Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (24)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„Printre dicţionare” (Editura „Stef”, Iaşi, 2022). Circulă o poantă: „Cum poţi răni un om doar din cuvinte?” „Simplu, îi dai cu dicţionarul în cap!”. Există şi un adevăr în această glumă. În anii 60-70, pe când eram elev al Şcolii Gimnaziale din Popeşti (Vrancea), mai primeam de la distinsa noastră profesoară de limba şi literatura română, Maria Georgescu, pentru care am un respect deosebit, câte o carte în cap dacă răspunsurile nu erau pe măsura aşteptărilor.  Dar tot dânsa ne obliga să alcătuim propriul dicţionar pe caiete tip vocabular, cum existau atunci.  Când terminam un an şcolar, aveam cel puţin 10  astfel de vocabulare, îngrijit completate. La Liceul din Vidra (Vrancea) domnul profesor Vasile Lefter ne amintea mereu că ar fi bine să ne cumpărăm câte un dicţionar. În anul 1968, pe când eram în clasa a IX-a, la mica tutungerie din Vidra văd un DEX care costa 160 lei, la valorile de atunci.  Nu aveam bani suficienţi, aşa că am pus eu jumătate din preţ şi consăteanul meu, Mircea Lazăr, cealaltă jumătate, dicţionarul având doi proprietari. L-am folosit în deplină armonie până când am pus iar bani şi am cumpărat, din Focşani, un alt exemplar, având acum fiecare dicţionarul lui. Viaţa ne-a demonstrat că fără a apela la dicţionare nu putem fi lămuriţi îndeajuns când e vorba de definirea unor cuvinte sau stabilirea originii lor.  Dicţionarelene ajută să luăm informaţiile necesare din diferite domenii sau să învăţăm o limbă străină. Vom da, astfe, dreptate lui Anatol France când a spus că „Un dicţionar este tot universul în ordine alfabetică”.

Dacă ar fi să căutăm o istorie a dicţionarului, e greu de găsit.  Charles Panati în „Cartea începuturilor (Editura „Orizonturi”, Bucureşti, 2004) consideră că primul dicţionar păstrat ar fi o simplă listă datată în jurul anului 600 î. Hr. Ea ar cuprinde cuvinte akkadiene din Mesopotamia centrală. Dicţionarul, în forma ajunsă până azi, a fost perfecţionat de greci. Este cunoscut un lexicon elaborat în secolul I d. Hr. de Pamphilus din Alexandria. Se spune că ei revizuiau cu regularitate aceste dicţionare şi dintr-o necesitate obiectivă: tranziţia în care se afla limba greacă. Trebuie să recunoaştem că obiceiul revizuirii s-a transmis până în zilele noastre.

Publicitate

În ceea ce priveşte spaţiul românesc, Constantin Nemeş în eseul „Mică preumblare prin istoria începutului dicţionarului românesc” (http://altmarius.ning.com) şi publicat pe 22 martie 2010, aminteşte ca prime dicţionare: cel de la Biblioteca Publică din Belgrad, cel descoperit de Timotei Cipariu, cel alcătuit de Pamvo Berinda şi aflat la Moscova, un altul aflat la Biblioteca Imperială Rusă, unul în colecţia „D. C. Sturdza” a Academiei Române, „Lexiconul slavo-românesc şi tâlcuirea numelor” realizat la 1649 de Mardarie Cozianul, cel întocmit la 1678 de Mihai Logofătul din Târgovişte, un fragment de dicţionar întocmit pe la 1700 la Bistriţa, lexiconul întocmit la 1741 de ierodiaconul Misail şi „Lexiconul păcurariului slavo-românesc”, datat 1778. Dintr-o recenzie a lui Levente Nagy şi publicată în revista „Dacoromania” (vezi www.dacoromania.inst-puscariu.ro), extragem: 1. „în 1871, Bogdan Petriceicu Haşdeu, descoperă „Dictionarium valachico-latinum”, dar nu va putea stabili date despre el (autor, data scrierii lui etc.); 2. „textul dicţionarului va fi publicat în 1898 în revista „Tinerimea română” de către Grigore Creţu sub titlul „Dictionarum Valachico-Latinum”; 3. „în 2003, dicţionarul este republicat la editura „First” din Timişoara cu titlul „Dictionarum valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis)”, atribuindu-i-se ca autor pe Mihai Halici-tatăl”; 4. „în 2008, acest dicţionar apare într-o ediţie critică modernă cu titlul „Dictionarium valachico-latinum. Primul dicţionar al limbii române”.   Ediţia din 2008 are un studiu introductiv de Gheorghe Chivu.  Din acest studiu , spune Levente Nagy,  aflăm că  „prin analiza filigranelor dovedeşte că hârtia pe care este  scris textul lexiconului se datează între 1640-1660” şi „chiar dacă nu poate să stabilească exact cine ar fi autorul dicţionarului, aduce argumente incontestabile în vederea amendării unei teze mai vechi, (…) teză după care autorul dicţionarului ar fi Mihai Halici-tatăl”.

Constantin Nemeş, în sursa citată, consideră că autorul ar fi Mihai Halici-junior (1643-1612): „Către mijlocul secolului al XVII-lea, la Caransebeş ia fiinţă o „şcoală gramaticească” de stat, sub conducerea lui Mihail Halici, nobil de origine română. Acesta versifica o „Psaltire” calvino-română pentru nevoile şcolii. Fiul său, Mihai Halici-jr. (1643-1612) i se atribuie „Dictionarium valachico-latinum”(Anonymus Caransebesiensis), primul dicţionar bilingv cu româna ca limbă de bază, scris cu litere latine

Am făcut această scurtă incursiune pentru a  arăta că preocuparea scrierii dicţionarelor este veche şi că ea continuă în prezent printr-o diversificare a tematicilor abordate.

Publicitate

Mi-au trecut prin mână multe dicţionare care vizau domenii diferite. Atunci când am simţit că trebuie să scriu ceva despre  ele, am făcut-o. Rezultatele acestei îndeletniciri s-au concretizat în recentul volum „Printre dicţionare” (Editura „Stef”, Iaşi. 2022).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

20 mai: Ziua Mondială a Metrologiei. Cum a apărut metrul ca unitate de măsură

Publicat

Publicitate

Această convenție a fost un acord internațional semnat de reprezentanții a 17 națiuni la Paris, care a stabilit un cadru pentru colaborare globală în domeniul metrologiei, disciplinei care se ocupă cu măsurarea.

Principalul obiectiv al Convenției Metrului a fost să asigure uniformitatea măsurătorilor în întreaga lume, ceea ce este esențial pentru comerț, industrie, știință și tehnologie.

Convenția a instituit crearea prototipurilor internaționale pentru unitățile de măsură fundamentale, cum ar fi metrul și kilogramul, care să fie utilizate ca standarde de referință.

Publicitate

Ziua Mondială a Metrologiei subliniază importanța măsurătorilor precise și standardizate în viața de zi cu zi și în diverse sectoare ale economiei, cum ar fi sănătatea, siguranța, mediul, industria și comerțul.

Sărbătoarea evidențiază necesitatea colaborării internaționale pentru menținerea și îmbunătățirea sistemelor de măsurare.

Precizia și acuratețea măsurătorilor depind de standardele comune și de cooperarea între țări.

Publicitate

Evenimentele și activitățile organizate cu ocazia Zilei Mondiale a Metrologiei au rolul de a educa publicul și profesioniștii despre progresele în domeniul metrologiei și despre modul în care acestea influențează viața cotidiană și dezvoltarea tehnologică.

20 mai: Ziua Mondială a Metrologiei: Cum s-a ajuns la metrul standard

Evoluția metrului standard a fost un proces complex care a implicat diverse propuneri, măsurători și decizii la nivel internațional.

Iată un rezumat al pașilor principali care au condus la definirea și adoptarea metrului standard:

Publicitate

Primele Propuneri (Secolul XVIII)

În perioada iluminismului, a existat o cerere tot mai mare pentru un sistem de măsurători unificat și raționalizat.

În 1790, Talleyrand a propus Adunării Naționale Franceze să creeze un sistem de măsură universal.

Publicitate

Definirea Inițială (1791)

Academia Franceză de Științe a propus ca metrul să fie definit ca a zecea milionime parte din distanța dintre Ecuator și Polul Nord de-a lungul meridianului care trece prin Paris.

Această definiție a fost aleasă pentru a avea o unitate de măsură bazată pe fenomene naturale, spre deosebire de unitățile arbitrare folosite anterior.

Expediția Geodezică (1792-1799)

Pentru a determina exact această lungime, o expediție geodezică a fost organizată de Pierre Méchain și Jean-Baptiste Delambre, care au măsurat segmentul meridianului între Dunkerque și Barcelona.

Aceasta a permis calcularea unui meridian terestru.

Prototipul de Platină (1799)

Pe baza măsurătorilor obținute, un prototip fizic al metrului a fost realizat din platină și prezentat în 1799.

Acest prototip, cunoscut sub numele de „metrul arhivistic”, a fost adoptat oficial de către Franța și a devenit baza pentru măsurătorile ulterioare.

Convenția Metrului (1875)

Pentru a standardiza măsurătorile la nivel internațional, Convenția Metrului a fost semnată în 1875 de către 17 națiuni.

Aceasta a dus la crearea Biroului Internațional de Măsuri și Greutăți (BIPM) și la realizarea unui nou prototip internațional dintr-un aliaj de platină-iridiu.

Prototipul Internațional din 1889

În 1889, primul prototip internațional al metrului, realizat dintr-un aliaj de 90% platină și 10% iridiu, a fost adoptat. Acest prototip a fost depozitat la BIPM și a fost utilizat ca standard de referință pentru toate măsurătorile metrice.

Redefinirea pe Bază de Lungime de Undă (1960)

Cu avansurile în tehnologie și necesitatea unor măsurători mai precise, în 1960, definiția metrului a fost schimbată pentru a fi bazată pe lungimea de undă a radiației emise de atomii de cripton-86.

Aceasta a permis o mai mare precizie în realizarea și replicarea măsurătorilor.

Definiția Modernă (1983)

În 1983, a avut loc o altă redefinire majoră, bazată pe constanta vitezei luminii în vid. Astfel, metrul a fost definit ca fiind lungimea parcursă de lumină în vid într-un interval de 1/299,792,458 dintr-o secundă.

Această definiție leagă metrul de o constantă fundamentală a naturii, asigurând o precizie și stabilitate extrem de ridicate.

Citeste mai mult

Eveniment

Se schimbă vremea. Ciclonul care a făcut ravagii în Europa ajunge și în România

Publicat

Publicitate

Ciclonul care a lovit Europa se apropie de România, dar vestea bună este că acesta a mai scăzut în intensitate. Astfel, duminică seară și luni, ploile, vijeliile și grindină se vor manifestă izolat în zonele montane și unele regiuni din vest, centrul și nordul țării, după care, de marți, se vor extinde către vest și sud-vest, iar de miercuri și joi vor cuprinde întreagă țara.

În privința temperaturilor și mâine dimineață, vor fi temperaturi modeste în partea de sud a țării, însă de marți vorbim de o vreme caldă în mai toate zonele, cu temperaturi între 22 și 29 de grade.

Miercuri și joi vom vorbi de o vreme, în general instabilă, în mai toată țară. Apoi, spre weekend-ul viitor, sâmbătă și duminică, să contăm totuși pe o ușoară ameliorare, iar temperaturile vor începe să crească din nou.

Publicitate

„Ne vom apropia practic de 30 de grade”, a spus meteorologul ANM Mihai Hustiu, la un post TV..

Aceste fenoene sunt provocate de activitatea ciclonică din Europa Centrală dinspre Marea Mediterana, care avansează către România, a spus meteorologul ANM.

În ultimele zile au fost fenomene meteo extreme în Europa. Coduri de vreme rea au fost emise în 17 țări europene. În Germania, inundațiile și grindină au făcut ravagii, fiind înregistrate cantități record de precipitații. Și Franța, Belgia, Olanda au fost serios afectate, iar în Italia, vântul a fost devastator.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Eveniment plin de emoție la Avrămeni! Festivalul de pricesne „Patimile și Învierea Domnului” a ajuns la ediția a VI-a

Publicat

Publicitate
În a treia duminică după Paști, la Biserica Sfântul Dumitru din parohia Avrămeni, în cadrul Cercului Pastoral ”Sf.Mc. Efrem cel Nou”, protopopiatul Săveni, s-a desfășurat Festivalul de pricesne „Patimile și Învierea Domnului”, ediția a VI-a.
Pe o scenă amenajată în curtea Bisericii, s-au prezentat și au cântat în costume tradiționale, grupurile vocale aparținând parohiilor implicate: Adășeni, Avrămeni, Aurel Vlaicu, Flondora, Tudor Vladimirescu, Zahoreni precum și ATOR Zoițani.
Cu acest binecuvântat prilej, preotul paroh Alin Rățoi și-a exprimat bucuria de a găzdui această manifestare cultural-religioasă, apreciind colaborarea cu enoriașii și credincioșii care și-au arătat disponibilitatea de fi prezenți la activitate, remarcând de asemenea că interesul față de astfel de acțiuni a crescut anual.
Totodată , a precizat că organizarea evenimentului a fost susținută de către voluntari din parohie, resursele proprii implicate fiind obținute din donațiile enoriașilor.
În cuvintele de apreciere adresate la final, părintele Dan Muraru, misionar protopopesc al Protopopiatului Saveni, a reamintit acest îndemn pe care îl întâlnim la Sfânta Liturghie: „cu o inimă şi cu o gură”, ca o actualizare a fragmentului scripturistic: „Iar Dumnezeul răbdării şi al mângâierii să vă dea vouă a gândi la fel unii pentru alţii, după Iisus Hristos, pentru ca toţi laolaltă şi cu o singură gură să slăviţi pe Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos” (Romani 15, 5-6).
Priceasna sau cântarea religioasă este un mod de manifestare a gândurilor, trăirilor și învățăturilor Bisericii. Prin pricesne dobândim și o educație religioasă, descoperind drumul către Dumnezeu, a mai spus părintele.
De asemenea, părintele Ciprian Strâmbu, într-un discurs plin de emoție și-a luat rămas bun de la credincioși și colegii preoți, domnia sa beneficiind de un transfer la o altă parohie.
În final, s-au adresat urări tuturor femeilor creștine prezente, cu prilejul Duminicii Mironosițelor.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) VIDEO: Lucian Trufin „Soluția pentru a ține tinerii în Botoșani e să îi învățăm o meserie bine plătită, după modelul școlii de meserii de la Vlăsinești”

Publicat

Publicitate

Candidatul PSD pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Botoșani consideră că cel mai eficient mod pentru a-i determina pe tineri să nu mai plece la muncă în străinătate sau în alte județe este de a le oferi posibilitatea de a munci în Botoșani pe un salariu decent. Iar soluția prin care se poate realiza acest lucru este înființarea școlilor de meserii, după modelul școlii înființate de Lucian Trufin la Vlăsinești în perioada în care era primarul localității.

Cred că un tânăr care învață o meserie care îi asigură în Botoșani un salariu de 1.000 – 1.400 de euro pe lună, nu va mai pleca la muncă în altă parte. Acest lucru este posibil. Eu nu vă spun povești și nici generalități cum spun alții. Eu vă vorbesc de lucruri concrete, din propria mea experiență de primar care a înființat o școală de meserii la Vlăsinești. Deci soluția există și o putem multiplica în tot județul. Există soluții pentru un trai mai bun!”, a declarat candidatul PSD pentru Consiliul Județean.

Modelul de succes al școlii de meserii de  la Vlăsinești

Publicitate

Într-adevăr, Școala Profesională „Gheorghe Burac” a fost înființată în Vlăsinești în anul 2015, iar până acum a format mai multe generații de mecanici și conducători profesioniști de utilaje agricole, care au fost angajați de firmele de profil din zonă. După angajarea primilor absolvenți pe salarii foarte bune, chiar de invidiat pentru mediul rural, cererile de înscriere au explodat, fiind necesară introducerea unui examen de admitere pentru a selecta viitorii elevi. Pe lângă școala propriu-zisă există și un atelier pentru practica mecanică agricolă, care a fost modernizat cu bani europeni. Practica agricolă e parcursă de elevi direct „în brazdă”, cu utilaje de ultimă generație. Elevii primesc o bursă lunară, iar școala le asigură pregătirea gratuită pentru obținerea permisului de conducere la categoriile B și Tr. (tractor).

Modelul poate fi multiplicat în tot județul

Putem înființa astfel de școli de meserii în mai multe zone din județ, în funcție de specificul activităților economice din fiecare regiune. E important să discutăm cu antreprenorii, să vedem care sunt calificările de care au nevoie, iar apoi înființăm școli de meserii pe profilul corespunzător. Asta le oferă oamenilor de afaceri forța de muncă specializată de care au nevoie, iar tinerii știu sigur că, dacă sunt serioși și învață meseria respectivă, vor avea un loc de muncă bine plătit”, a explicat Lucian Trufin.

Publicitate

Școlile de meserii vor atrage și noi investiții în Botoșani

Candidatul PSD pentru șefia Consiliului Județean spune că astfel de școli nu vor rezolva doar problema forței de muncă pentru antreprenori existenți și a tinerilor care vor să muncească pe un salariul decent. Totodată, școlile de meserii vor atrage noi investiții.

Investitorii își dezvoltă activitățile economice acolo unde știu că au forța de muncă specializată pentru profilul lor. Când vor vedea că Botoșaniul pregătește tineri în mai multe meserii foarte căutate, vor fi interesați să-și deschidă afacerea în Botoșani. Dacă le mai oferim și facilitățile pentru producția locală pe care le-am inclus în programul Fabricat în Botoșani, atunci cu siguranță vor fi interesați să investească în județul nostru. Iar asta va genera o cerere și mai mare de specialiști, deci o perspectivă sigură pentru tinerii serioși din județul nostru”, a mai precizat candidatul PSD pentru șefia Consiliului Județean, Lucian Trufin.

Publicitate

Comandat de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană Botoșani, Realizat de SC Direct Research SRL, Cod Unic de Identificare mandatar financiar coordonator 21240002.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending