Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (248)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Revista “Dilema” nr. 10 din 9-15 mai 2024 are un  “Dosar” cu o temă incitantă: “Muzica şi versurile”. Această temă a constituit arhitectura dezbaterilor  “Conferinţelor Dilema” de la Arad. Au conferenţiat: Marius Chivu,  Radu Vancu, Mircea Cărtărescu, Mircea Mihăieş, Sever Voinescu şi Nicu Alifantis.  După ce în „Moment” nr. 247 am reţinut din expunerile lui Marius Chivu şi Radu Vancu, azi ne oprim la acelaşi Radu Vancu, Mircea Cărtărescu şi Sever Voinescu:

Radu Vancu adăugând la afirmaţia lui  Marius Chivu („Eminescu le întorcea pe toate părţile până nimerea sonoritatea absolută”): „Enumerai tu ritmuri, te refereai la prozodie – la Eminescu le poţi inventaria aproape pe toate, chiar şi pe cele foarte rare.  Ai pomenit, de pildă de spondeu. Spondeul are doar două silabe, fiecare accentuată, este un picior metric bisilabic în care ambele silabe sunt accentuate. Asta este foarte greu de făcut în limba română. La Eminescu găseşti. Limba română e o limbă foarte muzicală şi foarte permisivă pentru poezie, ca şi engleza, de altfel.  Amândouă limbile astea sunt născute din germinarea unor limbi care, teoretic, nu puteau sta împreună: latina cu germana în cazul englezei, latina cu slavona în cazul limbii noastre. De aici a rezultat o foarte mare libertate a limbii din punct de vedere semantic, topic, morfologic. Poţi aranja cum vrei tu cuvintele în frază şi în serii sinonimice polisemantice foarte permisive, cu straturi istorice ale împrumutului  de asemenea foarte permisive. De aceea poezia română tradusă în engleză sună foarte bine, inclusiv Eminescu. Tradus în franceză, Eminescu sună ca un minor iremediabil, pentru că rigiditatea sintactică franţuzească nu-i vine bine”; 

Mircea Cărtărescu definind „beatnicii”: „Când eram tineri şi participam la „Cenaclul de Luni” condus de Nicolae Manolescu, noi ne numeam pe noi înşine „beatnici”.  Ce înseamnă „beatnic”?  Înseamnă cineva care se poziţionează antisistem, în primul rând. Încă de la început, noi am fost fascinaţi de toată contracultura americană, începând de la poezia generaţiei Beat, de Allen Ginsberg, Gregory Corso, Gary Snyder, Lawrence Ferlinghetti şi de cei care gravitau în jurul unui fel de templu de la San Francisco care era legendara librărie City Lights pe care o conducea Ferlinghetti. Până la noi, modelele în literatura noastră erau franţuzeşti. Noi am fost printre primii care au avut o fascinaţie pentru inovaţiile culturale de tip american. Într-un fel noi am trecut oceanul. Aşa cum poeţii americani se opuneau establishment-ului de dreapta, ei declarându-se oameni de stânga, ne-am gândit că putem folosi această energie protestatară şi noi înşine dar contra unui establishment de stânga, aşa cum se definea comunismul românesc. Noi am învăţat acest lucru de la poeţii beatnici, dar şi de la autori ai acelei generaţii, precum Kerouac sau Burroughs”;

 Mircea Cărtărescu despre muzica versului la Ion Barbu şi Bacovia: „Ion Barbu a fost întrebat într-un interviu  dacă ar vrea să i se pună versurile pe muzică şi el a răspuns: „Nu-i nevoie, versurile mele conţin muzică şi n-au nevoie de altă muzică”. Şi eu cred că un poet complet nu are nevoie de altă muzică. Muzica este în interiorul versului şi este gândită cât se poate de bine. Aş vrea să vă citez, ca exemplu, o poezie de Bacovia: „Muzica sonoriza orice atom… / Dor de tine, şi de altă lume, / Dor… / Plana: / Durere fără nume / Pe om / Toţi se gândeau la viaţa lor, / La dispariţia lor. / Muzica sentimentaliza / Obositor, – /Dor de tine, şi de altă lume, / Dor… / Muzica sonoriza orice atom”. Nu-mi pot imagina o poezie mai eufonică, o poezie mai muzicală. Iar acest „sentimentaliza” pe mine mă termină. Cum a putut Bacovia, un autor cu versuri scurte, făcute din cuvinte scurte, să pună în centrul poeziei un monstru lingvistic, acest cuvânt de şase silabe (sen-ti-men-ta-li-za), care într-un fel devine pivotul întregii poezii, pentru că poezia este organizată deasupra şi dedesubtul acestui cuvânt? Cuvântul „sentimentaliza” dă deodată o strălucire neagră acestei poezii, o face de o expresivitate poetică extraordinară şi de o muzicalitate extraordinară”;

Sever Voinescu despre lirismul din poezia de azi:Lirismul a fost alungat din poezie, ca un fel de reacţie la prea mult lirism.  Aşa cum modernismul s-a revoltat împotriva romantismului din cauza discursurilor romantice diluate, la fel poeţii de astăzi se revoltă împotriva modernismului şi postmodernismului.  Ei fac o literatură concentrată nu pe lirism, ci pe sinceritate, pe onestitate, pe prozaicul de  zi cu zi, pe omul la scara  unu pe unu, care este golit de orice esenţă lirică. În ultimii 20-30 de ani nu veţi mai găsi poezie de dragoste. Cred că optzeciştii sunt ultimii care au scris poezii de dragoste. Azi, există poezii de notaţie a vieţii cotidiene, există poezii personaliste, intimiste, poezii despre viaţa noastră obişnuită”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

De luni, 2 iunie, încep înscrierile pentru probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat 2025

Publicat

Publicitate

Din 2 iunie încep înscrierile pentru probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat 2025, înscrieri care se vor putea face în perioada 2-6 iunie 2025, relatează mediafax.ro.

La sesiunile de anul acesta de Bacalaureat pot participa elevii care se află în ultimul an de liceu, adică cei din clasa a XII-a (pentru învățământul de zi) sau clasa a XIII-a (pentru învățământul seral sau cu frecvență redusă).

În anii trecuți, în această perioadă se testau competențele orale, însă situația a fost diferită în 2025, când în lunile ianuarie și februarie s-a întâmplat acest lucru.

Probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat 2025 vor începe pe 10 iunie, cu Limba și literatura română, și se vor încheia pe 16 iunie, cu Limba și literatura maternă.

Calendar examen de Bacalaureat 2025

  • 2-6 iunie 2025: Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
  • 6 iunie 2025: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
  • 10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
  • 11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
  • 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
  • 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
  • 20 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 23-24 iunie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 30 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor finale

Primele rezultate ale probelor scrise se vor afișa pe 20 iunie, iar rezultatele finale, după rezolvarea contestațiilor, vor fi vizibile pe 30 iunie.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (356)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EDIȚIA A XV-A A SIMPOZIONULUI TRANSFRONTALIER EUROREGIUNEA „PRUTUL DE SUS” 

Sub egida Societății de Geografie din România (București), filiala „Victor Tufescu” Botoșani, a Inspectoratului Școlar al Județului Botoșani, a Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoșani și sub coordonarea  profesorului Mihai Poclid, a apărut lucrarea „Analele Simpozionului Transfrontalier  Euroregiunea ”Prutul de Sus” nr. 15. Trebuie amintiți și partenerii ce au contribuit la succesul acestei activități: Liceul din Balatina (Glodeni), Gimnaziul din Petrunea (Glodeni), Gimnaziul „Vasile Ciutac” din Șirăuți (Briceni) și Liceul „Ștefan D. Luchian” din Ștefănești (Botoșani).  Această ediție a analelor ( 2025) conține toate cele 55 de lucrări , din care 17 ale profesorilor din Republica Moldova.  După prezentarea lucrărilor în Sala de Festivități ale muzeului Județean de Istorie, în zilele de 24 și 25 mai s-a desfășurat aplicația practică pe traseul Botoșani – Fălticeni – Tg. Neamț – Mănăstirea Neamț – Poiana Teiului – Borsec (cazare) – Toplița – Gheorghieni – Lacul Roșu – Cheile Bicazului – Poiana Largului – Tg. Neamț – Pașcani – Botoșani.

Volumul este  partajat pe   patru secvențe: 1.„Studii și cercetări”; 2. ”Didactică”; 3. „Turism, ecoturism și turism rural”; 4. „ Evocări”.   În primul capitol  se pot întâlni studii și cercetări privind  utilizarea GIS în geografie, calitatea factorilor de mediu,  ariile de protecție specială, geomorfologia Prutului, rolul boierimii în dezvoltarea zonei, relieful Republicii Moldova, cultura viței de vie în Moldova, personalități ale raionului Glodeni,  repartiția spațială a populației rurale,  date despre începuturile orașului Ștefănești, regimul de îngheț al râului Jijia,  evreii din România interbelică,  fenomenele secetoase, clima municipiului Dorohoi,  peisaje rezidențiale, aspecte ale poluării, răspândirea „papucului doamnei”, proiecte de infrastructură,  zone climatice, răspândirea solanaceelor otrăvitoare etc.   Paginile dedicate didacticii vin cu cercetări privind implicarea elevilor și părinților în predarea geografiei, aspecte de management,  organizarea activității educative cu accent pe cea ecologică, provocările în domeniul digitalizării, proiecte de activitate etc.   Secvența acordată turismului s-a bucurat de șase studii care au vizat județul Botoșani, valea Ptutului și Republica Moldova. Din studiul Veronicăi Prozor, de la Gimnaziul din Pererita, aflăm ce sunt toltrele, cuvânt de origine poloneză.. Ele reprezintă, spune autoarea, „niște formațiuni de recife intens fragmentate, alcătuite din roci calcaroase și întretăiate de canioanele adânci ale afluenților din stânga râului Prut. Toate acestea dau landșafturile naturale locale un aspect fermecător. În Moldova ele sunt răspândite în raioanele Glodeni, Râșcani, Edineț și Briceni”.

Prof. dr. Viorel Paraschiv îl evocă pe . Liviu Apostol ( 1949 – .2022) de la Universitatea din Suceava.. Aflate la a XV-a ediție, simpozioanele organizate de Societatea de Geografie, Filiala „Victor Tufescu” Botoșani,  a avut rolul de a produce schimbul de informații între profesorii de geografie și chiar alte discipline din România, Republica Moldova și Ucraina. Mai mult, în cadrul simpozionului s-a produs transferul de idei și experiențe punând bazele unei rețele de contact. Acest simpozion, după cum a demonstrat-o an de an, a fost și o platformă de dezbateri, remarcându-se temele cu conținut relevant, contribuind la îmbunătățirea competențelor, la progresul științelor geografice și nu numai, precum și la creșterea gradului de notorietate a participanților și a unităților școlare din care provin.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Experiență europeană pentru elevii din Vorona: Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” a finalizat cu succes proiectul Erasmus+ Grecia 2025

Publicat

Publicitate

Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Vorona încheie cu succes o nouă etapă de internaționalizare a educației prin finalizarea activităților din cadrul proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA121-VET-000206713, derulat în domeniul Turism și Alimentație Publică, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

În perioada 5–16 mai 2025, un grup format din 21 de elevi, însoțiți de 3 cadre didactice, a participat la o mobilitate de formare profesională în localitatea Paralia Katerini, Grecia. Activitățile s-au desfășurat în cadrul bucătăriei și restaurantului unui hotel partener, unde elevii, viitori tehnicieni în gastronomie, au lucrat cot la cot cu profesioniști din domeniu, dobândind competențe specifice meseriei și lucrând într-un cadru multicultural, alături de tineri din alte state europene.

Pe lângă formarea practică, participanții au fost implicați în workshopuri tematice, activități interculturale și vizite de studiu în unele dintre cele mai emblematice locuri ale Greciei: complexul monahal Meteora, legendarul Munte Olimp, orașele Salonic și Edessa, dar și la renumitele băi termale Pozar.

În completarea acestei experiențe, în perioada 26–30 mai 2025, două cadre didactice ale liceului au participat la o mobilitate de tip job shadowing, desfășurată tot în Grecia. Aici, profesoarele au observat metodele moderne de predare utilizate în școlile profesionale din Katerini, au participat la sesiuni de lucru și au susținut un atelier despre rolul echilibrului între pregătirea teoretică și formarea practică în domeniul turismului și alimentației.

Acest proiect Erasmus+ a oferit tuturor participanților oportunitatea de a învăța într-un context european autentic, de a face schimb de bune practici și de a-și dezvolta atât competențele profesionale, cât și cele personale. Elevii s-au întors acasă mai încrezători, mai responsabili și cu o deschidere sporită către valorile educației europene.

„Mulțumim partenerilor din Grecia pentru colaborare, echipei de proiect pentru organizare și tuturor celor implicați pentru profesionalism și dăruire. Deși mobilitatea s-a încheiat, experiențele trăite și cunoștințele acumulate vor continua să inspire și să influențeze pozitiv parcursul educațional al elevilor noștri”, au transmis reprezentanții Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona.

Publicitate

Iată și câteva imagini surprinse de elevi și profesori în această experiență din Grecia:

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănenii au strălucit la Campionatele Europene de Canotaj de la Plovdiv

Publicat

Publicitate

România a avut o prezență remarcabilă la Campionatele Europene de Canotaj desfășurate la Plovdiv, Bulgaria, în perioada 29 mai – 1 iunie 2025, iar sportivii originari din județul Botoșani au jucat un rol esențial în succesul delegației.

Simona Radiș – Aur și Record European

Simona Radiș, campioană olimpică născută în Botoșani, a cucerit medalia de aur în proba de dublu rame feminin (W2-) alături de Magdalena Rusu. Cele două au stabilit un nou record european, terminând cursa cu timpul de 6:49.18, în fața echipajelor din Italia și Marea Britanie.

Andrada Moroșanu – Bronz în Dublu Vâsle

Andrada Moroșanu, originară din Darabani, a obținut medalia de bronz în proba de dublu vâsle feminin (W2x), alături de Mariana Dumitru. Echipajul românesc a încheiat cursa în urma reprezentantelor Olandei și Greciei, aducând o nouă medalie în palmaresul național.

Iulia Bălăucă și Mugurel Semciuc – Prezențe în Finalele A

Publicitate

Iulia Bălăucă a făcut parte din echipajul de opt plus unu feminin (W8+), care a încheiat finala pe locul 4, la doar câteva secunde de podium.

Tot din județul Botoșani provine și Mugurel Semciuc, component al echipajului de opt plus unu masculin (M8+), care a încheiat cursa pe locul 6 în finala mare.

Toți cei patru sportivi sunt din Botoșani și contribuie, prin performanțele lor, la reconfirmarea tradiției și valorii școlii de canotaj botoșănene, una dintre cele mai productive pepiniere de talente ale sportului românesc, iar rezultatele obținute la Plovdiv subliniază, încă o dată, forța lotului românesc și devotamentul sportivilor care luptă cu pasiune pentru culorile țării.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending