Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (237)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 710 din 2017, publică un interviu cu scriitorul jamaican Marlon James. Reţinem: 1. „Cititul m-a făcut să vreau să scriu”; 2. „Când scriu, scriu genul de carte pe care eu vreau s-o citesc”; 3. „Prin cărţi poţi avea mai mult decât o viaţă”; 4. „Da, Shakespeare are subiecte tragice şi personajele lui sunt plini de defecte, însă personajele greceşti, cu slăbiciunile şi metamorfozele lor, sunt spectaculoase”; 5. „Trebuie să iubeşti monstrul pe ca el să prindă viaţă”; 6. „Ca scriitor,  trebuie să scrii cu o anume umanitate, să insufli umanul chiar şi în personaje negative”; 7. „Cei care cred că scrisul nu se învaţă sunt suficient de proşti să creadă că arta scrisului nu presupune exerciţiu şi multă practică”; 8. „Arta scrisului se poate învăţa şi, oricum, talentul înnăscut nu e suficient”; 9. „ Dacă eşti talentat, asta nu presupune că şi stăpâneşti limbajul. Trebuie să înveţi cum să foloseşti limbajul şi cum să compui propoziţii, trebuie să înveţi cum să fii atent la personaje şi cum să nu le construieşti doar din lucruri care-ţi plac, trebuie să înveţi cum să gândeşti o scenă”; 10. „Talentul, e-adevărat, nu poate fi predat”; 11. „Eu de la scriitoare am avut de învăţat în mod special”; 12. „Dar să pierzi specificitatea culturală doar pentru a nu aliena un cititor din cine ştie ce parte a lumii e o prostie”  etc.;

Ştiaţi că?  1. „Mănăstirea Voroneţ, ctitorită de Ştefan cel Mare şi Sfânt la 1488,  a fost construită în numai 3 luni şi trei săptămâni, adică într-o singură vară?” (Andrei Manolescu în „Dilema veche” nr. 711 din 2017); 2. „Venind comuniştii la putere, Blaga credea că „era comunistă” va dura 1000 de ani?”(Alexandru Surdu în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 7 din 2017, care  completează: „…şi a murit cu această convingere. Ori pe vremea comuniştilor nu s-a realizat niciuna din perspectivele descrise de Blaga”); 3. „În Republica Moldova există un teatru care se numeşte „Teatru Spălătorie”?” (Nicoleta Esinencu în „Dilema veche” nr. 699 din 2017, care adaugă: „Numele companiei vine de la spaţiul închiriat, o fostă spălătorie „Nufărul”, dar e susceptibil de interpretări metaforice, precum curăţarea mentalului colectiv şi a discursului performativ de idei retrograde şi formate conservatoare”); 4. „Nu creştinii sunt cei mai numeroşi?” ( Maria-Ana Tupan în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 7 din 2017, care explică: „Cei mai numeroşi sunt budiştii, urmaţi de islamişti, dar creştinătatea e lumea civilizată”);

Liviu Papadima, în „Dilema veche” nr. 711 din 2017, despre o atitudine faţă de disciplinele umaniste: „Umanistica este complet radiată dintre priorităţi. Nu ne trebuie poeţi care să zăpăcească mintea oamenilor. Nici lingvişti care să tragă de mânecă politicienii agramaţi când se lansează în tirade televizate. N-avem ce face cu filologi ştiutori de limbi străine  – vorba de odinioară a Elenei Ceauşescu: „Eu nu ştiu nici o limbă străină şi uite unde am ajuns!” Istoricii să-şi vadă de treaba lor: istoria o facem noi. N-ai de ce să finanţezi programe de arheologie, ca să zgârme unii după nişte pietre pe care nimeni n-ar da doi bani – sunt aşa de roase de vreme că nici măcar nu le poţi recicla. (…) Filozofii, cu aplecarea lor către vorbăria despre principii şi fundamente, n-au făcut nici cât o ceapă degerată pentru creşterea producţiei de oţel sau de coceni pe cap de locuitor. Cei din câmpul ştiinţelor sociale – sociologi, antropologi, etnologi, experţi în comunicare şi relaţii publice sau cum le-o fi mai zicând – n-au dat niciodată cu nasul printr-o fabrică şi au lipsit sistematic de la praşila întâi. Juriştii? Ştim noi mai bine ce e drept şi ce nu e – şi, oricum, ce importanţă are?”;

Publicitate

Andrei Pleşu, în „Minima moralia” (p. 46), prezintă, după „Retorica” lui Aristotel, o clasificare a genurilor oratorice: a) genul epidictic („care se pronunţă prin laudă sau blam asupra unor împrejurări prezente”); b) genul judiciar („care se prezintă prin acuză sau apărare asupra unor împrejurări trecute”); c) genul deliberativ („care se pronunţă prin sfătuire sau disuadare asupra unor împrejurări viitoare);

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 644 din 2016, prezintă câteva efecte ale lecturii: a) senzaţii („mirosul cărţii, senzaţia tactilă a paginii, foşnetul intim al paginii ca un fel de şoaptă a cărţii care se livrează nesaţului ochiului”); b) disciplină („ordonează gândul, dă coerenţă imaginaţiei inevitabile care se declanşează în creier când dai cu ochii de cuvântul scris”); c) consolidare („a memoriei, a tenacităţii căutării,  soliditate a aflării);

Lucian Cochinescu, în „Dimensiuni ale psihologiei în literatură”,  defineşte câteva concepte care vizează personalitatea: a) persona („mască” în latineşte, din el derivă cuvântul personalitate”); b) individ (o unitate integrativă şi indivizibilă, o entitate biologică ce se bucură de existenţă proprie şi capabil de acte de voinţă”); c) persoană („îndeplineşte roluri sociale, se bucură de un anumit statut de recunoaştere socială, nu poate fi înţeleasă decât în relaţie cu ceilalţi”); d) personaj („reprezintă ilustrarea persoanei, are o utilizare formal-externă, reprezintă persoana în act”);

Mircea Platon, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2017,  exprimând câteva idei despre postmodernism: 1. „cuvântul de raliere al postmoderniştilor este demitizarea”; 2. „cultivă relativismul”; 3. „are o gnoseologie solomonică”; 4. „dă dreptate tuturor şi nimănui”; 5. „viteza e proprie culturii postmoderne”;

 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 708 din 2017, despre  manualul şcolar dar şi dând un răspuns fostului ministru Daniel Funeriu care crede că manualul nu e important: „…manualele mi se par totuşi utile în acest demers de formare a profesorilor. Nu, nu suntem în Franţa, unde domnul fost ministru spune că manualele sunt doar nişte „auxiliare”. Suntem în România, unde un manual bun, nu înzorzonat cu idei şi desene aiurite, îl poate ajuta pe profesor să îşi îmbunătăţească metoda de predare. Şcoala românească este săracă din cauza indiferenţei, a incompetenţei şi a corupţiei. „Administratorii” instituţiei nu au bani nici pentru câteva cărămizi sau toalete sigure pentru copiii de la ţară, cum ne-am putea închipui că ar dărui cu generozitate bani, oameni şi timp pentru formarea cadrelor didactice? În acest caz, manualul şcolar nu mi se pare atât de neimportant, dimpotrivă: el ar putea impune fiecărui profesor sau învăţător standarde înalte de activitate profesorală, provocări spre reflecţie şi informare, o privire de perspectivă mai clară asupra rostului pedagogiei şi asupra modelului la care şcoala vrea să se raporteze. Un manual bun poate iniţia dialoguri eficiente între profesor şi elevi, poate naşte dezbateri şi iniţiative, poate stimula creativitatea şi în bănci, şi la catedră”;

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult

Bucecea

Avertisment oficial la Bucecea: Apa de la patru izvoare nu mai este potabilă. Primarul Angel Gheorghiu cere populației să nu o consume

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.

„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.

Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.

„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.

Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.

„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu violent la Mileanca: Un garaj cu tot cu autoturismul din interior și uneltele agricole a fost distrus de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.

La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Citeste mai mult

Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending