Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (230)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„România literară” nr. 10 din 8 martie 2024.  La rubrica sa „întoarcerea la cărţi”, Mihai Zamfir publică eseul „ora astrală”. Este interesantă definiţia pe care Mihai Zamfir o dă „orei astrale”: „o oră inexplicabilă raţional, legată probabil de astre, oră în care omul aflat în deplinătatea forţelor, înconjurat de aura corpului său, îţi fixează ori îţi schimbă destinul”. Pornind de la observaţia că omul nu poate şti când i-a fost  hărăzită ora şi nici nu prea poate explica cum a ajuns la această oră, autorul eseului crede că ar fi mai uşor să descoperim ora astrală a unor personaje din trecut. Mihai Zamfir îl alege pe Titu Maiorescu: „Dacă ne întrebăm care a fost ora astrală a unui personaj de prim rang al culturii noastre, a lui Titu Maiorescu, de exemplu, întâmpinăm dificultăţi: tânăr de o precocitate maladivă, posesorul unor biografii spectaculoase, beneficiar al unei cariere strălucite (profesor universitar şi rector înainte de împlinirea a treizeci de ani, fondator al celei mai importante grupări literare din epocă, parlamentar, ministru, prim-ministru etc.), s-ar părea că o mulţime de momente ale vieţii lui pot candida la postul de moment hotărâtor”.

Cu toate acestea, Mihai Zamfir consideră că alta a fost marea oră a vieţii lui Maiorescu: „… a fost atunci când eroul era încă foarte tânăr. În iarna 1869 – 1870, prin februarie, Iaşul era un târg cufundat în zăpadă şi noroi.  Când, pe adresa „Convorbirilor literare”, sosea o scrisoare de la un necunoscut, ea a fost deschisă ca oricare alta. În plic se găsea o poezie propusă spre publicare. Maiorescu a luat foaia pe care i-o întinsese Iacob Negruzzi şi a început să citească versurile necunoscutului”. Scrisoarea era de la Eminescu şi pe foaie erau versurile din „Venere şi Madonă”.  Mihai Zamfir bănuieşte un dialog între Maiorescu şi Negruzzi: „- Cine este acest Eminescu?”  „- Nu ştiu. Scrisoarea e trimisă din Viena”. Deşi Eminescu mai publicase câteva poezii prin reviste cunoscute, la Iaşi era necunoscut. Mihai Zamfir descrie un lucru care se ştie: „… călătoria lui Negruzzi la Viena, întâlnirea cu Eminescu petrecută parcă în transă într-o berărie, modul în care cei doi s-au recunoscut  fără să se cunoască dinainte”. Revenind la ora astrală a lui Maiorescu, consideră Mihai Zamfir:  „Dar în acea zi de iarnă mohorâtă, în modestul târg al Iaşilor, viaţa lui Maiorescu avea să se schimbe fără ca principalul interesat să-şi dea seama. Va  înţelege pe deplin semnificaţia acelui moment abia peste ani, când totul va deveni istorie”.

Deşi Maiorescu studiase poezia latină şi citise poeziile germană şi franceză  în original, precum şi italiana, nu s-a dat în lături să se intereseze de Eminescu: „Citind însă versurile necunoscutului Eminescu („Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este…”), criticul-profesor a fost, probabil, frapat de o realitate tot mai evidentă pe măsură ce lectura avansa: pentru prima oară în poezia românească, o gândire de asemenea subtilitate se plia perfect pe un vers de asemenea înălţime figurativă. Maiorescu îi citise pe paşoptişti, dar ceea ce vedea acum în „Venere şi Madonă” i se părea fără egal”.

Începând  cu întâlnirea lui Maiorescu cu această poezie îl va face săl citească şi să-l aprecieze pe Eminescu până la sfârşitul vieţii sale.  Adaugă Mihai Zamfir: „Datorită lui Maiorescu, manuscrisele eminesciene au fost păstrate cu grijă, apoi inventariate şi catalogate la Academie, pentru a deveni apoi un fond public. Fără „Junimea”, viaţa lui Eminescu ar fi fost alta: poziţia poetului, până atunci necunoscut, în sânul celebrei societăţi literare s-a stabilit prin Maiorescu”.

Eseul se finalizează cu o întrebare a autorului: „Cât ar fi însemnat pentru marele critic Eminescu şi poezia lui fără iluminarea produsă în iarna lui 1870? Răspunde tot autorul: „Nici măcar Maiorescu însuşi n-ar fi putut-o spune vreodată. O calculăm noi astăzi, după trecerea a mai bine de un secol şi jumătate”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spectacolul „Frumoasa şi Bestia, la Teatrul „Vasilache” Botoșani

Publicat

Publicitate

În această săptămână în zilele de joi, 8 mai 2025, de la ora 18:00 şi duminică, 11 mai 2025, de la orele 11:00 și 12:30, micuții sunt așteptați să vizioneze spectacolul  „Frumoasa şi Bestia”.

„Frumoasa şi Bestia“ este un spectacol de Valentin Dobrescu,  după o poveste engleză. Regia artistică este semnată de Valentin Dobrescu, scenografia îi aparţine lui Mihai Pastramagiu, iar muzica este compusă de  Alin Macovei-Moraru.

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii: Adelina Cojocariu, Andrei Iurescu, Marius Rusu, Ioana Buta, Anamaria Chelaru, Alin Gheorghiu şi Ana Apetrei

 

„V-aţi întrebat, ce e povestea ? Nu e uşor s-o defineşti.

Pot să vă spun că o poveste este doar ceea ce-ţi doreşti.

Publicitate

E ce visezi cu ochii minţii, e gândul tău neîmplinit,

E-o lume-n care-ai vrea să fii, şi-n care-acuma te-ai trezit.

Vreţi o poveste ? Da ? Prea bine. Ştiu una care v-ar plăcea,

Şi-n care veţi vedea cu toţii ce poate face dragostea.” (Valentin Dobrescu)

 

Spectacolul este recomandat copiilor peste 3 ani.

 

Prețul biletului este de 20 lei.

 

Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/g/334/teatrul-pentru-copii-si-tineret-vasilache.html sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

Citeste mai mult

Eveniment

Izvor de credință, cuvânt și jertfă: Revista religioasă săptămânală „Izvorul Tămăduirii”, la numărul 2000. Primul mesaj al părintelui Ioan Alupoaiei, în urmă cu 22 de ani

Publicat

Publicitate

Într-un colț al Botoșaniului, unde odinioară doar liniștea unui parc acompania pașii celor grăbiți, s-a născut, din jertfă și rugăciune, o biserică. Nu doar din piatră și cupru, ci și din cuvânt. De 22 de ani, Parohia „Izvorul Tămăduirii și Sfântul Haralambie” scrie, cu suflet și condei, o pagină vie a credinței: „Foaia religioasă săptămânală Izvorul Tămăduirii”.

Această publicație nu este doar o simplă revistă parohială. Este un glas al Bisericii care, număr după număr, cheamă la lumină, la comuniune și la trăirea tainelor dumnezeiești. Încă din 15 februarie 2004, când a apărut primul număr – mai degrabă un program liturgic decât un material editorial – s-a simțit nevoia unui dialog profund cu sufletul credinciosului. De atunci și până astăzi, cu peste 2000 de apariții, foaia religioasă a devenit o cronică a trăirii, o punte între altar și inimile celor care caută mântuirea.

Inițiativa a fost semnul unei viziuni profunde, născute în inima preotului Ioan Alupoaiei, cel care a zidit nu doar pereți sfințiți, ci și o comunitate. În anii când Parohia „Izvorul Tămăduirii” își făcea pașii timizi în viața liturgică, totul părea fragil. Într-un tramvai dezafectat, devenit loc de rugăciune, s-a rostit pentru prima dată numele lui Dumnezeu într-un lăcaș improvizat, dar plin de Duh. Era 13 martie 2003. Și până la 25 noiembrie același an, „biserica din tramvai” a fost loc de închinare, de început și de nădejde.

Încercările nu au lipsit. Două incendii – unul la capelă, altul la acoperiș – au pus la încercare rezistența credinței. Dar focul jertfei nu s-a stins. Astăzi, în locul tramvaiului, se înalță o biserică de zid, cu turlă spre cer și catapeteasmă din stejar, cu icoane care privesc din veșnicie. Sfântul Altar este pictat, iar sufletele celor ce pășesc în acest spațiu se simt mai aproape de Împărăție.

Dar dincolo de ziduri, rămâne cuvântul. Foaia religioasă săptămânală a devenit altarul scris al parohiei. A transmis, cu răbdare și inspirație, chemarea lui Hristos: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați…” A vorbit despre evenimentele bisericii, despre sărbători, despre viețile sfinților, dar mai ales despre viața trăită în comuniune. A devenit un glas pentru cei ce nu puteau rosti și o lumină pentru cei ce căutau sens.

Această publicație este, fără îndoială, dovada că Biserica nu este o clădire. Este o familie. Este o respirație comună. Este iubirea care lucrează, în fiecare duminică, o nouă înviere în suflete. Nu este egocentrică, ci misionară. Nu este rece, ci lucrătoare, în duh și adevăr.

Publicitate

După 22 de ani, „Foaia religioasă Izvorul Tămăduirii” nu este doar o arhivă. Este un document viu, care pulsează cu fiecare rugăciune rostită în taină, cu fiecare lacrimă ștersă în tăcere și cu fiecare bucurie împărtășită în credință. Este un dar. Un izvor.

La ceas aniversar, să le spunem celor ce au scris, editat, tipărit și răspândit această lucrare: La mulți ani binecuvântați! Și la cât mai multe suflete atinse de cuvânt!

La mulţi ani şi la cât mai mulţi cititori!

Citeste mai mult

Eveniment

COD RUTIER 2025: Șoferii își pot recupera mai rapid permisul! Află noua condiție

Publicat

Publicitate

Parlamentul a aprobat o modificare a Codului Rutier 2025, care le oferă șoferilor posibilitatea de a reduce perioada de suspendare a permisului auto dacă achită amenda contravențională.

Parlamentul a adoptat marți proiectul legislativ care introduce o condiție suplimentară pentru șoferii care doresc să își reducă perioada de suspendare a permisului de conducere, respectiv plata amenzii contravenționale.

Modificare Cod Rutier 2025. Noua condiție pentru reducerea suspendării permisului

Conform noii legislații, pentru a beneficia de reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce, șoferii trebuie să îndeplinească trei condiții:

  • admiterea la testul de verificare a cunoștințelor rutiere
  • deținerea permisului auto de cel puțin un an
  • dovada achitării amenzii contravenționale ce a dus la suspendarea dreptului de a conduce.

Proiectul a fost inițiat de USR. Inițiatorii susțin că măsura va contribui la reducerea numărului de accidente rutiere și la îmbunătățirea sistemului de colectare a amenzilor, potrivit Mediafax.

Citeste mai mult

Eveniment

„Părintele Cleopa, mare mărturisitor și duhovnic”. Întâlnirea Cercului Pastoral Misionar „Sfântul Spiridon” Botoșani

Publicat

Publicitate

Biserica Militară Botoșani va găzdui în data de 8 mai 2025, începând cu ora 17:00, întâlnirea Cercului Pastoral Misionar „Sfântul Spiridon”.

Din acest cerc fac parte parohiile din partea de sud-est a municipiului Botoșani și prin rotație, la fiecare Biserică parohială se oficiază în sobor câte o slujbă și se prezintă o temă misionară.

În cadrul întâlnirii de joi, se va oficia Taina Sfântului Maslu și va fi susținută conferința cu tema „Părintele Cleopa, mare mărturisitor și duhovnic”, de către Preot Teodor Cenușă, slujitor la Biserica Militară Botoșani.

Dumnezeu, în marea Sa iubire de oameni, binecuvântează lumea, din vreme în vreme, cu genii ale sfinţeniei destinate a arăta pământenilor calea către o vieţuire adevărată întru dobândirea Împărăţiei Cerurilor. Părintele Cleopa, adică Sfântul Cuvios Cleopa de Sihăstria, a fost un astfel de om. Dumnezeu l-a rânduit să vieţuiască în vremuri grele pentru a fi călăuză celor ce caută calea spre Împărăţia Cerurilor.

CERCUL PASTORAL MISIONAR „SF. SPIRIDON”

Parohii, lăcașuri de cult și slujitori:

Publicitate

 

  1. Biserica „Sfântul Ilie”, Preot Lucian Leonte, paroh, Pr. Constantin Leonte, co-slujitor;
  2. Biserica „Duminica Mare”, Preot Florin Marcu, paroh;
  3. Biserica „Înălțarea Domnului”, Preot Thoader Pețenchea, paroh;
  4. Biserica „Izvorul Tămăduirii”, Preot Daniel Țăranu, paroh;
  5. Biserica „Sfântul Pantelimon”, Preot Constantin Iordache, paroh;
  6. Biserica Militară „Sfântul Voievod Ștefan”, Preot Teodor Cenușă, slujitor;
  7. Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe”, Preot Ionuț Moise, misionar de caritate;
  8. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” II, Preot Mihail Ulman, paroh.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending