Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (234)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 1864) din 2024. La rubrica „Polemice”, Constantin Toader publică  eseul „Eminescu şi viitorul proiectului numit România”. Reţin din preambul: „Înfruntând vitregiile, nu puţine, românii au parcurs drumul de la populaţie şi popor la naţiune.  Generaţia paşoptistă a creat proiectul statului naţional, înfăptuit în 1918, după şapte decenii de luptă tenace şi imense sacrificii. Pentru acest proiect, Mihai Eminescu şi-a dedicat întreaga viaţă şi operă. La 17 ani, constructorul sufletului nostru naţional, poetul prin care am pătruns în universalitate, publica în revista „Familia” poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, un adevărat imn dedicat idealului naţional.”

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 1864) din 2024. „O viziune ignorată, un proiect abandonat”. Constantin Toader ne prezintă câteva răspunsuri la întrebarea „Ce / cine  a fost Eminescu?”: 1. „a fost un vizionar, total implicat în lupta emancipării naţionale, a edificării unui stat unitar şi independent” („viziunea sa asupra României era una istorică, multidimensională pentru că înţelegerea prezentului şi prefigurarea viitorului sunt condiţionate de cunoaşterea trecutului”); 2. „a fost un vizionar critic, un apostol al trezirii elitelor la realitate, al mobilizării lor pentru rezolvarea problemelor reale”; 3. „a fost radical în judecăţile sale şi foarte exigent cu contemporanii săi, intransigenţa demonstrată plecând de la dorinţa împlinirii unităţii naţionale”; 4. „ca jurnalist a fost un patriot hotărât să atenţioneze asupra necesităţii rezolvării problemei agrare, fără de care proiectul naţional ar fi fost subminat”; 5. „a fost un duşman neîmpăcat al prostiei, inculturii, imposturii, arivismului, antiromânismului şi al dezinteresului faţă de istorie” 6. „nu îi agrea pe demagogi, „peniţari”, pe cei obedienţi politicienilor, pe scriitorii la comandă, meşteri în „fraze lustruite şi negustorie la vorbe”; 7. „a fost un jurnalist care a promovat valori precum acelea de adevăr, dreptate, onestitate, demonstrând în scrierile sale o cultură enciclopedică”,

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 1864) din 2024.  Constantin Toader  ne arată ce ar zice Eminescu dacă, printr-un miracol, ar deveni contemporanul nostru: 1.”nu va recunoaşte nici România, nici Europa, şocul viitorului făcându-l să se simtă „străin într-o ţară străină”; 2. „poetul ar descoperi o clasă politică bicisnică, incapabilă să aibă o viziune, să ofere un proiect de ţară, să promoveze valorile solidarităţii, ale patriotismului”; 3. „nu ar aprecia că mândria naţională este tolerată de autorităţi doar la parada militară de Ziua Naţională”; 4. „din perspectivă istorică, vizionarul Eminescu ar întreba de ce a fost abandonată linia dezvoltării, a promovării valorilor naţionale? Unde credem că vom ajunge cu politicile depopulării şi ale aservirii intereselor străine?”; 5. „Eminescu ne-ar arăta că trăim într-o epocă a rupturilor, a răsturnărilor de valori, o epocă a nisipurilor mişcătoare”; 6. „analizând noua limbă de lemn vorbită, Eminescu ar arăta că ne confruntăm cu o ideologizare a limbajului, urmărind reconstruirea lexicală a realităţii în funcţie de anumite dogme, pentru a se modela totalitar minţile cetăţenilor”; 7. „Eminescu a fost şi profesor de statistică, iar în această calitate nu ar ezita să le arate iscusiţilor Klaus, Nicu şi Marcel, că aplicarea orbească a inepţiilor Green Deal-ului ecomarxist reprezintă calea cea mai scurtă spre falimentul deplin de ţară”; 8. „Eminescu nu ar accepta  nici introducerea în şcoală a ideologiei woke, cu anularea trecutului şi a operelor clasice”;

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 1864) din 2024.  Concluzia lui Constantin Toader: „Valul schimbărilor nu va ocoli literatura română, „Luceafărul” putând suferi mici ajustări ideologice, Hyperion urmând, probabil, să fie prezentat drept un cisgender nemuritor şi rece, iar Cătălina drept o prea frumoasă fată noaptea, prinţ dimineaţa şi persoană non-binară la prânz. Prin astfel de adaptări  ar putea să se asigure educaţia pentru genul fluid, sensibilitatea noilor elevi fiind eficient apărată în faţa pericolului ofensării. (…) Moştenirea lăsată de Eminescu ne obligă să veghem la apărarea proiectului naţional, să nu permitem aneantizarea lui”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending