Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (230)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„România literară” nr. 10 din 8 martie 2024.  La rubrica sa „întoarcerea la cărţi”, Mihai Zamfir publică eseul „ora astrală”. Este interesantă definiţia pe care Mihai Zamfir o dă „orei astrale”: „o oră inexplicabilă raţional, legată probabil de astre, oră în care omul aflat în deplinătatea forţelor, înconjurat de aura corpului său, îţi fixează ori îţi schimbă destinul”. Pornind de la observaţia că omul nu poate şti când i-a fost  hărăzită ora şi nici nu prea poate explica cum a ajuns la această oră, autorul eseului crede că ar fi mai uşor să descoperim ora astrală a unor personaje din trecut. Mihai Zamfir îl alege pe Titu Maiorescu: „Dacă ne întrebăm care a fost ora astrală a unui personaj de prim rang al culturii noastre, a lui Titu Maiorescu, de exemplu, întâmpinăm dificultăţi: tânăr de o precocitate maladivă, posesorul unor biografii spectaculoase, beneficiar al unei cariere strălucite (profesor universitar şi rector înainte de împlinirea a treizeci de ani, fondator al celei mai importante grupări literare din epocă, parlamentar, ministru, prim-ministru etc.), s-ar părea că o mulţime de momente ale vieţii lui pot candida la postul de moment hotărâtor”.

Cu toate acestea, Mihai Zamfir consideră că alta a fost marea oră a vieţii lui Maiorescu: „… a fost atunci când eroul era încă foarte tânăr. În iarna 1869 – 1870, prin februarie, Iaşul era un târg cufundat în zăpadă şi noroi.  Când, pe adresa „Convorbirilor literare”, sosea o scrisoare de la un necunoscut, ea a fost deschisă ca oricare alta. În plic se găsea o poezie propusă spre publicare. Maiorescu a luat foaia pe care i-o întinsese Iacob Negruzzi şi a început să citească versurile necunoscutului”. Scrisoarea era de la Eminescu şi pe foaie erau versurile din „Venere şi Madonă”.  Mihai Zamfir bănuieşte un dialog între Maiorescu şi Negruzzi: „- Cine este acest Eminescu?”  „- Nu ştiu. Scrisoarea e trimisă din Viena”. Deşi Eminescu mai publicase câteva poezii prin reviste cunoscute, la Iaşi era necunoscut. Mihai Zamfir descrie un lucru care se ştie: „… călătoria lui Negruzzi la Viena, întâlnirea cu Eminescu petrecută parcă în transă într-o berărie, modul în care cei doi s-au recunoscut  fără să se cunoască dinainte”. Revenind la ora astrală a lui Maiorescu, consideră Mihai Zamfir:  „Dar în acea zi de iarnă mohorâtă, în modestul târg al Iaşilor, viaţa lui Maiorescu avea să se schimbe fără ca principalul interesat să-şi dea seama. Va  înţelege pe deplin semnificaţia acelui moment abia peste ani, când totul va deveni istorie”.

Deşi Maiorescu studiase poezia latină şi citise poeziile germană şi franceză  în original, precum şi italiana, nu s-a dat în lături să se intereseze de Eminescu: „Citind însă versurile necunoscutului Eminescu („Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este…”), criticul-profesor a fost, probabil, frapat de o realitate tot mai evidentă pe măsură ce lectura avansa: pentru prima oară în poezia românească, o gândire de asemenea subtilitate se plia perfect pe un vers de asemenea înălţime figurativă. Maiorescu îi citise pe paşoptişti, dar ceea ce vedea acum în „Venere şi Madonă” i se părea fără egal”.

Începând  cu întâlnirea lui Maiorescu cu această poezie îl va face săl citească şi să-l aprecieze pe Eminescu până la sfârşitul vieţii sale.  Adaugă Mihai Zamfir: „Datorită lui Maiorescu, manuscrisele eminesciene au fost păstrate cu grijă, apoi inventariate şi catalogate la Academie, pentru a deveni apoi un fond public. Fără „Junimea”, viaţa lui Eminescu ar fi fost alta: poziţia poetului, până atunci necunoscut, în sânul celebrei societăţi literare s-a stabilit prin Maiorescu”.

Eseul se finalizează cu o întrebare a autorului: „Cât ar fi însemnat pentru marele critic Eminescu şi poezia lui fără iluminarea produsă în iarna lui 1870? Răspunde tot autorul: „Nici măcar Maiorescu însuşi n-ar fi putut-o spune vreodată. O calculăm noi astăzi, după trecerea a mai bine de un secol şi jumătate”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO ȘTIREA TA: Bătaie în fața unei săli de jocuri de noroc din Botoșani. Poliția s-a autosesizat și face cercetări

Publicat

Publicitate

Un incident violent a avut loc duminică seară, în fața unei săli de jocuri de noroc de pe Calea Națională nr. 49 din municipiul Botoșani. Altercația s-a petrecut în jurul orei 21:15 și a stârnit îngrijorarea trecătorilor, care au trimis imagini la redacția noastră și au cerut public intervenția autorităților.

Potrivit martorilor, mai multe persoane s-au luat la bătaie în fața sălii de jocuri, iar polițiștii au reținut câțiva dintre participanți în apropiere, în fața localului Facefood, la scurt timp după incident.

Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani a confirmat că s-a autosesizat cu privire la acest caz și a deschis un dosar penal pentru lovire sau alte violențe.

„Ne-am sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. În prezent, se desfășoară verificări pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care a avut loc fapta, precum și pentru identificarea persoanelor implicate, în vederea tragerii acestora la răspundere conform prevederilor legale”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Botoșani, Delia Nenișcu.

Până în acest moment au fost identificați patru dintre tinerii din imagini, aceștia au vârstele cuprinse între 18 și 22 de ani și au fost conduși la sediul poliției pentru audieri.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili identitatea tuturor celor implicați și pentru a clarifica modul în care s-a declanșat conflictul.

Publicitate

Iată imaginile primite la redacție:

Citeste mai mult

Actualitate

Nu mai sunt bani pentru a uni cu o autostradă Moldova de Transilvania: Două loturi din Autostrada A8, scoase din finanțarea PNRR

Publicat

Publicitate

Două dintre loturile Autostrăzii A8, aflate deja în execuție și incluse inițial în finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) finanțat de Uniunea Europeană, au fost scoase din acest program, după ce nu au mai apărut în simularea de plată a Comisiei Europene.

Este vorba despre tronsoanele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului și Vânători Neamț–Moțca. Confirmarea oficială a venit prin vocea ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o intervenție la Digi24, unde a explicat că aceste loturi nu mai sunt eligibile pentru decontare prin PNRR.

Decizia Comisiei Europene este motivată de întârzieri care fac imposibilă finalizarea lucrărilor până în termenul-limită impus de PNRR, anul 2026. În aceste condiții, guvernul trebuie să identifice o sursă alternativă de finanțare pentru a continua proiectele deja începute.

Cătălin Urtoi, reprezentant al societății civile implicat în susținerea proiectelor de infrastructură din Moldova, a explicat într-o postare că soluția luată în calcul este transferarea acestor loturi pe Programul Transporturi 2021–2027 (PT), finanțat tot din fonduri europene. Totuși, acesta atrage atenția că și acel program este supraîncărcat, cu cereri de finanțare care depășesc de câteva ori bugetul disponibil.

„În aceste condiții, fără apariția altor oportunități de finanțare și în contextul actual al bugetului și economiei românești, situația investițiilor în autostrăzi se va complica”, a avertizat Urtoi.

El a reluat apelul pentru prioritizarea clară a proiectelor strategice care leagă regiunile istorice ale României, precum A1, A3+A8, A7 și inelul A0 al Bucureștiului.

Publicitate

Mai mult, acesta susține că în lipsa unor decizii ferme, există riscul ca regiunea Moldovei să rămână izolată, cu un A7 care să se oprească la Pașcani și un A8 blocat pe hârtie.

Situația financiară a marilor proiecte de infrastructură va necesita decizii rapide și claritate în prioritizarea investițiilor, avertizează reprezentanții societății civile, a mai transmis acesta.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 29 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 29 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 29 iunie 2025:

Loto 6/49: 19, 7, 6, 2, 23, 48

Loto 5/40: 8, 6, 16, 12, 9, 39

Joker: 16, 26, 35, 18, 21 +19

Noroc: 4, 7, 3, 8, 4, 3, 8

Publicitate

Noroc Plus: 3, 5, 3, 7, 6, 4

Super Noroc: 4, 7, 2, 9, 3, 1

Citeste mai mult

Cultura

Cuplurile de aur ale comunei Tudora, sărbătorite cu emoție la Ziua Satului. Lansări de carte și spectacol folcloric în aer liber

Publicat

Publicitate

Comuna Tudora a fost astăzi în sărbătoare, găzduind cea de-a XXXVII-a ediție a Zilei Satului – un eveniment devenit tradiție și reper de suflet pentru întreaga zonă. Localnicii, fii ai satului și invitați de onoare s-au adunat într-un cadru festiv unde tradiția, cultura și comunitatea s-au împletit armonios.

Momentul cel mai emoționant al zilei a fost dedicat celor 8 cupluri de aur – familii care au sărbătorit 50 de ani de căsnicie. Prin dragostea, răbdarea și devotamentul lor, acești oameni au oferit comunității un adevărat model de viață și familie. În fața aplauzelor și a aprecierii generale, au fost felicitați pentru exemplul de statornicie și respect reciproc care inspiră noile generații.

„Ați demonstrat că iubirea adevărată înseamnă sprijin, încredere și răbdare. Vă mulțumim pentru tot ce ați construit împreună și pentru ce însemnați pentru comuna noastră”, au transmis organizatorii în timpul festivității.

Sărbătoarea a inclus și un moment cultural special: două lansări de carte care pun în valoare patrimoniul spiritual al locului. Vasile Ungureanu a prezentat ediția a II-a, revăzută și adăugită, a lucrării „Tudora – file rupte dintr-o monografie etnofolclorică”, iar Angela Paveliuc Olaru a lansat volumul „Ratoșele din Moldova” – file de monografie. Aceste lucrări reușesc să surprindă tradițiile, poveștile și identitatea culturală a comunei și a întregului județ.

Atmosfera de sărbătoare a fost întregită de muzică populară, ansambluri folclorice și formații locale. Pe scenă au urcat artiști îndrăgiți care au adus emoție și energie, demonstrând că spiritul satului rămâne viu prin cântec, dans și bucuria de a fi împreună.

Primarul Constantin Cocoreanu a fost felicitat pentru organizarea impecabilă a evenimentului și pentru grija constantă față de valorile și oamenii comunei. „Atunci când administrația locală crede în oameni și în cultura lor, satul trăiește, crește și se dezvoltă”, a subliniat acesta în discursul său.

Publicitate

Prezentă la această manifestare, senatorul și liderul PSD Botoșani, Doina Federovici a transmis felicitări organizatorilor. „Felicitări domnule primar Constantin Cocoreanu pentru organizarea impecabilă și pentru toată munca depusă în slujba comunității. Este o dovadă în plus că, atunci când administrația locală crede în oameni, satul trăiește, crește și se dezvoltă!”, a transmis Doina Federovici .

Ziua Satului Tudora rămâne astfel nu doar o sărbătoare anuală, ci o declarație de iubire față de comunitate, tradiții și față de oamenii care dau sens și continuitate vieții la sat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending