Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (246)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Constantin Coroiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 11 (788) din 2017, reia un sfat al lui Eugen Simion pentru  CRITICI: „Tema voastră esenţială trebuie să fie literatura română. Cine vă spune că, scriind despre autori români de azi şi de ieri, nu veţi fi cunoscuţi în Europa nu vă spune adevărul. I s-a reproşat şi încă i se reproşează lui G. Călinescu că a preferat să fie un geniu local şi n-a năzuit să devină, cum merita să fie, un critic european. Raţionament fals, complex românesc vechi. Un critic este, înainte de orice, legat de literatura sa şi, dacă îşi asumă responsabilităţile ei, trebuie s-i servească în toate circumstanţele. Recunoaşterea mondială este o problemă secundară. El poate să scrie în cunoştinţă de cauză, cum a făcut chiar G. Călinescu, despre literatura spaniolă sau despre misionarii catolici în Ţările Române, dar proiectele sale critice majore privesc literatura română. A studiat-o şi a scris despre ea racordând-o la modelele literaturii universale în aşa chip încât scriitorii mărunt culturali ca Baronzi sau Grandea să intre într-un scenariu european. Este un mod elocvent de a evita localismul studiind fenomenele locale şi de a înfrânge un complex (complexul de inferioritate) care bântuie sistematic imaginarul scriitorului român”;

Constantin Coroiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 11 (788) din 2017, reia un  sfat al lui Eugen Simion pentru  POLEMIȘTII tineri: „Când polemizaţi, alegeţi-vă bine adversarul. Evitaţi indivizii care trăiesc numai din polemica măruntă, spiritele cârtitoare, autorii bolnavi de gălbinare literară, pamfletarii de serviciu. Cu aceştia n-o scoţi niciodată la capăt pentru că ei nu caută adevărul şi nu acceptă nici un adevăr intelectual. Este inutil să încerci un dialog cu ei. Vor deturna, totdeauna, discuţia spre altceva şi, în loc să-ţi aducă dovezi, te vor insulta, vor denunţa opiniile tale politice, dacă le ai, se vor lega de familia ta şi îţi vor face mereu procese de intenţie. Polemica în acest caz este o zădărnicie… Aşa că, tineri confraţi, nu vă irosiţi forţele, alegeţi-vă adversarii care, după a doua replică, să nu vă înjure de mamă şi, fabulă cunoscută, să nu vă denunţe că sunteţi tuberculos”;

 

Publicitate

Horia Vicenţiu Pătraşcu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 11 (788) din 2017, despre Eminescu şi Bacovia: „Chiar şi poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, dovedeşte aceeaşi arhetipală insensibilitate la potenţialul maritim  al mării – căci pentru el marea este un element cosmologic opus cerului în povestea lui Hyperion, decorul funebru al elegiei „Mai am un singur dor” sau, cum ziceam, stimulent al unor cuminţi reverii romanţioase. În orice caz, de departe, Eminescu preferă lacul – lichid static, acqua firma, ce poate fi cuprins cu privirea şi traversat, fără pericole, dintr-un loc în altul, a se citi dintr-un loc ştiut în alt loc ştiut. Cât despre apa „pluvială” a lui Bacovia – simbol macabru al unei întunecate viziuni asupra zădărniciei universale – nu mai e nevoie să insistăm”;

 

Remarc la Codrin Liviu Cuţitaru, cel care ţine rubrica „Prezentul discontinuu” în „Dilema veche”,  bogata paletă a imaginarului onomastic ce apare în eseurile sale. Am reţinut din ultimele numere: prof. Coca Patologeanu, anglista Millie Moronson, prof. Merlan Bolofan, geologul Morbitor, comparatistul Nonel Pământeanu, doctorul Pornel Nesfârşitu, chimista Norbette, matematiciana Diotima Puică, biologul Franzeluţ, asistenta de portugheză Pisicescu, prof. Mierluţ Tucan – Pupezeanu sau conf. Vrăbiuţa Papagal – Lişiţeanu;

Horia Corcheş, într-un dosar „Dilema veche” („Stima de sine”), despre profesori: „Profesorul român e, se spune adesea, o victimă a epocii. Timpuri năuce, tâmpe, în care educaţia nu mai valorează doi bani, ca atare societatea, în ansamblul ei, nu face decât să lovească în imaginea profesorului şi să-i ştirbească stima de sine. Prost plătit, căci nu produce,  prost văzut, căci nu are statut, în fine, prost, căci nu e un specialist bine pregătit. Dau în el mass-media, guvernanţii, inspectorii, părinţii, ba chiar şi elevii (toţi aceştia, se ştie, mult mai evoluaţi social şi intelectual, ca să nu mai spun economic, deci îndreptăţiţi să evalueze)”;

De la Cluj-Napoca, Iulian Patca, redactorul-şef al revistei „Agora literară”, îmi trimite ultima sa carte de poeme, „De dragul tău” (alte poeme de dragoste, Editura „Mega”, Cluj-Napoca, 2017). Pusă sub semnul  unui motto din Seneca („Quae historia fult facta poesis est” / „Ceea ce a fost istorie devine poezie”), reţin câteva versuri: 1. „Azi sinea mea / în sine se adună / Ca herghelia fulgilor / în frig”; 2. „Şi zi de zi / în lumea asta slută / Te-mbrac în haina / vorbelor de bine”; 3. „Adesea te caut / prin incerte zări / Să-mi picuri plumb / năucitor pe pleoape”;  4. „Ca-ntr-un tablou / aiurea şi abstract / Din care soarta  / biciuie şi râde”;  5. „Şi să rămânem / amândoi poeţii / Ce pun cercei / de lună unei şoapte”; 6. „Iar vara-ncepe / să-şi arate sânii / Prin ii / de borangic duminical”; 7. „Am trecut de curând pe strada ta / aşa cum trec deseori peste toate / amintirile…”; 8. „Pustiu de timp / în arderea de sine”; 9. „În pragul verii / ce nu se dezminte / Se sting inflorescenţe / de castani…”; 10. „Cuvintele erau /  în calea ta / Grămezi de nerăbdare / şi tăgadă”; 11. „În frigul sterp / din fiecare clipă / Lăcrimează tei / sub promoroacă”;  12. „De mult uscată-i / lacrima-nserării”; 13. „ Singurătatea-i / o povară veche, / Cu fiecare clipă / mor puţin”; 14. „mi-e sufletul / mai gol decât o coală / Pe care tot ce-am scris / nu mai contează”; 15. „Zăpada unui gând / o las să cadă / Întroienind cărări / spre îndărăt”;

Citat preluat de pe facebook-ul distinsei Doamne Isabela Cantemir: „ Parintele Nicolae Steinhardt, Paris, 1937 : Trei fenomene ale timpului: invazia verticală a barbarilor, domnia proştilor, trădarea oamenilor cumsecade. Primul: năvălesc nu barbarii din alte continente ci, de jos în sus, derbedeii. Barbarii aceştia preiau locurile de conducere. Al doilea: au sosit – pur şi simplu, în sensul cel mai categoric – proştii şi inculţii la putere şi în ciuda tuturor legilor economice şi tuturor regulilor politice fac prostii, ca nişte ignoranţi ce se află. Al treilea: în loc de a se împotrivi, oamenii cumsecade adoptă expectative binevoitoare, se fac că nu văd şi nu aud, pe scurt trădează. Nu-şi fac datoria. Imparţialii şi încrezătorii înregistrează şi tac. Sunt cei mai vinovaţi.”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Documente necesare pentru eliberarea cazierului judiciar în 2025. Ghid complet

Publicat

Publicitate

Documente necesare pentru eliberarea cazierului judiciar în 2025: Ghid complet cu pașii de urmat pentru a obține cazierul, informează alba24.roObținerea cazierului judiciar în 2025 implică respectarea unor pași specifici și prezentarea unor documente obligatorii. Articolul de față detaliază actele necesare, timpul de așteptare și pașii esențiali pentru a solicita și obține acest document.

De asemenea, sunt incluse informații utile despre obținerea cazierului judiciar pentru persoanele domiciliate în străinătate, precum și despre procedurile necesare pentru eliberarea acestuia prin împuternicire.

Cazier pentru persoanele majore și pentru minorii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani

Documentele necesare pentru eliberarea cazierului judiciar de către persoanele majore și de către minorii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, sunt următoarele:

  • Cererea pentru eliberare cazier;
  • Actul de identitate aflat în termen de valabilitate.
  • Cazier judiciar pentru minorii de sub 14 ani

Eliberarea cazierului judiciar de către minorii de sub 14 ani, se pot obține de un părinte sau tutore legal, iar documentele necesare sunt următoarele:

  • Cerere eliberare cazier judiciar;
  • Actul de identitate al părintelui/tutorelui, în copie și original;
  • Certificatul de naștere al minorului, în copie și original.

Cazier judiciar pentru persoanele juridice

Pentru a obține un certificat de cazier judiciar, o persoană juridică trebuie să depună o cerere-tip, prin reprezentantul legal, la orice secție de poliție care are ghișeu pentru eliberarea certificatelor de cazier.

Cererea trebuie însoțită de următoarele documente:

Publicitate
  • Actul de identitate;
  • Împuternicirea reprezentantului legal, care poate fi solicitată direct la ghișeu sau descărcată de pe site-ul: ab.politiaromana.ro.;
  • Documente care dovedesc calitatea de reprezentant legal sau împuternicit, în funcție de tipul persoanei juridice (societăți comerciale, asociații și fundații, unități de învățământ sau unități administrativ-teritoriale).

Persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale sau familiale, înființate conform OUG 44/2008, nu au personalitate juridică, așadar nu pot obține certificat de cazier judiciar.

Cazier judiciar prin împuternicire

Dacă certificatul de cazier judiciar este solicitat printr-un împuternicit al unei persoane fizice sau printr-o împuternicire avocațială, sunt necesare următoarele documente:

  • Actul de identitate al împuternicitului;
  • Procura autentificată de la notar, în original (dacă este emisă în Republica Moldova sau de ambasadele Republicii Moldova în limba română, nu necesită alte legalizări;  procura trebuie să specifice clar cine este împuternicit, scopul și durata mandatului);
  • Împuternicirea avocațială;
  • Cererea-tip completată.

Cazuri speciale:

Dacă certificatul de cazier este necesar pentru un dosar de grațiere individuală, poate fi solicitat de:

  • Persoana condamnată;
  • Copiii, soțul/soția, părinții, frații sau surorile condamnatului;
  • Reprezentantul legal sau avocatul condamnatului.

Aceștia trebuie să prezinte documente care dovedesc legătura cu persoana condamnată.

Cazier judiciar pentru persoanele domiciliate în străinătate

Persoanele care locuiesc în străinătate pot solicita certificatul de cazier judiciar prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României.

La cerere, persoanele aflate în străinătate pot primi adeverințe emise de misiunile diplomatice sau consulare, după ce se fac verificările necesare în bazele de date.

Adeverințele au aceeași valoare juridică ca certificatul de cazier judiciar și pot fi folosite exclusiv în străinătate.

Cât durează până se eliberează cazierul judiciar

Certificatul de cazier judiciar se eliberează, de obicei, pe loc sau, cel târziu, în termen de 3 zile de la data depunerii cererii, dacă aceasta este depusă în România.

În cazul în care cererea este depusă prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, termenul de eliberare a certificatului este de cel mult 30 de zile.

Pentru adeverințe, termenul de eliberare este de maximum 10 zile de la data solicitării.

Cât este valabil cazierul judiciar

Certificatul de cazier este valabil 6 luni de la data eliberării şi numai în scopul pentru care a fost eliberat, potrivit IPJ Alba.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O familie cu 11 copii din orașul Bucecea a rămas fără casă, după un incendiu violent. Îngerul salvator a fost unul dintre copii care a dat alarma

Publicat

Publicitate

O familie cu 11 copii din orașul Bucecea trece prin momente grele, după ce a rămas fără casă. Locuința a fost cuprinsă de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile. Unul dintre copii a observat flăcările, și-a anunțat părinții și, împreună, i-au ajutat pe frați să iasă din casă. Tot el a sunat după ajutor, la 112. S-a întâmplat în noaptea de 29 spre 30 ianuarie, puțin după miezul nopții.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii militari din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Bucecea. Aceștia au constatat faptul că locuința, cu o suprafață de aproximativ 160 de metri pătrați, ardea în totalitate. Din interiorul casei, pompierii au scos două butelii, fiind eliminat riscul de explozie. Pentru stingerea incendiului, s-a intervenit mai bine de trei ore. Pompierii militari acționează și la această oră pentru înlăturarea efectelor.

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani vă reamintește:

– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

Publicitate

– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Material de informare preventivă: https://youtu.be/ixUc6UmdzHY

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur

Publicat

Publicitate

Cei între sfinți Părinții noștri Vasile cel Mare (1 ianuarie), Grigorie Teologul (25 ianuarie) și Ioan Gură de Aur (13 noiembrie) sunt cunoscuți ca Sfinții Trei Ierarhi pentru poziția de recunoaștere specială pe care o au în Biserica Ortodoxă.

Prăznuirea lor împreună se face la data de 30 ianuarie. În secolul al XI-lea s-au reactivat cu putere la Constantinopol dispute mai vechi legate de întrebarea „care dintre cei trei ierarhi ar fi cel mai mare?” Cum aceste discuții aprinse nu mai încetau, Dumnezeu a îngăduit ca cei trei ierarhi să-i apară sfântului Ioan Mauropous, episcopul Evhaitelor (Ioan Evhaitul 14 iunie sau 5 octombrie), în anul 1084, și i-au spus că ei trei sunt egali în fața lui Dumnezeu: „Nu este nici o separare și nici o dezbinare între noi”.

Astfel, sfântul Ioan Mauropous a ales data de 30 ianuarie ca zi de prăznuire comună. Aceasta a fost primită de toți, iar disputele în această privință s-au stins în capitala imperiului. Cele două canoane de la utrenia praznicului Sfinților Trei Ierarhi sunt atribuite sfântului Ioan Evhaitul. Sfinții Trei Ierarhi sunt considerați ca fiind ocrotitori ai instituțiilor de învățământ teologic.

Multe biserici din întreaga lume, de la orașe sau de la sate, au hramul Sf. Trei Ierarhi. În România, printre cele mai vestite lăcașuri cu acest hram se numără Biserica „Trei Ierarhi” (Iași) – cea mai frumoasă ctitorie a voievodului Vasile Lupu, o adevărată o bijuterie arhitectonică – și Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

Citeste mai mult

Eveniment

Alertă! Un bărbat de 48 de ani, din municipiul Botoșani, are nevoie de ajutor! Dacă l-ați văzut, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 48 de ani, din municipiul Botoșani, care a părăsit domiciliul astăzi, în jurul orei 12:00, iar până în prezent nu a revenit.

 

GABOR ANDREI DANIEL are următoarele semnalmente: 1,60 m înălțime, aproximativ 60 de kg, păr șaten, ochi căprui.

 

Acesta purta o geacă bleumarin, pantaloni negri de trening, căciulă neagră cu dungi portocalii, iar în picioare purta adidași negri cu dungi roșii.

 

Publicitate

Bărbatul are probleme medicale care nu îi permit să se orienteze în timp și spațiu.

 

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending