Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (246)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Constantin Coroiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 11 (788) din 2017, reia un sfat al lui Eugen Simion pentru  CRITICI: „Tema voastră esenţială trebuie să fie literatura română. Cine vă spune că, scriind despre autori români de azi şi de ieri, nu veţi fi cunoscuţi în Europa nu vă spune adevărul. I s-a reproşat şi încă i se reproşează lui G. Călinescu că a preferat să fie un geniu local şi n-a năzuit să devină, cum merita să fie, un critic european. Raţionament fals, complex românesc vechi. Un critic este, înainte de orice, legat de literatura sa şi, dacă îşi asumă responsabilităţile ei, trebuie s-i servească în toate circumstanţele. Recunoaşterea mondială este o problemă secundară. El poate să scrie în cunoştinţă de cauză, cum a făcut chiar G. Călinescu, despre literatura spaniolă sau despre misionarii catolici în Ţările Române, dar proiectele sale critice majore privesc literatura română. A studiat-o şi a scris despre ea racordând-o la modelele literaturii universale în aşa chip încât scriitorii mărunt culturali ca Baronzi sau Grandea să intre într-un scenariu european. Este un mod elocvent de a evita localismul studiind fenomenele locale şi de a înfrânge un complex (complexul de inferioritate) care bântuie sistematic imaginarul scriitorului român”;

Constantin Coroiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 11 (788) din 2017, reia un  sfat al lui Eugen Simion pentru  POLEMIȘTII tineri: „Când polemizaţi, alegeţi-vă bine adversarul. Evitaţi indivizii care trăiesc numai din polemica măruntă, spiritele cârtitoare, autorii bolnavi de gălbinare literară, pamfletarii de serviciu. Cu aceştia n-o scoţi niciodată la capăt pentru că ei nu caută adevărul şi nu acceptă nici un adevăr intelectual. Este inutil să încerci un dialog cu ei. Vor deturna, totdeauna, discuţia spre altceva şi, în loc să-ţi aducă dovezi, te vor insulta, vor denunţa opiniile tale politice, dacă le ai, se vor lega de familia ta şi îţi vor face mereu procese de intenţie. Polemica în acest caz este o zădărnicie… Aşa că, tineri confraţi, nu vă irosiţi forţele, alegeţi-vă adversarii care, după a doua replică, să nu vă înjure de mamă şi, fabulă cunoscută, să nu vă denunţe că sunteţi tuberculos”;

 

Publicitate

Horia Vicenţiu Pătraşcu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 11 (788) din 2017, despre Eminescu şi Bacovia: „Chiar şi poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, dovedeşte aceeaşi arhetipală insensibilitate la potenţialul maritim  al mării – căci pentru el marea este un element cosmologic opus cerului în povestea lui Hyperion, decorul funebru al elegiei „Mai am un singur dor” sau, cum ziceam, stimulent al unor cuminţi reverii romanţioase. În orice caz, de departe, Eminescu preferă lacul – lichid static, acqua firma, ce poate fi cuprins cu privirea şi traversat, fără pericole, dintr-un loc în altul, a se citi dintr-un loc ştiut în alt loc ştiut. Cât despre apa „pluvială” a lui Bacovia – simbol macabru al unei întunecate viziuni asupra zădărniciei universale – nu mai e nevoie să insistăm”;

 

Remarc la Codrin Liviu Cuţitaru, cel care ţine rubrica „Prezentul discontinuu” în „Dilema veche”,  bogata paletă a imaginarului onomastic ce apare în eseurile sale. Am reţinut din ultimele numere: prof. Coca Patologeanu, anglista Millie Moronson, prof. Merlan Bolofan, geologul Morbitor, comparatistul Nonel Pământeanu, doctorul Pornel Nesfârşitu, chimista Norbette, matematiciana Diotima Puică, biologul Franzeluţ, asistenta de portugheză Pisicescu, prof. Mierluţ Tucan – Pupezeanu sau conf. Vrăbiuţa Papagal – Lişiţeanu;

Horia Corcheş, într-un dosar „Dilema veche” („Stima de sine”), despre profesori: „Profesorul român e, se spune adesea, o victimă a epocii. Timpuri năuce, tâmpe, în care educaţia nu mai valorează doi bani, ca atare societatea, în ansamblul ei, nu face decât să lovească în imaginea profesorului şi să-i ştirbească stima de sine. Prost plătit, căci nu produce,  prost văzut, căci nu are statut, în fine, prost, căci nu e un specialist bine pregătit. Dau în el mass-media, guvernanţii, inspectorii, părinţii, ba chiar şi elevii (toţi aceştia, se ştie, mult mai evoluaţi social şi intelectual, ca să nu mai spun economic, deci îndreptăţiţi să evalueze)”;

De la Cluj-Napoca, Iulian Patca, redactorul-şef al revistei „Agora literară”, îmi trimite ultima sa carte de poeme, „De dragul tău” (alte poeme de dragoste, Editura „Mega”, Cluj-Napoca, 2017). Pusă sub semnul  unui motto din Seneca („Quae historia fult facta poesis est” / „Ceea ce a fost istorie devine poezie”), reţin câteva versuri: 1. „Azi sinea mea / în sine se adună / Ca herghelia fulgilor / în frig”; 2. „Şi zi de zi / în lumea asta slută / Te-mbrac în haina / vorbelor de bine”; 3. „Adesea te caut / prin incerte zări / Să-mi picuri plumb / năucitor pe pleoape”;  4. „Ca-ntr-un tablou / aiurea şi abstract / Din care soarta  / biciuie şi râde”;  5. „Şi să rămânem / amândoi poeţii / Ce pun cercei / de lună unei şoapte”; 6. „Iar vara-ncepe / să-şi arate sânii / Prin ii / de borangic duminical”; 7. „Am trecut de curând pe strada ta / aşa cum trec deseori peste toate / amintirile…”; 8. „Pustiu de timp / în arderea de sine”; 9. „În pragul verii / ce nu se dezminte / Se sting inflorescenţe / de castani…”; 10. „Cuvintele erau /  în calea ta / Grămezi de nerăbdare / şi tăgadă”; 11. „În frigul sterp / din fiecare clipă / Lăcrimează tei / sub promoroacă”;  12. „De mult uscată-i / lacrima-nserării”; 13. „ Singurătatea-i / o povară veche, / Cu fiecare clipă / mor puţin”; 14. „mi-e sufletul / mai gol decât o coală / Pe care tot ce-am scris / nu mai contează”; 15. „Zăpada unui gând / o las să cadă / Întroienind cărări / spre îndărăt”;

Citat preluat de pe facebook-ul distinsei Doamne Isabela Cantemir: „ Parintele Nicolae Steinhardt, Paris, 1937 : „Trei fenomene ale timpului: invazia verticală a barbarilor, domnia proştilor, trădarea oamenilor cumsecade. Primul: năvălesc nu barbarii din alte continente ci, de jos în sus, derbedeii. Barbarii aceştia preiau locurile de conducere. Al doilea: au sosit – pur şi simplu, în sensul cel mai categoric – proştii şi inculţii la putere şi în ciuda tuturor legilor economice şi tuturor regulilor politice fac prostii, ca nişte ignoranţi ce se află. Al treilea: în loc de a se împotrivi, oamenii cumsecade adoptă expectative binevoitoare, se fac că nu văd şi nu aud, pe scurt trădează. Nu-şi fac datoria. Imparţialii şi încrezătorii înregistrează şi tac. Sunt cei mai vinovaţi.”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Mare sărbătoare pentru români: Sfânta Liturghie arhierească și SFINȚIREA picturii în mozaic a Catedralei Mântuirii Neamului

Publicat

acum 44 de minute

duminică, 26.10.2025

de

Publicitate

Slujba de sfințire a picturii în mozaic a Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului – are loc astăzi, 26 octombrie, într-un moment de mare însemnătate spirituală și istorică, ce marchează Centenarul Patriarhiei Române.

Ceremonia este oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Alături de cei doi patriarhi slujesc 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, într-un sobor de o amploare deosebită, relatează alba24.ro.

La finalul slujbei, va fi citit Actul de sfințire, care va consfinți în mod solemn finalizarea picturii în mozaic a Catedralei Naționale – simbol al credinței, unității și dăinuirii spirituale a poporului român.

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) – concept

Catedrala Națională – Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină și dobândirea independenței statale.

Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare.

Publicitate

Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României.

Clădirea Catedralei Naționale este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe ‘Dealul Arsenalului’. Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de la cota zero de 127 metri.

”Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman).

Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer.

Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi”, spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro

Construcții anexe

Clădirile apostolice sunt structuri adiacente, din apropierea Catedralei Naționale, care vor oferi spații pentru activități administrative, cazarea pelerinilor, activități pastorale, culturale, sociale și medicale ale Bisericii.

Porticurile sunt arhitecturi anexe, extinse în secvențe de coloane. Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile Catedralei Naționale au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest și sud-vest) prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală.

Pe laturile de nord și sud ale piațetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfășurarea slujbelor în aer liber.

În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis, cu o suprafață de 11.600 m2, nu doar că pune în valoare monumentalitatea bisericii, dar are și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.

Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic ‘Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei’, cu un volum total de 87.505,67 m3 și o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.

Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală și patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari.

Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăpostește o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri și o suprafață de peste 150 de metri pătrați. Crucea de pe turla principală are 7 metri înălțime și o greutate de 7 tone.

Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone și sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântărește 25 tone, scrie basilica.ro.

YouTube video

Aplasamentul Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre strada Calea 13 Septembrie și strada Izvor.

Terenul cu o suprafață de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcția est-vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie.

Amplasamentul final, pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locații au fost propuse, în etape diferite (Piața Unirii – 1999, Piața Alba-Iulia – 2001 și Parcul Carol – 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuși, în anul 2005, acest amplasament, deși el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensității clădirii Parlamentului, deoarece a considerat acceptarea locației ca pe o reparație morală sau ‘o lumină de Înviere’ pentru cele cinci biserici ‘răstignite’, dintre care trei (Alba Postăvari, Spirea Veche și Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor și Mihai Vodă) au fost translate pentru a se construi pe locul lor Casa Poporului.

Alte considerente au mai fost:

  • Amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiției creștine de-a construi lăcașuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevație spirituală sau la urcuș interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul și Mântuitorul lumii (Pantocratorul);
  • Orientarea est-vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est) conform cerințelor liturgice tradiționale;
  • Prezența în zonă a unor instituții importante precum Parlamentul României, Ministerul Apărării Naționale și Academia Română (Institute de cercetare) cheamă la dialog și cooperare multiplă pentru binele societății românești.

În acest sens, hramurile Catedralei, Înălțarea Domnului care este și Ziua eroilor români, precum și Sfântul Andrei, Apostolul românilor și Ocrotitorul României, au semnificații multiple.

Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului și în apropierea Ministerului Apărării Naționale, este prin excelență Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român și pentru organizarea lui într-un stat independent – România.

Citeste mai mult

Educație

Peste 400 de elevi au vizitat zilnic Memorialul Ipotești în „Săptămâna altfel” și „Săptămâna verde”

Publicat

acum o oră

duminică, 26.10.2025

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a fost, și în această săptămână, un loc plin de viață și curiozitate. Peste 400 de elevi i-au trecut zilnic pragul, unii în cadrul programului „Săptămâna altfel”, alții în „Săptămâna verde”, descoperind universul copilăriei și creației marelui poet național.

Pentru cei care își fac planuri de vizitare, Memorialul oferă o incursiune fascinantă în atmosfera de odinioară. În Casa Memorială pot fi admirate piese originale din colecția familiei Eminovici – mobilier de epocă, obiecte personale și documente rare. În micuța Bisericuță a familiei se află cristelnița în care a fost botezat Mihai Eminescu, adusă de la Biserica Uspenia din Botoșani, o linguriță cu monograma mamei poetului, dar și alte obiecte de mare valoare sentimentală și istorică. În spatele bisericuței se odihnesc membrii familiei Eminovici, într-un colț de liniște și reculegere.

Casa țărănească de epocă reconstituie fidel un interior tradițional de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, oferind vizitatorilor prilejul de a compara modul de viață al țăranilor cu cel al boierimii din acea vreme.

Muzeul tematic „Mihai Eminescu” propune un parcurs cronologic prin viața și opera poetului, redată prin imagini, documente și artefacte care îi marchează drumul de la Ipotești la marile scene culturale ale lumii.

Tot la Memorial, în Sala Portaluri, poate fi admirată expoziția „Zborul… Magia Aripilor Întinse”, semnată de artista botoșăneană Ioana-Gina Poleac, iar în sala „Horia Bernea” este deschisă expoziția-instalație „Pictura este un fel de muzică ce alină un nu-știu-ce, în deșert”, aparținând artistului clujean Mihai Nițu, curatoriată de Kassandra Mihai.

Obiectivele Memorialului Ipotești sunt deschise zilnic, cu excepția zilei de luni, între orele 8:00 și 16:00. Cei care doresc să pășească pe urmele copilului din Ipotești, devenit luceafăr al poeziei românești, pot descoperi aici o lume a emoției, a culturii și a memoriei vii.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Pensiile speciale ale primarilor și președinților de consilii județene ar putea fi eliminate definitiv. Acum sunt suspendate până în 2027

Publicat

acum o oră

duminică, 26.10.2025

de

Publicitate

Pensiile speciale ale aleșilor locali — primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene — ar putea fi eliminate definitiv, potrivit unui proiect legislativ depus recent la Senat. În prezent, aceste pensii sunt suspendate până la 1 ianuarie 2027, însă inițiatorii propunerii consideră că măsura trebuie să devină permanentă, invocând principiul echității între categoriile de pensionari și nevoia de a elimina privilegiile din sistemul public, relatează alba24.ro.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pe 22 octombrie și urmează să fie dezbătută în comisiile de specialitate, înainte de a ajunge la votul plenului. Dacă va fi adoptată, legea ar pune capăt unei controverse care durează de ani de zile, legată de indemnizațiile speciale acordate aleșilor locali la final de mandat.

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, toate persoanele care începând cu anul 1992 au deținut calitatea de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse așa cum sunt prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă.

Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată. Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate (12 ani, 144 luni), cu condiția ca persoanele să fi exercitat cel puțin un mandat complet de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean.

Potrivit OUG 57/2019, indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public. De asemenea, indemnizația pentru limită de vârstă este supusă impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate.

„Spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Judeţean ar avea dreptul la o pensie specială de minim 6.260 RON / lună (48 luni x 0,40% x 32.603 RON) şi maxim 18.780 RON /
lună (144 luni x 0,40% x 32.603 RON), de aproape 7 on mai mare ca pensia medie normală în România, de doar 2.816 RON” susțin inițiatorii proiectului, doi parlamentari de la USR.

Publicitate

Pensiile speciale ale primarilor și președinților de consilii județene ar putea fi eliminate

Propunerea legislativă abrogă Articolul 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care reglementează pensia special a aleşilor locali.

„Această iniţiativă nu este doar o opţiune internă de politică bugetară, ci un imperativ european. Prin angajamentele luate în Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR), România s-a obligat să reducă cheltuielile cu pensiile speciale, măsură concretizată prin îndeplinirea Jalonului 215.

Deşi pensia specială pentru aleşii locali este, în prezent, suspendată (urmând să fie reintrodusă după 1 ianuarie 2027), o simplă suspendare temporară nu satisface cerinţa de reformă permanentă şi nu înlătură viitoarea povară bugetară. Abrogarea definitivă este singura modalitate prin care putem asigura îndeplinirea acestui jalon şi, implicit, evitarea riscului de a pierde finanţarea de 869 de milioane de euro din fondurile europene”, susțin inițiatorii, în expunerea de motive.

Potrivit parlamentarilor, pensia specială se adresează tuturor persoanelor care au deţinut funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean începând cu anul 1992.

„O reactivare neaşteptată a acestui drept ar genera, pe lângă o cheltuială anuală imensă, o masă critică de dosare și obligaţii de plată care ar compromite ireversibil ţintele de deficit şi angajamentele fiscale”, mai susțin inițiatorii.

Citeste mai mult

Eveniment

Sfântul Dumitru 2025: Ce nume se sărbătoresc pe 26 octombrie. Cui îi spui „La mulți ani!” în ziua în care peste 250.000 de români își serbează onomastica

Publicat

acum 2 ore

duminică, 26.10.2025

de

Publicitate

Sfântul Dumitru, cunoscut și sub numele de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este prăznuit în fiecare an pe 26 octombrie și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători religioase ale toamnei în calendarul creștin ortodox.

În această zi de mare însemnătate, peste 250.000 de români își serbează onomastica, potrivit datelor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Cel mai răspândit dintre numele purtate este Dumitru, urmat de variantele derivate ale acestuia.

Tradiția populară leagă sărbătoarea Sfântului Dumitru de schimbarea anotimpului: se spune că, odată cu această zi, începe cu adevărat iarna. Vremea se răcește, frunzele încep să cadă, iar natura se pregătește pentru odihna de peste an.

Ce nume de bărbați se sărbătoresc de Sfântul Dumitru

  • Dima
  • Dimitri
  • Dimitrie
  • Dimitriu
  • Dimitru
  • Dumitrache
  • Dumitrică
  • Dumitriu
  • Dumitru
  • Dumitruţ
  • Mitache
  • Mitică
  • Mitrea
  • Mitrel
  • Mitrică
  • Mitru
  • Mitruş
  • Mitruţ
  • Mitu
  • Mituş

Ce nume de femei se sărbătoresc de Sfântul Dumitru

  • Demetra
  • Dima
  • Dimitra
  • Miţa
  • Dimitrina
  • Dimitriţa
  • Dumitra
  • Dumitrana
  • Dumitrica
  • Dumitriţa
  • Mitica
  • Mitra
  • Mitrica

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending