Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (237)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 710 din 2017, publică un interviu cu scriitorul jamaican Marlon James. Reţinem: 1. „Cititul m-a făcut să vreau să scriu”; 2. „Când scriu, scriu genul de carte pe care eu vreau s-o citesc”; 3. „Prin cărţi poţi avea mai mult decât o viaţă”; 4. „Da, Shakespeare are subiecte tragice şi personajele lui sunt plini de defecte, însă personajele greceşti, cu slăbiciunile şi metamorfozele lor, sunt spectaculoase”; 5. „Trebuie să iubeşti monstrul pe ca el să prindă viaţă”; 6. „Ca scriitor,  trebuie să scrii cu o anume umanitate, să insufli umanul chiar şi în personaje negative”; 7. „Cei care cred că scrisul nu se învaţă sunt suficient de proşti să creadă că arta scrisului nu presupune exerciţiu şi multă practică”; 8. „Arta scrisului se poate învăţa şi, oricum, talentul înnăscut nu e suficient”; 9. „ Dacă eşti talentat, asta nu presupune că şi stăpâneşti limbajul. Trebuie să înveţi cum să foloseşti limbajul şi cum să compui propoziţii, trebuie să înveţi cum să fii atent la personaje şi cum să nu le construieşti doar din lucruri care-ţi plac, trebuie să înveţi cum să gândeşti o scenă”; 10. „Talentul, e-adevărat, nu poate fi predat”; 11. „Eu de la scriitoare am avut de învăţat în mod special”; 12. „Dar să pierzi specificitatea culturală doar pentru a nu aliena un cititor din cine ştie ce parte a lumii e o prostie”  etc.;

Ştiaţi că?  1. „Mănăstirea Voroneţ, ctitorită de Ştefan cel Mare şi Sfânt la 1488,  a fost construită în numai 3 luni şi trei săptămâni, adică într-o singură vară?” (Andrei Manolescu în „Dilema veche” nr. 711 din 2017); 2. „Venind comuniştii la putere, Blaga credea că „era comunistă” va dura 1000 de ani?”(Alexandru Surdu în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 7 din 2017, care  completează: „…şi a murit cu această convingere. Ori pe vremea comuniştilor nu s-a realizat niciuna din perspectivele descrise de Blaga”); 3. „În Republica Moldova există un teatru care se numeşte „Teatru Spălătorie”?” (Nicoleta Esinencu în „Dilema veche” nr. 699 din 2017, care adaugă: „Numele companiei vine de la spaţiul închiriat, o fostă spălătorie „Nufărul”, dar e susceptibil de interpretări metaforice, precum curăţarea mentalului colectiv şi a discursului performativ de idei retrograde şi formate conservatoare”); 4. „Nu creştinii sunt cei mai numeroşi?” ( Maria-Ana Tupan în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 7 din 2017, care explică: „Cei mai numeroşi sunt budiştii, urmaţi de islamişti, dar creştinătatea e lumea civilizată”);

Liviu Papadima, în „Dilema veche” nr. 711 din 2017, despre o atitudine faţă de disciplinele umaniste: „Umanistica este complet radiată dintre priorităţi. Nu ne trebuie poeţi care să zăpăcească mintea oamenilor. Nici lingvişti care să tragă de mânecă politicienii agramaţi când se lansează în tirade televizate. N-avem ce face cu filologi ştiutori de limbi străine  – vorba de odinioară a Elenei Ceauşescu: „Eu nu ştiu nici o limbă străină şi uite unde am ajuns!” Istoricii să-şi vadă de treaba lor: istoria o facem noi. N-ai de ce să finanţezi programe de arheologie, ca să zgârme unii după nişte pietre pe care nimeni n-ar da doi bani – sunt aşa de roase de vreme că nici măcar nu le poţi recicla. (…) Filozofii, cu aplecarea lor către vorbăria despre principii şi fundamente, n-au făcut nici cât o ceapă degerată pentru creşterea producţiei de oţel sau de coceni pe cap de locuitor. Cei din câmpul ştiinţelor sociale – sociologi, antropologi, etnologi, experţi în comunicare şi relaţii publice sau cum le-o fi mai zicând – n-au dat niciodată cu nasul printr-o fabrică şi au lipsit sistematic de la praşila întâi. Juriştii? Ştim noi mai bine ce e drept şi ce nu e – şi, oricum, ce importanţă are?”;

Publicitate

Andrei Pleşu, în „Minima moralia” (p. 46), prezintă, după „Retorica” lui Aristotel, o clasificare a genurilor oratorice: a) genul epidictic („care se pronunţă prin laudă sau blam asupra unor împrejurări prezente”); b) genul judiciar („care se prezintă prin acuză sau apărare asupra unor împrejurări trecute”); c) genul deliberativ („care se pronunţă prin sfătuire sau disuadare asupra unor împrejurări viitoare);

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 644 din 2016, prezintă câteva efecte ale lecturii: a) senzaţii („mirosul cărţii, senzaţia tactilă a paginii, foşnetul intim al paginii ca un fel de şoaptă a cărţii care se livrează nesaţului ochiului”); b) disciplină („ordonează gândul, dă coerenţă imaginaţiei inevitabile care se declanşează în creier când dai cu ochii de cuvântul scris”); c) consolidare („a memoriei, a tenacităţii căutării,  soliditate a aflării);

Lucian Cochinescu, în „Dimensiuni ale psihologiei în literatură”,  defineşte câteva concepte care vizează personalitatea: a) persona („mască” în latineşte, din el derivă cuvântul personalitate”); b) individ (o unitate integrativă şi indivizibilă, o entitate biologică ce se bucură de existenţă proprie şi capabil de acte de voinţă”); c) persoană („îndeplineşte roluri sociale, se bucură de un anumit statut de recunoaştere socială, nu poate fi înţeleasă decât în relaţie cu ceilalţi”); d) personaj („reprezintă ilustrarea persoanei, are o utilizare formal-externă, reprezintă persoana în act”);

Publicitate

Mircea Platon, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2017,  exprimând câteva idei despre postmodernism: 1. „cuvântul de raliere al postmoderniştilor este demitizarea”; 2. „cultivă relativismul”; 3. „are o gnoseologie solomonică”; 4. „dă dreptate tuturor şi nimănui”; 5. „viteza e proprie culturii postmoderne”;

 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 708 din 2017, despre  manualul şcolar dar şi dând un răspuns fostului ministru Daniel Funeriu care crede că manualul nu e important: „…manualele mi se par totuşi utile în acest demers de formare a profesorilor. Nu, nu suntem în Franţa, unde domnul fost ministru spune că manualele sunt doar nişte „auxiliare”. Suntem în România, unde un manual bun, nu înzorzonat cu idei şi desene aiurite, îl poate ajuta pe profesor să îşi îmbunătăţească metoda de predare. Şcoala românească este săracă din cauza indiferenţei, a incompetenţei şi a corupţiei. „Administratorii” instituţiei nu au bani nici pentru câteva cărămizi sau toalete sigure pentru copiii de la ţară, cum ne-am putea închipui că ar dărui cu generozitate bani, oameni şi timp pentru formarea cadrelor didactice? În acest caz, manualul şcolar nu mi se pare atât de neimportant, dimpotrivă: el ar putea impune fiecărui profesor sau învăţător standarde înalte de activitate profesorală, provocări spre reflecţie şi informare, o privire de perspectivă mai clară asupra rostului pedagogiei şi asupra modelului la care şcoala vrea să se raporteze. Un manual bun poate iniţia dialoguri eficiente între profesor şi elevi, poate naşte dezbateri şi iniţiative, poate stimula creativitatea şi în bănci, şi la catedră”;

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 21 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 21 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 21 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 26, 8, 21, 20, 40, 22

Publicitate

Loto 5/40: 11, 29, 32, 31, 21, 36

Joker: 11, 43, 13, 39, 21 + 6

Noroc: 6 7 5 7 0 1 1

Publicitate

Noroc Plus: 9 5 1 5 8 0

Super Noroc: 2 2 8 2 3 8

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Veste bună pentru mediul de afaceri: Bonificaţie de 5% din impozit pentru microîntreprinderile bune platnice

Publicat

Publicitate

Microîntreprinderile bune platnice vor primi o bonificaţie de 5% din impozit. Acest lucru după ce Camera Deputaţilor a adoptat, luni, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgenţă 107/2024, stabilind, printr-un amendament, majorarea bonificaţiei de care beneficiază microîntreprinderile bune platnice de la 3% la 5% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe venit, aferente anului fiscal 2024.

S-au înregistrat 158 voturi pentru, 40 contra şi 17 abțineri, transmite Agerpres.

Publicitate

”Am reușit! E adevărat doar prin presiune! Amendamentul Roman e literă de lege. Arătăm respectul PNL și al președintelui Nicolae Ciucă, pentru 560.000 de firme care își plătesc la timp, birurile către stat.

Plătitorii de impozit pe profit, precum și plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor beneficiază de o bonificație de 5%, din impozitul pe profitul anual și din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, aferent anului 2024.

O altă veste bună este ca urmare a discuțiilor cu ministrul liberal de finanțe, se susține permanentizarea acestei măsuri pentru mediul privat. USR a votat împotriva, iar AUR s-a abținut, ceea ce e tot un vot împotrivă” a transmis deputatul de Alba, Florin Roman.

Publicitate

Bonificaţie de 5% din impozit. Ce prevede proiectul

OUG 107/2024 reglementează unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024.

Actul normativ prevede măsuri privind acordarea unor facilităţi fiscale, constând în anularea unor obligaţii de plată accesorii, monitorizarea cheltuielilor publice pentru flexibilizarea alimentării Fondului de rezervă bugetară, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

“Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut la
art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (…), precum şi contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit titlului III “Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din aceeaşi lege, beneficiază de o bonificaţie de 5% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz”, prevede textul adoptat. În textul iniţial al ordonanţei de urgenţă, această bonificaţie este de 3%.

Publicitate

În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Problemele județului își pot găsi rezolvarea dacă nu le mai ascundem sub preș cum au făcut cei de la PSD

Publicat

Publicitate

Așa cum puteți observa, problemele județului își pot găsi rezolvarea. Important este să nu le mai ascundem sub preș, așa cum au făcut, ani de zile, cei de la PSD. De ce au făcut asta? Pentru că au vrut mereu să pozeze în echipa perfectă pentru administrarea județului, în timp ce Botoșaniul se prăbușea și ajungea pe ultimul loc în orice clasament al dezvoltării.

Pentru mine, în calitate de președinte al Consiliului Județean, este extrem de important să avem discuții constructive cu liderii principali ai României despre cum putem schimba situația din Botoșani. În vizita recentă a domnului Nicolae Ionel Ciucă am mers împreună să vedem care sunt proiectele eșuate ale județului și cum putem salva această situație. Am extrem de multe priorități pentru care am mare nevoie de sprijin total la nivel central.

Faptul că spitalul de paliație a fost tergiversat atât de mult, iar, într-un final, a fost construit complet greșit, reprezintă o adevărată rușine pentru cei care au gestionat și monitorizat proiectul. Probabil nu au considerat că au voturi de aici, așa a fost gândirea până acum, totul se traducea în voturi. Eu voi demonstra că pentru mine contează oamenii! Însă vom rezolva și această problemă. Dacă primăria nu va rezolva URGENT cu acest proiect, vom prelua proiectul la Consiliul Județean. Este imperativ ca botoșănenii să aibă acces la facilitățile oferite de un spital de paliație, pentru că este un coșmar ce trăiesc familiile acestor pacienți.

Publicitate

Împreună am fost și la fabrica Artsana, o fabrică care s-a închis și care a provocat un adevărat cutremur în întreg județul, lăsând oameni fără locuri de muncă, asta s-a intamplat EXCLUSIV din cauza lipsei de viziune a celor care au condus județul. Este necesar să investim în astfel de fabrici și să căutăm soluții pentru a atrage investitori și locuri de muncă. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a munci aici, în Botoșani. Acesta este SINGURUL plan pentru o evoluție și o dezvoltare sigură.

Nu suntem aici pentru campanie, nu suntem doar în trecere. Dorința noastră este ca oamenii să vadă și să înțeleagă că nu repetăm modelele vechi.

Sunt alături de voi, dragi botoșăneni. Împreună aducem Botoșaniul la nivelul de progres pe care îl merită!

Publicitate

#continuamschimbarea

#ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

S-au speriat și polițiștii de TUPEU: Într-o comună din Botoșani figurează 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pus în data de 20.11.2024, în executare, 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.

Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Publicitate

În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, într-o comună din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.

Publicitate

Banii se împărțeau astfel:

– 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;

– între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității; există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate cât și pașaportul;

Publicitate

– 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.

“Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Brigada Specială de Intervenție ”Vlad Țepeș”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, precum și cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În urma perchezițiilor efectuate ieri, au fost aduse la audieri 18 persoane, dintre care 12 au fost reținute și 4 se află sub control judiciar.

Totodată, au fost confiscate importante sume de bani 358.000 lei, 65.250 euro, 3.215 dolari, 2000 lire și100 franci elvețieni”, a precizat într-un comunicat Poliția de Frontieră.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending