Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (233)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

21 Martie 2024 – Ziua Mondială a Poeziei. Prin intermediul Memorialului Ipoteşti am avut onoarea să fiu moderator la întâlnirea scriitorilor Liviu Ioan Stoiciu, Doina Popa, Mihai Babei şi Mircea Oprea cu elevii Liceului „A. T. Laurian” din Botoşani (foto: citeşte din creaţia sa Doina Popa)

 

 

DOINA POPA, O HORTENSIA PAPADAT – BENGESCU A TIMPULUI SĂU

Publicitate

 

La Năruja, în mijlocul Raiului delimitat de Munţii Vrancei, s-a născut la 4 decembrie 1953 scriitoarea Doina Popa. Debut absolut în „Luceafărul” din noiembrie 1969 cu schiţa „Procesul frunzelor”, cu o prezentare de Fănuş Neagu Debut  editorial în 1985 cu romanul „Apelul de seară”. Cu privire la romanul de debut, scria Matei Vişniec: „Doina Popa realizează disecţii subtile pe realităţile explorate, analiza laconice sensibilizate de o morală subtextuală. Deloc idilic, cu atât mai solicitant pentru cititorul tânăr, microromanul Doinei Popa este un avertisment şi un apel. Nimic, pare să spună cartea, nu este mai fragil…”. A fost considerată o Hortensia Papadat—Bengescu a timpului său.

Opera tipărită a Doinei Popa  constă în: „Apelul de seară”(1985), „Sfântă tinereţe” (1998), „Dragostea vine de-a valma” (2001), „Rugăciunea de iertăciune” /2008), „Pasărea cerului” (2012), „Himera cu sfeşnic aprins” (2013) şi „Ca frunza-n vânt” (2016).

Referitor la romanul „Ca frunza-n vânt”, Ioan Holban scria: „Îmi era dor să citesc un roman „bengescioan” cinstit – analiză psihologică, fie şi cu despicarea firului în patru. Cum spunea „marea europeană din secolul trecut, intrigă, portrete memorabile, tipologii, caractere,  notaţii de adâncime, planuri epice  fin structurate, lumea de marionete, familia şi societatea, monolog interior, problematica specială a cuplului, explorarea feminităţii în pârg sau surpare – în tradiţia pe care va fi deschis-o, în proza noastră, Hortensia Papadat-Bengescu”.

Culiţă Ioan Uşurelu: „”De câte ori citesc ceva de Doina Popa, am impresia că am cunoscut-o şi în altă viaţă, că este un om care emană unde alfa, benefice,  şi dă o stare de siguranţă, de bine celuilalt… Prozatoarea Doina Popa analizează permanent comportamentul, reacţiile personajelor sale şi reflectează asupra adevărului şi a fiinţei umane expuse, de cele mai multe ori, la agresiunea mediului”.

Mircea Dinutz: “În schimb, „biografia interioară” se lasă descifrată prea puţin în urma contactelor directe – când se arată rezervată şi afabilă –, dar cu mai mult succes în trei cărţi ale sale, unite de o conştiinţă interogativă vie şi lucidă, printr-o analiză pătrunzătoare a trăirilor, de la prim-planul clasic, până la cel infinitezimal, scrutat cu deferenţă. Referindu-se la prima sa carte, Lucian Chişu vorbea de un „stil naturalist”, adevărat „fişier documentar de experienţe şi observaţii”, reproşându-i autoarei că „deturnează acţiunea în analiză” (Luceafărul din 25 iulie 1987). Afirmaţia e puţin ciudată şi oricum discutabilă. Un lucru rămâne însă adevărat: dacă la debut (1985) se menţinea un anumit echilibru între creaţie şi analiză, dacă în “Sfântă tinereţe” (1998) câştigă – de departe – spiritul analitic, pentru care autoarea are vădite şi re-confirmate aptitudini, trebuie spus că în Dragostea vine de-a valma”, Doina Popa, fără să-şi trădeze aptitudinile native şi cultivate cu stăruinţă, construieşte o naraţiune complexă, modernă, de mare virtuozitate naratologică, mânuind cu siguranţa prozatorului experimentat un număr impresionant de procedee, stiluri funcţionale, variind savant perspectivele narative, cu unele segmente reflexive şi confesive percutante, unde caracterul de substanţială  şi dramatică dezbatere despre iubire, lume şi existenţă este definitoriu”.

Despre Doina Popa criticii mai spun că explorează psihologiile – limită, cu preponderenţă a celor de cuplu,  are ştiinţa de a armoniza relaţia tradiţie-noutate, excelând în a pune în evidenţă personajele feminine, opera aflându-se undeva, între ficţiune şi confesiune.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O familie din Coșula a trecut prin momente de panică, după ce în locuință a izbucnit un incendiu

Publicat

Publicitate

Casa unei familii din localitatea Coșula a fost în pericol, noaptea trecută, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul unui instant de apă caldă pe gaz.

 

Din fericire, flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința. Aceștia au eliminat și riscul de explozie, din interiorul casei fiind scoase două butelii.

 

La caz au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere. Au ars zece metri pătrați din acoperișul casei.

 

Publicitate

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării unui instant de apă caldă pe gaz, trebuie adoptate următoarele măsuri:

 

▪️nu depozitați materiale textile, hârtie, lichide inflamabile în apropierea acestuia;

 

▪️nu folosiţi improvizații la racorduri de gaz;

 

▪️curățați coșul de evacuare (dacă există);

 

▪️nu lăsați copii nesupravegheați în apropierea aparatului;

 

▪️montați în locuință detectorue de gaz și fum.

Citeste mai mult

Educație

Elevii din ultimul an de liceu încheie cursurile vineri

Publicat

Publicitate

Elevii claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă încheie vineri cursurile liceale, conform calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Prima probă scrisă a examenului național de Bacalaureat – cea la Limba și literatura română – se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.

Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.

Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă.

În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12:00). Cei care vor dori să depună contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14:00 – 18:00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie.

Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie.

Publicitate

În intervalul 27 – 29 ianuarie a avut loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A; între 29 și 31 ianuarie au fost evaluate competențele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care a fost susținută de elevii din partea minorităților naționale.

De asemenea, în intervalul 3 – 5 februarie, au fost evaluate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, iar între 5 și 7 februarie au fost susținute competențele digitale – proba D. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

În ultimele ore, doi botoșăneni au adormit și au uitat oalele cu mâncare pe foc. Vecinii au chemat pompierii în toiul nopții

Publicat

Publicitate

Nu lăsați aragazul nesupravegheat în timpul gătitului! În ultimele ore, doi botoșăneni au adormit și au uitat oalele cu mâncare pe foc. Mirosul de fum i-a alertat pe vecini, care au sunat imediat după ajutor.

În ambele situații, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani au intervenit prompt, au aerisit locuințele și s-au asigurat că nu mai există niciun pericol. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

Publicitate

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii Dalmat

Publicat

Publicitate

Sfântul Ilarion cel Nou, egumenul mânăstirii Sfântului Dalmat din Constantinopol este unul dintre Sfinții care prin mărturisirea lor statornică au ținut ortodoxia în vremuri de prigoană. Ilarion cel Nou sau cel Tânăr, numit așa pentru a nu fi confundat cu Sfântul Ilarion – marele ascet palestinian din cel de-al patrulea secol, s-a născut în Constantinopol în anul 775. Tatăl său se numea Petru și lucra la curtea imperială, iar mama era Teodosia.  

Când Ilarion a împlinit douăzeci de ani a intrat în mânăstirea Kerokepion și ulterior în obștea Mânăstirii Sfântului Dalmat. Ambele mânăstiri erau constantinopolitane. Viața sa îmbunătățită și faptul că avea de la Dumnezeu darul de a se lucra prin rugăciunile sale minuni a determinat pe egumenul mânăstirii să îl hirotonească preot. La moartea starețului său, temându-se că va fi numit stareț, Ilarion a fugit din mânăstire mergând în ascuns la o mânăstire din Muntele Olimp al Bitiniei. A fost aflat de frați care au intervenit la Patriarhul Nichifor al Constantinopolului, iar acesta împreună cu împăratul au trimis la Ilarion și l-au adus înapoi în Constantinopol.

A fost numit egumen și arhimandrit potrivit regulii acelei mânăstiri, al cărei egumen era începând de la al treilea Sinod Ecumenic inclusiv exarh al tuturor mânăstirilor din Constantinopol. Venirea pe tron a împăratului iconoclast Leon al V-lea Armeanul l-a găsit pe Sfântul Ilarion în poziția de egumen. Acesta, demarând politica sa de luptă împotriva celor ce cinsteau icoanele, a încercat să-și atragă de partea sa personalitățile duhovnicești ale vremii. Sfântul Ilarion a refuzat să susțină astfel de politici neortodoxe și a fost întemnițat în mai multe rânduri, biciuit și izolat în cele din urmă în fortăreața Protilion.

La moartea lui Leon al V-lea, în anul 820, Ilarion a fost primit în casa unei evlavioase creștine. Mărturisirea lui Ilarion nu s-a încheiat aici. A căzut din nou victima persecuțiilor inițiate de împăratul Teofil, mânat de același zel împotriva celor ce susțineau ortodoxia cinstirii sfintelor icoane. Sfântul Ilarion a fost bătut și exilat în insula Afusia, în Sudul Propontidei. Aici a locuit într-o celulă strâmtă timp de opt ani.

Bunul Dumnezeu i-a rânduit Sfântului Ilarion să se întoarcă în mânăstirea sa și să fie martor al biruinței Ortodoxiei în anul 843, când a fost proclamată definitiv ortodoxia cinstirii Sfintelor icoane sub împărăteasa Teodora. Sfântul Ilarion cel Nou a trecut la Domnul doi ani mai târziu, pe 6 iunie în anul 845.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending