era acasă. Ajuns pe fântână, capacul din lemn a cedat sub greutatea animalului, iar acesta s-a prăbușit în gol aproximativ opt metri. Un vecin, martor la întâmplare, a încercat să îl salveze, dar neavând mijloacele necesare, a apelat la sprijinul salvatorilor botoșăneni.

 

Un echipaj din cadrul Stației Săveni s-a deplasat de urgență la fața locului, iar cu ajutorul kitului de salvare din medii ostile, un pompier a coborât în fântână și a reușit extragerea iedului în siguranță, acesta fiind predat cu bine la suprafață.

Operațiunea a durat aproape jumătate de oră, iar animalul a fost predat proprietarului.

 

Felicitări echipei de intervenție pentru promptitudine, profesionalism și grija față de fiecare viață.

Publicitate

Citeste mai mult

Actualitate

DNA cere înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul expertului Radu Judele

Publicat

acum 8 ore

luni, 12.05.2025

de

Publicitate

DNA a solicitat înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu cea a arestului preventiv în cazul expertului Radu Judele, inculpat alături de Dumitru Buzatu într-un dosar care vizează infracțiuni de corupție.

La termenul care a avut loc luni la Tribunalul Vaslui a fost vizionată o înregistrare de la termenul anterior, în care se vede cum, în fața sălii de judecată, inculpatul Radu Judele s-a apropiat de un martor cu care nu avea voie să comunice și a vorbit cu acesta pentru scurt timp, instanța urmând să se pronunțe marți cu privire la înlocuirea controlului judiciar.

‘Doar am salutat. Nu mi-am imaginat că s-ar putea interpreta. Consider că a fost o întâlnire accidentală în fața sălii de judecată’, a afirmat Radu Judele în fața instanței.

Procurorul DNA a precizat că întâlnirea celor doi a durat aproximativ 30 de secunde, motiv pentru care nu s-ar putea considera că a fost una accidentală. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a invocat faptul că inculpatul a inițiat întâlnirea și că ar fi avut astfel o atitudine sfidătoare față de organele judiciare.

Avocatul Liviu Bran consideră că inculpatul Radu Judele nu a greșit cu nimic salutând martorul din dosar și a subliniat că întâlnirea a avut loc în cadrul procesului, pe holul tribunalului, lucru care nu ar trebui să ridice vreo suspiciune.

‘Nu s-a întâlnit în alt cadru decât cel procesual. (…) Suntem oameni, nu animale, ne salutăm. Cred că încă suntem normali din toate punctele de vedere. A spune că acest om a încălcat o dispoziție printr-un simplu salut este absurd. Are dreptul la viață, la demnitate, nu putem să-i călcăm acest drept’, a afirmat apărătorul lui Judele.

Publicitate

Liviu Bran a solicitat, totodată, ca ședințele următoare din dosar să fie secrete și a invocat presiunea mediatică în acest caz, cererea fiind respinsă de judecător.

La solicitarea unuia dintre avocații lui Dumitru Buzatu, instanța a interzis publicarea de către reprezentanții mass-media a unor informații importante din declarațiile pe care martorii din dosar le dau în fața instanței, invocând faptul că prezentarea unor astfel de date în presă ar putea influența martorii audiați ulterior.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending