Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (24)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„Printre dicţionare” (Editura „Stef”, Iaşi, 2022). Circulă o poantă: „Cum poţi răni un om doar din cuvinte?” „Simplu, îi dai cu dicţionarul în cap!”. Există şi un adevăr în această glumă. În anii 60-70, pe când eram elev al Şcolii Gimnaziale din Popeşti (Vrancea), mai primeam de la distinsa noastră profesoară de limba şi literatura română, Maria Georgescu, pentru care am un respect deosebit, câte o carte în cap dacă răspunsurile nu erau pe măsura aşteptărilor.  Dar tot dânsa ne obliga să alcătuim propriul dicţionar pe caiete tip vocabular, cum existau atunci.  Când terminam un an şcolar, aveam cel puţin 10  astfel de vocabulare, îngrijit completate. La Liceul din Vidra (Vrancea) domnul profesor Vasile Lefter ne amintea mereu că ar fi bine să ne cumpărăm câte un dicţionar. În anul 1968, pe când eram în clasa a IX-a, la mica tutungerie din Vidra văd un DEX care costa 160 lei, la valorile de atunci.  Nu aveam bani suficienţi, aşa că am pus eu jumătate din preţ şi consăteanul meu, Mircea Lazăr, cealaltă jumătate, dicţionarul având doi proprietari. L-am folosit în deplină armonie până când am pus iar bani şi am cumpărat, din Focşani, un alt exemplar, având acum fiecare dicţionarul lui. Viaţa ne-a demonstrat că fără a apela la dicţionare nu putem fi lămuriţi îndeajuns când e vorba de definirea unor cuvinte sau stabilirea originii lor.  Dicţionarelene ajută să luăm informaţiile necesare din diferite domenii sau să învăţăm o limbă străină. Vom da, astfe, dreptate lui Anatol France când a spus că „Un dicţionar este tot universul în ordine alfabetică”.

Dacă ar fi să căutăm o istorie a dicţionarului, e greu de găsit.  Charles Panati în „Cartea începuturilor (Editura „Orizonturi”, Bucureşti, 2004) consideră că primul dicţionar păstrat ar fi o simplă listă datată în jurul anului 600 î. Hr. Ea ar cuprinde cuvinte akkadiene din Mesopotamia centrală. Dicţionarul, în forma ajunsă până azi, a fost perfecţionat de greci. Este cunoscut un lexicon elaborat în secolul I d. Hr. de Pamphilus din Alexandria. Se spune că ei revizuiau cu regularitate aceste dicţionare şi dintr-o necesitate obiectivă: tranziţia în care se afla limba greacă. Trebuie să recunoaştem că obiceiul revizuirii s-a transmis până în zilele noastre.

Publicitate

În ceea ce priveşte spaţiul românesc, Constantin Nemeş în eseul „Mică preumblare prin istoria începutului dicţionarului românesc” (http://altmarius.ning.com) şi publicat pe 22 martie 2010, aminteşte ca prime dicţionare: cel de la Biblioteca Publică din Belgrad, cel descoperit de Timotei Cipariu, cel alcătuit de Pamvo Berinda şi aflat la Moscova, un altul aflat la Biblioteca Imperială Rusă, unul în colecţia „D. C. Sturdza” a Academiei Române, „Lexiconul slavo-românesc şi tâlcuirea numelor” realizat la 1649 de Mardarie Cozianul, cel întocmit la 1678 de Mihai Logofătul din Târgovişte, un fragment de dicţionar întocmit pe la 1700 la Bistriţa, lexiconul întocmit la 1741 de ierodiaconul Misail şi „Lexiconul păcurariului slavo-românesc”, datat 1778. Dintr-o recenzie a lui Levente Nagy şi publicată în revista „Dacoromania” (vezi www.dacoromania.inst-puscariu.ro), extragem: 1. „în 1871, Bogdan Petriceicu Haşdeu, descoperă „Dictionarium valachico-latinum”, dar nu va putea stabili date despre el (autor, data scrierii lui etc.); 2. „textul dicţionarului va fi publicat în 1898 în revista „Tinerimea română” de către Grigore Creţu sub titlul „Dictionarum Valachico-Latinum”; 3. „în 2003, dicţionarul este republicat la editura „First” din Timişoara cu titlul „Dictionarum valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis)”, atribuindu-i-se ca autor pe Mihai Halici-tatăl”; 4. „în 2008, acest dicţionar apare într-o ediţie critică modernă cu titlul „Dictionarium valachico-latinum. Primul dicţionar al limbii române”.   Ediţia din 2008 are un studiu introductiv de Gheorghe Chivu.  Din acest studiu , spune Levente Nagy,  aflăm că  „prin analiza filigranelor dovedeşte că hârtia pe care este  scris textul lexiconului se datează între 1640-1660” şi „chiar dacă nu poate să stabilească exact cine ar fi autorul dicţionarului, aduce argumente incontestabile în vederea amendării unei teze mai vechi, (…) teză după care autorul dicţionarului ar fi Mihai Halici-tatăl”.

Constantin Nemeş, în sursa citată, consideră că autorul ar fi Mihai Halici-junior (1643-1612): „Către mijlocul secolului al XVII-lea, la Caransebeş ia fiinţă o „şcoală gramaticească” de stat, sub conducerea lui Mihail Halici, nobil de origine română. Acesta versifica o „Psaltire” calvino-română pentru nevoile şcolii. Fiul său, Mihai Halici-jr. (1643-1612) i se atribuie „Dictionarium valachico-latinum”(Anonymus Caransebesiensis), primul dicţionar bilingv cu româna ca limbă de bază, scris cu litere latine

Am făcut această scurtă incursiune pentru a  arăta că preocuparea scrierii dicţionarelor este veche şi că ea continuă în prezent printr-o diversificare a tematicilor abordate.

Publicitate

Mi-au trecut prin mână multe dicţionare care vizau domenii diferite. Atunci când am simţit că trebuie să scriu ceva despre  ele, am făcut-o. Rezultatele acestei îndeletniciri s-au concretizat în recentul volum „Printre dicţionare” (Editura „Stef”, Iaşi. 2022).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședinte AUR Botoșani, își anunță viziunea pentru o Românie puternică: „Este timpul să acționăm!”

Publicat

Publicitate

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședinte al AUR Botoșani și candidat la Senatul României, a făcut recent o vizită în piața din Dragalina și orașul Dorohoi, unde a discutat cu cetățenii despre #PlanulSimion și viziunea AUR.

În cadrul întâlnirilor, Silegeanu a subliniat importanța responsabilității personale, citând-o pe Elisabeth Kubler-Ross: “Cred că noi suntem singurii responsabili de alegerile noastre şi trebuie să acceptăm consecinţele fiecărei fapte, fiecărui cuvânt şi gând de-a lungul întregii noastre vieţi.”

 

Publicitate

Adresându-se botoșănenilor, Silegeanu a subliniat că AUR se află în mijlocul unei campanii de reconstrucție și transformare a României într-o țară respectată de Uniunea Europeană. El a evidențiat planurile economice și culturale ale partidului, atât pe plan intern, cât și extern, menționând măsuri de dezvoltare reale pentru fiecare român.

 

„Este timpul să recunoaștem realitatea: țara noastră a fost afectată de politici care au vândut resursele noastre și au subminat potențialul de dezvoltare, din dorința unor lideri de a-și servi doar interesele personale și de partid,” a declarat Silegeanu. El a făcut apel la cetățeni să devină patrioți adevărați și să se alăture luptei pentru o Românie mai bună.

Publicitate

 

Silegeanu a reafirmat angajamentul AUR față de valorile tradiționale și principiile românești autentice, subliniind că este momentul să acționăm pentru viitorul țării și al familiilor noastre. „Partidul AUR este angajat în susținerea valorilor tradiționale și a principiilor românești autentice,” a concluzionat el.

 

Publicitate

Această declarație vine într-o perioadă crucială pentru AUR, care își propune să aducă o schimbare semnificativă în peisajul politic românesc, prin promovarea unei viziuni clare și determinante pentru viitorul României. CMF 11240014

Citeste mai mult

Eveniment

Atelier de pictură icoane pe sticlă la Centrul educațional al Protopopiatului Dorohoi

Publicat

Publicitate

În dimineața zilei de 16 noiembrie, în cadrul Centrului educațional al Protopopiatului Dorohoi s-a desfășurat un atelier de pictură icoane pe sticlă. 

Desfășurat la inițiativa și prin implicarea părintelui protopop, Ionuț-Ștefan Apetrei, activitatea a reunit 25 de copiii din zona municipiului Dorohoi, care, sub coordonarea voluntarelor Evelina Mihalache și Alexandra Damian, studente la Iași și membre ale ASCOR Iași, au fost inițiați în tainele picturii pe sticlă. Urmând pașii necesari, copiii au avut de realizat câte o icoană după chipurile Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României și ale Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, sărbătoriți în perioada următoare, timp în care au făcut cunoștință cu viața și personalitatea acestora, prin dialog și jocuri de cunoaștere. Icoanele realizate de copii vor fi cuprinse într-o expoziție prezentată cu ocazia tradiționalului Concert de colinde, organizat de Protopopiatului Dorohoi în luna decembrie 2024.

Alături de atelierele de scriere creativă (poezii, scrisori, povești), teatru (scenetă de Crăciun) și muzică (colinde), experiența picturii icoanelor pe sticlă se înscrie în rândul activităților pe care Centrul educațional al Protopopiatului Dorohoi le organizează în perioada 5 noiembrie – 12 decembrie pentru copiii din zona municipiului Dorohoi și a localităților limitrofe.

Publicitate

Activitățile vor continua și săptămâna viitoare (18 – 25 noiembrie), după următorul program:

  • Scriere creativă (scrisori, povești, poezii), marți 19 noiembrie, orele 11.00 – 12.30, prof. Munteanu Gabriela;

  • Teatru, joi 21 noiembrie, orele 18.30 – 20.00, prof. Onofrei Anamaria;

    Publicitate
  • Colinde, sâmbătă, 23 noiembrie, orele 10.00 – 12.00, prof. Sarafim Răzvan.

Citeste mai mult

Eveniment

Rămăşiţe umane din preistorie, descoperite pe un şantier din Iași

Publicat

Publicitate

Rămăşiţe umane şi vestigii arheologice datând din preistorie au fost descoperite în timpul lucrărilor la şantierul Spitalului Regional de Oncologie (SRU) Iaşi.

Directorul Agenţiei de Dezvoltare a Infrastructurii pentru Sănătate (ANDIS), Adrian Popa, afirmă, prin intermediul unei postări pe reţele de socializare, că în cadrul cercetărilor arheologice de pe amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţă din Iaşi, cercetătorii Institutului de Arheologie al Academiei Române, filiala Iaşi, au descoperit mai multe complexe datând din preistorie.

Conform sursei citate, echipa Institutului de Arheologie, condusă de dr. Măriuca Vornicu, a reuşit să atribuie vestigiile, pe baza resturilor ceramice descoperite în timpul săpăturilor arheologice, culturii arheologice Horodiştea-Erbiceni, dată la circa 3.500 î.Hr.

Publicitate

„Această cultură arheologică reprezintă o legătură importantă între sfârşitul culturii Cucuteni (Eneolitic) şi începutul Epocii Bronzului. În acea perioadă au avut loc schimbări sociale importante în întreaga Europă şi, de asemenea, în regiunea carpatică, prin afluxul de populaţii venite din zonele nord pontice, aflux care a remodelat harta genetică a acestei părţi din Lumea Veche. De remarcat sunt gropile care, conform estimărilor iniţiale, pot fi interpretate ca monumente funerare, conţinând rămăşiţele a cel puţin 14 indivizi. Cel puţin o parte dintre morminte sunt înmormântări secundare. După terminarea cercetărilor arheologice, resturile umane din gropile descoperite urmează să fie examinate în ceea ce priveşte modul lor de viaţă, cauza morţii şi bolile lor patologie, folosind metode moderne de cercetare ştiinţifică, analize ADN, analize izotopice, examinări antropologice”, menţionează Adrian Popa, în postarea pe Facebook.

Contactat telefonic, directorul ANDIS a declarat, pentru AGERPRES, că descoperirile arheologice nu vor afecta continuarea lucrărilor la SRU Iaşi.

„Lucrările nu sunt afectate. Zona este cumva separată. Acolo vor fi împrejmuirea şi pompele de căldură, lucrări care vor fi executate în ultima parte din proiect. Nu afectează fundaţia. Ea poate fi turnată, lucrările la clădire pot fi începute şi se pot desfăşura în paralel. Ce e bine e faptul că descărcările arheologice nu au scos la iveală aşezăminte care ar fi putut stopa lucrările. Deocamdată suntem într-un scenariu optimist”, a explicat ANDIS, Adrian Popa. AGERPRES

Publicitate

 

Sursa foto: Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate/Facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

(P) Deputatul PSD Marius Budăi susține că scopul final al „Planului PNL” este ca Iohannis să conducă viitorul guvern al României

Publicat

Publicitate

Deputatul PSD Marius Budăi a scris într-o postare pe rețelele sociale că în spatele  eforturilor PNL de a-l califica pe candidatul lor, Nicolae Ciucă, în finala prezidențială se află „Planul PNL” al cărui scop final este ca Iohannis să conducă viitorul guvern ce se va forma după alegerile parlamentare de la 1 decembrie.

Deputatul social democrat susține că  cei de la PNL speră că dacă Nicolae Ciucă se va califica pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, va fi votat de toți alegătorii celorlalți candidați necalificați, iar dacă va deveni președinte, îl va numi pe Iohannis premier.

Cum ar fi ca Iohannis să conducă viitorul guvern al României? Acesta e Planul PNL! La fel cum au făcut pentru Iohannis „Legea pentru un singur om”, tot așa vor să facă „un guvern pentru un singur om”, a scris Marius Budăi.

Publicitate

Acest susține că fiecare vot pentru PNL înseamnă de fapt un vot pentru „Guvernul Iohannis”. „Tot ce vedeți că face PNL (…), toate minciunile răspândite de PNL, totul este pentru „Planul Iohannis premier”. Deci țineți minte! Fiecare vot pentru Ciucă și PNL este un vot pentru „Guvernul Iohannis”, mai spus deputatul social-democrat. 

https://www.facebook.com/share/15REECptwJ/?mibextid=WC7FNe

 

Publicitate

CMF11240017

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending