Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (24)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„Printre dicţionare” (Editura „Stef”, Iaşi, 2022). Circulă o poantă: „Cum poţi răni un om doar din cuvinte?” „Simplu, îi dai cu dicţionarul în cap!”. Există şi un adevăr în această glumă. În anii 60-70, pe când eram elev al Şcolii Gimnaziale din Popeşti (Vrancea), mai primeam de la distinsa noastră profesoară de limba şi literatura română, Maria Georgescu, pentru care am un respect deosebit, câte o carte în cap dacă răspunsurile nu erau pe măsura aşteptărilor.  Dar tot dânsa ne obliga să alcătuim propriul dicţionar pe caiete tip vocabular, cum existau atunci.  Când terminam un an şcolar, aveam cel puţin 10  astfel de vocabulare, îngrijit completate. La Liceul din Vidra (Vrancea) domnul profesor Vasile Lefter ne amintea mereu că ar fi bine să ne cumpărăm câte un dicţionar. În anul 1968, pe când eram în clasa a IX-a, la mica tutungerie din Vidra văd un DEX care costa 160 lei, la valorile de atunci.  Nu aveam bani suficienţi, aşa că am pus eu jumătate din preţ şi consăteanul meu, Mircea Lazăr, cealaltă jumătate, dicţionarul având doi proprietari. L-am folosit în deplină armonie până când am pus iar bani şi am cumpărat, din Focşani, un alt exemplar, având acum fiecare dicţionarul lui. Viaţa ne-a demonstrat că fără a apela la dicţionare nu putem fi lămuriţi îndeajuns când e vorba de definirea unor cuvinte sau stabilirea originii lor.  Dicţionarelene ajută să luăm informaţiile necesare din diferite domenii sau să învăţăm o limbă străină. Vom da, astfe, dreptate lui Anatol France când a spus că „Un dicţionar este tot universul în ordine alfabetică”.

Dacă ar fi să căutăm o istorie a dicţionarului, e greu de găsit.  Charles Panati în „Cartea începuturilor (Editura „Orizonturi”, Bucureşti, 2004) consideră că primul dicţionar păstrat ar fi o simplă listă datată în jurul anului 600 î. Hr. Ea ar cuprinde cuvinte akkadiene din Mesopotamia centrală. Dicţionarul, în forma ajunsă până azi, a fost perfecţionat de greci. Este cunoscut un lexicon elaborat în secolul I d. Hr. de Pamphilus din Alexandria. Se spune că ei revizuiau cu regularitate aceste dicţionare şi dintr-o necesitate obiectivă: tranziţia în care se afla limba greacă. Trebuie să recunoaştem că obiceiul revizuirii s-a transmis până în zilele noastre.

În ceea ce priveşte spaţiul românesc, Constantin Nemeş în eseul „Mică preumblare prin istoria începutului dicţionarului românesc” (http://altmarius.ning.com) şi publicat pe 22 martie 2010, aminteşte ca prime dicţionare: cel de la Biblioteca Publică din Belgrad, cel descoperit de Timotei Cipariu, cel alcătuit de Pamvo Berinda şi aflat la Moscova, un altul aflat la Biblioteca Imperială Rusă, unul în colecţia „D. C. Sturdza” a Academiei Române, „Lexiconul slavo-românesc şi tâlcuirea numelor” realizat la 1649 de Mardarie Cozianul, cel întocmit la 1678 de Mihai Logofătul din Târgovişte, un fragment de dicţionar întocmit pe la 1700 la Bistriţa, lexiconul întocmit la 1741 de ierodiaconul Misail şi „Lexiconul păcurariului slavo-românesc”, datat 1778. Dintr-o recenzie a lui Levente Nagy şi publicată în revista „Dacoromania” (vezi www.dacoromania.inst-puscariu.ro), extragem: 1. „în 1871, Bogdan Petriceicu Haşdeu, descoperă „Dictionarium valachico-latinum”, dar nu va putea stabili date despre el (autor, data scrierii lui etc.); 2. „textul dicţionarului va fi publicat în 1898 în revista „Tinerimea română” de către Grigore Creţu sub titlul „Dictionarum Valachico-Latinum”; 3. „în 2003, dicţionarul este republicat la editura „First” din Timişoara cu titlul „Dictionarum valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis)”, atribuindu-i-se ca autor pe Mihai Halici-tatăl”; 4. „în 2008, acest dicţionar apare într-o ediţie critică modernă cu titlul „Dictionarium valachico-latinum. Primul dicţionar al limbii române”.   Ediţia din 2008 are un studiu introductiv de Gheorghe Chivu.  Din acest studiu , spune Levente Nagy,  aflăm că  „prin analiza filigranelor dovedeşte că hârtia pe care este  scris textul lexiconului se datează între 1640-1660” şi „chiar dacă nu poate să stabilească exact cine ar fi autorul dicţionarului, aduce argumente incontestabile în vederea amendării unei teze mai vechi, (…) teză după care autorul dicţionarului ar fi Mihai Halici-tatăl”.

Constantin Nemeş, în sursa citată, consideră că autorul ar fi Mihai Halici-junior (1643-1612): „Către mijlocul secolului al XVII-lea, la Caransebeş ia fiinţă o „şcoală gramaticească” de stat, sub conducerea lui Mihail Halici, nobil de origine română. Acesta versifica o „Psaltire” calvino-română pentru nevoile şcolii. Fiul său, Mihai Halici-jr. (1643-1612) i se atribuie „Dictionarium valachico-latinum”(Anonymus Caransebesiensis), primul dicţionar bilingv cu româna ca limbă de bază, scris cu litere latine

Am făcut această scurtă incursiune pentru a  arăta că preocuparea scrierii dicţionarelor este veche şi că ea continuă în prezent printr-o diversificare a tematicilor abordate.

Publicitate

Mi-au trecut prin mână multe dicţionare care vizau domenii diferite. Atunci când am simţit că trebuie să scriu ceva despre  ele, am făcut-o. Rezultatele acestei îndeletniciri s-au concretizat în recentul volum „Printre dicţionare” (Editura „Stef”, Iaşi. 2022).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending