Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (248)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Revista “Dilema” nr. 10 din 9-15 mai 2024 are un  “Dosar” cu o temă incitantă: “Muzica şi versurile”. Această temă a constituit arhitectura dezbaterilor  “Conferinţelor Dilema” de la Arad. Au conferenţiat: Marius Chivu,  Radu Vancu, Mircea Cărtărescu, Mircea Mihăieş, Sever Voinescu şi Nicu Alifantis.  După ce în „Moment” nr. 247 am reţinut din expunerile lui Marius Chivu şi Radu Vancu, azi ne oprim la acelaşi Radu Vancu, Mircea Cărtărescu şi Sever Voinescu:

Radu Vancu adăugând la afirmaţia lui  Marius Chivu („Eminescu le întorcea pe toate părţile până nimerea sonoritatea absolută”): „Enumerai tu ritmuri, te refereai la prozodie – la Eminescu le poţi inventaria aproape pe toate, chiar şi pe cele foarte rare.  Ai pomenit, de pildă de spondeu. Spondeul are doar două silabe, fiecare accentuată, este un picior metric bisilabic în care ambele silabe sunt accentuate. Asta este foarte greu de făcut în limba română. La Eminescu găseşti. Limba română e o limbă foarte muzicală şi foarte permisivă pentru poezie, ca şi engleza, de altfel.  Amândouă limbile astea sunt născute din germinarea unor limbi care, teoretic, nu puteau sta împreună: latina cu germana în cazul englezei, latina cu slavona în cazul limbii noastre. De aici a rezultat o foarte mare libertate a limbii din punct de vedere semantic, topic, morfologic. Poţi aranja cum vrei tu cuvintele în frază şi în serii sinonimice polisemantice foarte permisive, cu straturi istorice ale împrumutului  de asemenea foarte permisive. De aceea poezia română tradusă în engleză sună foarte bine, inclusiv Eminescu. Tradus în franceză, Eminescu sună ca un minor iremediabil, pentru că rigiditatea sintactică franţuzească nu-i vine bine”; 

Mircea Cărtărescu definind „beatnicii”: „Când eram tineri şi participam la „Cenaclul de Luni” condus de Nicolae Manolescu, noi ne numeam pe noi înşine „beatnici”.  Ce înseamnă „beatnic”?  Înseamnă cineva care se poziţionează antisistem, în primul rând. Încă de la început, noi am fost fascinaţi de toată contracultura americană, începând de la poezia generaţiei Beat, de Allen Ginsberg, Gregory Corso, Gary Snyder, Lawrence Ferlinghetti şi de cei care gravitau în jurul unui fel de templu de la San Francisco care era legendara librărie City Lights pe care o conducea Ferlinghetti. Până la noi, modelele în literatura noastră erau franţuzeşti. Noi am fost printre primii care au avut o fascinaţie pentru inovaţiile culturale de tip american. Într-un fel noi am trecut oceanul. Aşa cum poeţii americani se opuneau establishment-ului de dreapta, ei declarându-se oameni de stânga, ne-am gândit că putem folosi această energie protestatară şi noi înşine dar contra unui establishment de stânga, aşa cum se definea comunismul românesc. Noi am învăţat acest lucru de la poeţii beatnici, dar şi de la autori ai acelei generaţii, precum Kerouac sau Burroughs”;

 Mircea Cărtărescu despre muzica versului la Ion Barbu şi Bacovia: „Ion Barbu a fost întrebat într-un interviu  dacă ar vrea să i se pună versurile pe muzică şi el a răspuns: „Nu-i nevoie, versurile mele conţin muzică şi n-au nevoie de altă muzică”. Şi eu cred că un poet complet nu are nevoie de altă muzică. Muzica este în interiorul versului şi este gândită cât se poate de bine. Aş vrea să vă citez, ca exemplu, o poezie de Bacovia: „Muzica sonoriza orice atom… / Dor de tine, şi de altă lume, / Dor… / Plana: / Durere fără nume / Pe om / Toţi se gândeau la viaţa lor, / La dispariţia lor. / Muzica sentimentaliza / Obositor, – /Dor de tine, şi de altă lume, / Dor… / Muzica sonoriza orice atom”. Nu-mi pot imagina o poezie mai eufonică, o poezie mai muzicală. Iar acest „sentimentaliza” pe mine mă termină. Cum a putut Bacovia, un autor cu versuri scurte, făcute din cuvinte scurte, să pună în centrul poeziei un monstru lingvistic, acest cuvânt de şase silabe (sen-ti-men-ta-li-za), care într-un fel devine pivotul întregii poezii, pentru că poezia este organizată deasupra şi dedesubtul acestui cuvânt? Cuvântul „sentimentaliza” dă deodată o strălucire neagră acestei poezii, o face de o expresivitate poetică extraordinară şi de o muzicalitate extraordinară”;

Sever Voinescu despre lirismul din poezia de azi:Lirismul a fost alungat din poezie, ca un fel de reacţie la prea mult lirism.  Aşa cum modernismul s-a revoltat împotriva romantismului din cauza discursurilor romantice diluate, la fel poeţii de astăzi se revoltă împotriva modernismului şi postmodernismului.  Ei fac o literatură concentrată nu pe lirism, ci pe sinceritate, pe onestitate, pe prozaicul de  zi cu zi, pe omul la scara  unu pe unu, care este golit de orice esenţă lirică. În ultimii 20-30 de ani nu veţi mai găsi poezie de dragoste. Cred că optzeciştii sunt ultimii care au scris poezii de dragoste. Azi, există poezii de notaţie a vieţii cotidiene, există poezii personaliste, intimiste, poezii despre viaţa noastră obişnuită”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending