Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (235)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Pe data de 1 aprilie 2024 mi-a ieşit de la tipar cartea „Cu, de, la, în, pe, prin, sub, către, contra… cărţilor epigramiştilor” (vol. I, Editura „Stef”, Iaşi, 2024). Volumul cuprinde cronici la cărţile botoşănenilor Vasile Larco, Mihai Haivas, Sorin Finchelstein, Victor Corduneanu, Maria Panciuc-Bucătaru şi  Florentin Florescu.  Cititorii pot întâlni cronici şi la cărţile unor epigramişti din ţară şi din Republica Moldova: Sofronie Ivanovici, Elis Râpeanu, Mihai Sălcuţan, Gheorghe Bălăceanu, Grigore Cotul, David Valentin, Ion Moraru, Eugen Deutsch, Cincinat Pavelescu, Maximilian Opaiţ,  Girel Barbu, George Eftimie, George Lungoci, Gheorghe Gurău, Gheorghe I. Gheorghe, Efim Tarlapan, Valerian Lică, Corneliu Berbente, Any Drăgoianu, Nelu Vasile, Giuseppe Navarra,  George Zarafu, Mircea Trifu, Ion Diviza şi Gheorghe Bâlici, Toate  cronicile au apărut  mai întâi în rubrica pe care o susţin în ŞtiriBt şi care în acest moment se apropie de nr. 300, asta însemnând că vor urma sub acest titlu încă două volume. Eventualii cititori vor constata că prefaţa e constituită din două interviuri mai vechi pe care i le-am acordat distinsului scriitor Al. D. Funduianu.

Redau aici un răspuns al meu  la una din întrebările puse de prefaţator ( „Ce te mobilizează?”):  „Mă mobilizează  momentele de graţie pe care mi le oferă epigramele.  Când citesc o carte cu astfel de creaţii eu trec dincolo de cele trei mari condiţii necesare (şi suficiente, cum ar zice Mihai Haivas), ale unei epigrame, pentru că ele sunt obligatorii: prozodia (ritm, rimă, măsură, accent), mecanismul epigramatic şi poanta.  Epigrama este şi  altceva. Ea este şi starea de cuvânt a incongruenţelor vieţii.  Este pasărea de aur a literaturii umoristice care se lasă când vrea ea pe umărul epigramistului, impulsionându-l să înlăture pericolele de subumanizare a celor din jurul său. Eu percep epigrama ca pe un strigăt pe care cei vizaţi se prefac abil că nu-l aud.  Am citit câteva mii de epigrame, am cărţile primilor epigramişti, şi am constatat că ele  vin  şi dinspre perspective sociologice, psihologice şi filozofice, dând măsura timpului în care au fost scrise. Tonurile şi subiectele epigramelor scrise în interbelic sunt diferite de cele scrise în ceauşism care, la rândul lor, se deosebesc de cele scrise în perioada postrevoluţionară. Aş zice că epigrama desluşeşte misterul răului timpului în care a fost scrisă. Undeva  mă întrebam, privind dincolo de definiţiile pe care le dau creatorii  epigramei, la drept vorbind şi cele mai reuşite,  ce mai este epigrama?  Printr-o viziune atitudinală, ea rămâne un mic peştişor de aur care înoată în marele ocean al literaturii, un fir de aur rătăcit prin puzderia nisipoasă a marelui deşert ideatic. În altă parte  spuneam că este imposibil ca să nu observăm prezenţa în lumea românească a vectorului epigramă, ceea ce face ca  această creaţie  să devină o armă intelectuală de temut.  În ultima perioadă a început să fie şi un mod de revoltă împotriva culturii politice actuale, a caracterelor umane, a tarelor societăţii.

Mai sunt mobilizat şi de faptul că vreau să mă pun la punct cu identitatea, temperamentul şi cultura românilor. Recomand şi altora  ca surse de informare  nu doar istoricii, antropologii, sociologii, stiliştii sau psihologii  neamului nostru. Neapărat să citim şi cărţile epigramiştilor care nu trebuie privite numai din perspectiva corectitudinii prozodice şi a incisivităţii poantei, care oricum sunt obligatorii, ci şi după cum, în ansamblul lor, devin o veritabilă analiză a acestui prezent românesc numit „veşnică tranziţie”.  Mă mai mobilizează şi delăsarea epigramiştilor botoşăneni care nu sunt în stare  să se organizeze într-un cenaclu / cerc / asociaţie.”

 

Publicitate

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Botoșani: „Lacrimi de Luceafăr” revine pe scenă, la cererea publicului

Publicat

acum 25 de minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Succesul de care s-a bucurat spectacolul „Lacrimi de Luceafăr” aduce o nouă reprezentație, programată luni, 9 februarie 2026, de la ora 18:30, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Spectacolul este realizat după scenariul și în regia Silviei Răileanu, cu participarea Orchestrei Filarmonicii Botoșani, în colaborare cu Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Distribuție artistică:

  • Scenariu și regie: Răileanu Silvia

  • Dirijor cor: Laurențiu Palade

  • Concept muzical: Andreas Rădoi Mihăiță

  • Dirijor: Bogdan Vodă

    Publicitate

  • Manager Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Alexandru Vasilache

  • General Manager: Mirel Manea

  • Impresar artistic: Liviu Sorinel

Bilete și informații:

Biletele pot fi achiziționate:

  • de la casieria Filarmonicii Botoșani (în incinta Teatrului „Mihai Eminescu”, intrare zona stației de taxi),

  • zilnic între orele 09:00 – 16:00,

  • precum și în ziua spectacolului, la intrarea în sală, în limita locurilor disponibile.

Info & rezervări: 0371 333 350

Preț bilete:

  • 40 lei – preț întreg

  • 20 lei – pensionari

  • 10 lei – studenți și elevi

Citeste mai mult

Eveniment

AVERTISMENT: Mesaje false despre „rovinietă” circulă în numele CNAIR

Publicat

acum 37 de minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași avertizează șoferii cu privire la apariția unor mesaje false care pretind că sunt transmise în numele „Rovinietei” sau al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Potrivit informațiilor oficiale, aceste mesaje solicită plata urgentă a unei presupuse „taxe de drum restante”, invocând amenințări precum amenzi sau chiar confiscarea vehiculului. Reprezentanții CNAIR subliniază că aceste notificări sunt frauduloase.

Ce trebuie să știe șoferii:

CNAIR NU trimite SMS-uri care conțin link-uri de plată
CNAIR NU solicită achitarea rovinietei prin mesaje text
CNAIR NU confiscă vehicule
Link-urile incluse în aceste mesaje conduc către site-uri false, create special pentru a fura date personale și informații bancare
Recomandările autorităților:
🔴 Nu accesați link-urile primite prin SMS
🔴 Nu introduceți datele cardului sau alte informații personale
🔴 Ștergeți mesajul și blocați sau raportați expeditorul

Pentru informații corecte și actualizate despre rovinietă, șoferii sunt îndemnați să consulte exclusiv canalele oficiale CNAIR și platformele autorizate, precum:
👉 https://www.erovinieta.ro/vignettes-portal-web/#/mobile

Reprezentanții DRDP Iași atrag atenția că distribuirea acestor avertismente poate preveni fraudele financiare și poate proteja alți participanți la trafic de posibile înșelăciuni.

Publicitate

Informați-vă din surse sigure și circulați în siguranță!

Citeste mai mult

Eveniment

Carduri educaționale 2026: Ce sume sunt încărcate pe tichetele sociale pe suport electronic. Peste 620.000 de beneficiari

Publicat

acum 42 de minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Carduri educaționale 2026: Tichetele sociale pe suport electronic, au fost încărcate cu 310,2 milioane de lei pentru anul școlar 2025-2026.

Datele au fost transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Agerpres.

”Măsura de acordare a tichetelor sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional, destinată preșcolarilor și elevilor dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial, reglementată de OUG nr. 83/2023, cu modificările și completările ulterioare, a inclus plăți aferente atât anului școlar 2024-2025, cât și anului școlar 2025-2026.

Pentru anul școlar 2024-2025 a fost încărcată suma de 57.464.000 lei, corespunzătoare unui număr de 114.928 beneficiari.

Pentru anul școlar 2025-2026 a fost încărcată suma de 310.206.000 lei, aferentă unui număr de 620.412 beneficiari”, precizează ministerul.

Cardurile educaționale sunt finanțate din fonduri europene, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, și continuă măsurile implementate anterior prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020.

Publicitate

Cardurile educaționale trebuie utilizate exclusiv pentru cumpărarea de rechizite și articole de vestimentaţie necesare frecventării şcolii şi grădiniţei.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Cât de ușor putem cădea în capcana imaginilor și clipurilor false

Publicat

acum 5 ore

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Reprezentanții Jandarmeriei Române au realizat recent un clip video care demonstrează cât de ușor pot fi create, cu ajutorul inteligenței artificiale, imagini și filmări care par autentice, dar care nu au existat niciodată în realitate. „Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează Jandarmeria.

Inițiativa Jandarmeriei de a prezenta cetățenilor pericolele conținutului generat artificial vine într-un moment în care tehnologia de deepfake și generare de imagini/clipuri video cu ajutorul inteligenței artificiale devine tot mai accesibilă și mai convingătoare.

În era în care granița dintre real și artificial devine din ce în ce mai neclară, responsabilitatea fiecăruia dintre noi este să dezvoltăm abilități de verificare a informațiilor și să nu permitem emoțiilor să ne dicteze comportamentul online.

Verificarea, gândirea critică și consultarea surselor oficiale rămân cele mai puternice arme împotriva dezinformării.

 

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”

În centrul campaniei se află un jandarm, George. La un moment dat, deși imaginea lui George este reală, vocea care îi însoțește prezentarea este generată artificial – o primă demonstrație a capacităților tehnologiei de a manipula percepția noastră.

Publicitate

„Dacă vedeți pe internet o imagine cu forțele de ordine, sunteți siguri că e reală? De cele mai multe ori, avem tendința să credem că da.

Aceasta nu este vocea mea. Deși mă vedeți cu mine, vocea este generat artificial.

Eu sunt George și astăzi vă arăt cât de ușor pot să-i create imagine și clipuri care par reale”, transmite jandarmul, subliniind prima lecție importantă: nu putem avea încredere orbește în ceea ce vedem și auzim online.

Simplitatea înfricoșătoare a manipulării cu ajutorul AI

Clipul continuă cu o demonstrație practică, care arată cât de simplă și accesibilă a devenit tehnologia de generare a conținutului fals.

„Scriu câteva detalii, apăs un buton și iată: o imagine care pare filmată, dar care nu a existat niciodată în realitate. (…)

Astfel, oricine, cu cunoștințe minime de tehnologie, poate genera imagini sau videoclipuri false care să pară autentice, inclusiv materiale care prezintă forțele de ordine în situații fictive.

Arma emoțională a dezinformării

Jandarmeria atrage atenția asupra unui aspect esențial al dezinformării: aceste materiale false nu apar întâmplător.

„De multe ori sunt realizate ca să strânească emoții puterice, frică, furie, panică și să ne facă să reacționăm fără să mai verificăm”, au explicat reprezentanții Jandarmeriei.

Manipularea emoțională este cheia succesului dezinformării. Când suntem copleșiți de emoții intense, capacitatea noastră de gândire critică scade, iar tendința de a distribui informația fără verificare crește dramatic”, au precizat reprezentanții Jandarmeriei.

Apărarea împotriva dezinformării

Reprezentanții Jandarmeriei au transmis că inteligența artificială (AI) poate fi un instrument util, dar și o armă de manipulare.

De aceea, cetățenii sunt sfătuiți să se informeze doar din surse oficiale și nu distribuie conținut care le ridică semne de întrebare.

Iată trei principii pentru protejarea împotriva conținutului fals:

  • „informația corectă ne protejează” – consumul de informații exclusiv din surse oficiale și verificate reprezintă prima linie de apărare împotriva dezinformării;
  • „verificarea ne apără” – înainte de a distribui orice conținut care ridică semne de întrebare, este esențială verificarea autenticității acestuia prin surse multiple și de încredere;
  • „gândirea critică ne ține în siguranță” – dezvoltarea capacității de a analiza critic informațiile primite și de a pune sub semnul întrebării ceea ce ni se prezintă este fundamentală în era digitală.

Un îndemn la responsabilitate digitală

„Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează reprezentanții Jandarmeriei.

Mesajul final este unul clar și direct: „Nu tot ce pare real, este real. De aceea, consultați doar surse sigure”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending