Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (228)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Scriitorul Radu Vancu acordă un interviu lui Matei Martin  care este publicat în „Dilema veche” nr. 704 din 2017. Reţinem: 1. „Poezia  are şi o natură politică în sine, indiferent de tema ei, prin faptul că reacţionează întotdeauna la ceva”; 2. „Adevăraţii poeţi politici sunt cei care reacţionează la politic, cei  care-l denunţă, perifericii striviţi de sistem, şi nu profitorii de pe urma sistemului”; 3. „Literatura română dacă are geniu în ceva, îl are cu precădere în zona poeziei”; 4. „Literatura a fost, în primii ani după 1990, poate excesiv interesată de corporal, de erotic, de sexual, confundând libertatea de a folosi toate cuvintele din dicţionar cu un fel de libertate obligatorie a alegerii temei”; 5. „ Când o ţară e definitiv modernă, rolul scriitorului e unul exclusiv periferic”; 6. „Pentru mine poezia e tot un gen al biograficului, ca şi jurnalul”; 7. „Să-ţi pui tot ce ai excesiv în scris şi să ai pasiunea moderaţiei în viaţă – asta am înţeles eu de la Mircea Ivănescu”;

Anca Manolescu, în  „Dilema veche” nr. 704 din 2017, despre cărţi: Toate cărţile pe care omul le-a scris – sau le va scrie – se adresează omului, caută să-l atingă, îi solicită atenţia. Unele încearcă să redea viaţa trecutului, altele interoghează prezentul, altele se străduiesc, pe dibuite, să deschidă viitorul. Puţine, foarte puţine, de fapt, se ivesc ca venind de altundeva, dintr-un dincolo de timpuri, pentru a rămâne cu noi ca o prezenţă neabătută, boltite peste timpul care trece, până la consumarea lui. Aceste cărţi, dacă ştim să intrăm înlăuntrul lor, dacă învăţăm să le urmăm cursul, ne duc spre un loc unde ochii şi inimile  se deschid, în sfârşit către un alt spaţiu, a cărui nostalgie o avem cu toţii, în imediata apropiere a lui Dumnezeu”. În fond o sumedenie de cărţi (printre ele, multe cărora le-am pierdut aproape amintirea) pot susţine că ele cuprind o secţiune de viaţă, că încearcă s-o povestească, s-o scruteze şi s-o înţeleagă. E fără îndoială adevărat, spre cinstea umanităţii de pretutindeni şi dintotdeauna. Totuşi o „carte de viaţă” e ireductibil „altceva”. Ea nu trebuie să se mărginească la multiplele aspecte ale vieţii omeneşti, fie ea oricât de sublimă; trebuie să treacă dincolo de artă, de ştiinţă,  de „desăvârşirea ce poate fi dobândită în această lume. Toate aceste elemente de o incontestabilă valoare ajung, de altfel, să fie înghiţite, mai devreme sau mai târziu, de viaţa însăşi, în trecerea ei. Trebuie ca viaţa din care e ţesută cartea să vină de dinaintea oricărei vieţi pur omeneşti, dintr-un suflu de viaţă şi de adevăr care să nu depindă de condiţiile impuse de secole şi epoci. Ea nu reprezintă aşadar numai un prilej de instruire (de uimire sau de admiraţie) ci ne poartă literalmente într-o noutate de viaţă. Recunoşti, de obicei, o astfel de carte prin faptul că, odată adecvat deschisă, ea nu se mai închide niciodată”;

Primesc din America, de la Lucia Cherciu, autoarea volumului „Lalele din Paradis” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2017), un punct de vedere privind recenzia „Poemele unei geografii mentale”  la volumul respectiv şi pe care am publicat-o în „Actualitatea botoşăneană”: ”Vă mulţumesc din toată  inima pentru recenzia la “Lalele…”.  Cuvintele dumneavoastră m-au învigorat şi mi-au dat multă energie. O să vă trimit câteva poezii noi spre publicare, în curând”;

Iată, din “Dilema veche” nr. 634 din 2016,  propunerile lui Liviu Papadima privind “valorile care ar trebui să ne ghideze opţiunile”: 1. Creativitatea; 2. Curiozitatea; 3. Discernământul; 4. Îndrăzneala; 5. Libertatea; 6. Caracterul; 7. Umanitatea;  8. Civilitatea; 9. Spiritualitatea; 10. Atitudinea valorizantă.

Publicitate

Horia Gârbea, în România literară” nr. 28 din 2016, despre roman: “Romanul este o istorie, în sensul de naraţiune, dar şi în sensul de ştiinţă care studiază trecutul, cum afirmă dicţionarul. Numai că idea de trecut este mai complex la roman. Ea cuprinde trecutul la care autorul nu a participat şi îl cunoaşte din alte relatări”; Lucian Cochinescu, în cartea sa “Dimensiuni ale psihologiei în literatură”, despre roman: “Romanul este o opera mixtă a intelectului uman, pe de o parte el aparţine neîndoielnic sferei artistice, pe de altă parte însă printr-o albie întinsă se varsă în sfera ştiinţei, mai ales aceleia care sintetizează în sine rezultatele tuturor legilor şi se numeşte filosofie”; Berdiaev despre romanele lui Dostoievski: “Adevărul reieşit din romane nu trebuie să-l gândim în termenii vieţii cotidiene, ci ca o iluminare, ca o transfigurare care prin effort transformă realitatea devenind o esenţă spiritual”

Andrei Pleşu, în „Minima moralia”, despre „spontaneitatea morală”: 1. „e pe cale de dispariţie pentru că pare o categorie periferică, un ornament teoretic facultativ”; 2. „lipsa de spontaneitate este un viciu al reacţiei etice (a nu se confunda cu impulsivitatea ca viciu al actului etic”. Din aceeaşi sursă despre „ipocrizie şi ipocrit”: 1. „soluţia ipocritului este disimularea”; 2. „virtuozitatea ipocritului este confecţionarea unei poze adecvate”; 3. „sub calota vajnică a ipocritului pot musti cele mai baroce obscenităţi”;

Cele opt mari opere care l-au inspirat pe Gabriel Garcia Marquez: 1. „Muntele Vrăjit” (Thomas Mann), „Ulise” (James Joyce), „Zgomotul şi furia” (William Faulkner), „Oedip rege” (Sofocle), „Casa cu şapte frontoane” (Nathaniel Hawthorne), „O mie şi una de nopţi”, „Metamorfoza” (Franz Kafka) şi „Doamna Dalloway (Virginia Woolf);

Andrei Pleşu, în „Minima moralia”, face o stratificare pe patru paliere a competenţei morale. Iat-o:  1. „competenţa morală a omului ireproşabil” (irelevantă etic); 2. „competenţa morală a simţului comun” (care legiferează în chip mecanic, neputând avansa decât pe drumuri bătătorite); 3. „competenţa morală propriu-zisă” (definită prin conştiinţa dezorientării); 4. „incompetenţa morală propriu-zisă” (echivalentă cu dezorientarea inconştientă de sine, nereflectată). Andrei Pleşu crede că etica ia fiinţă doar la nivelul palierului al treilea (cel al competenţei morale propriu-zise) şi se întâmplă doar în urma experienţei unei rătăciri asumate;

Victoria Milescu, în „Cartelul metaforelor” nr. 39 – 41 din 2017, într-un interviu acordat scriitorului Marin Ifrim, despre dominaţia feminină a poeziei actuale: „Nu mi se pare a fi ceva neobişnuit abundenţa numelor feminine în literatura recentă, prezenţa lor constantă în reviste, la festivaluri etc. Mă bucură emanciparea în avalanşă a poetelor noastre, fiindcă, din enumerarea pe care aţi făcut-o, cu preponderenţă din bazinul sudic, cu puţine excepţii sunt persoane tinere, dornice de afirmare dar şi  îndreptăţite să se manifeste acum şi aici în plenitudinea forţelor lor artistice.  Ele îşi afirmă cu putere, uneori necenzurat, violent, stările, senzaţiile, observaţiile, traumele, obsesiile, dezamăgirile, neîmplinirile, ideile, dorinţele, ce pot şoca uneori printr-o sinceritate agresivă, printr-un negativism de proporţii ca replică la o realitate neadecvată, incompatibilă, imposibilă.  Un critic spunea că unele poete scriu azi mai dur decât bărbaţii poeţi. Poezia feminină în vechea accepţie a dispărut. Sunt cazuri în care nu putem deosebi  o poezie scrisă de o femeie de o poezie scrisă de un bărbat.  Şi nu e nimic rău în asta. Un scriitor spunea că marile performanţe se obţin la tinereţe. De ce nu le-am da girul acestor tinere şi ambiţioase poete a căror stea se ridică acum, luminând poate straniu, ca orice lucru care nedumereşte la început”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Anomalii climatice în 2024-2025: A doua cea mai caldă iarnă din istoria României. Temperaturi record

Publicat

Publicitate

Anomalii climatice în iarna 2024-2025: A doua cea mai caldă din istorie, cu temperaturi record de peste 20 de grade în România.

Iarna 2024-2025 a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice și a înregistrat o anomalie termică de +0,72°C la nivel global și +1,46°C în Europa, comparativ cu media perioadei 1991-2020, scrie alba24.ro.

Această creștere a temperaturilor confirmă tendința accelerată de încălzire a climei și evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice, avertizează Bogdan Antonescu, cercetător român specializat în climatologie și meteorologie.

În analiza sa, „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de alarmă”, publicată de Infoclima, el subliniază și deficitul major de precipitații înregistrat în Europa și România, alături de multiple recorduri de temperatură, factori care accentuează impactul schimbărilor climatice asupra regiunii, potrivit g4media.ro.

Iarna 2024-2025: temperaturi extreme în Europa și România

Iarna 2024-2025 a fost una dintre cele mai calde din istorie, cu o temperatură medie în Europa mai mare cu 1,46°C față de perioada de referință și s-a situat la egalitate cu sezonul 2015-2016 în topul celor mai călduroase ierni.

Publicitate

De altfel, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pragul de +1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

În România, decembrie 2024 și ianuarie 2025 au fost mult mai calde decât de obicei. În ianuarie s-a înregistrat un record de 20,7°C la Pătârlagele, iar zilele cu îngheț au fost mult mai puține.

Temperaturile au variat semnificativ în funcție de regiune: în Dobrogea au fost între 4 și 6°C, în timp ce pe crestele munților au coborât sub -4°C.

Schimbarea a venit brusc în februarie, când temperaturile au scăzut sub media obișnuită.

De exemplu, la Moldova Veche s-au înregistrat +2,2°C, iar la Vf. Omu -11,7°C. În zonele extracarpatice centrale și estice, temperaturile au fost între -4°C și 0°C. Această tranziție bruscă a creat un contrast puternic cu începutul iernii, subliniind extremele climatice tot mai frecvente.

 
Schimbări climatice la nivel global

Încălzirea globală a fost resimțită puternic în iarna 2024-2025, cu cele mai mari creșteri de temperatură în regiunile arctice și subarctice, precum Alaska, Quebec și Siberia centrală, dar și în estul Himalayei și pe Platoul Tibetan.

În contrast, unele zone, cum ar fi centrul și estul Statelor Unite sau nordul Chinei, au înregistrat temperaturi sub media climatologică.

Europa a fost, în mare parte, mai caldă decât de obicei, cu excepția Islandei și a nordului Franței, unde valorile termice s-au menținut în limite normale.

Cele mai semnificative abateri s-au înregistrat în nord-estul continentului, în regiunea Alpilor și de-a lungul Mării Adriatice, unde temperaturile au fost considerabil mai ridicate față de valorile obișnuite pentru această perioadă.

Deficit de precipitații în Europa: impact asupra solului și agriculturii

Iarna 2024-2025 a fost marcată de un deficit considerabil de precipitații în mare parte din Europa, cu excepția unor regiuni din nordul continentului, Italiei și Franței.

Cele mai severe lipsuri de apă s-au înregistrat în Peninsula Iberică, sud-estul Europei, inclusiv România, dar și în nordul Africii, unde umiditatea solului a scăzut cu până la 28% sub media normală.

În schimb, Scandinavia și anumite zone din Europa Centrală au avut precipitații ușor peste medie.

Această distribuție inegală a precipitațiilor afectează direct ecosistemele și agricultura, avertizează cercetătorul Bogdan Antonescu. Potrivit analizei sale, aceste fluctuații climatice extreme subliniază impredictibilitatea vremii și impactul încălzirii globale.

Iarna 2024-2025 reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptării unor măsuri climatice eficiente la nivel global.

Citeste mai mult

Eveniment

CFR: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Publicat

Publicitate

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.

‘În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare nu determină schimbări majore în circulația trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri’, se arată într-un comunicat al companiei.

Impactul asupra circulației trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulație la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit; trenurile internaționale care tranzitează granițele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.

La nivel național, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staționa pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; cinci trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, Botoşani

Publicat

Publicitate

În cadrul parteneriatului internațional dintre Muzeul Județean Botoșani și universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania, se desfășoară o campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, jud. Botoşani.

Rezultatele interesante nu au întârziat să apară. Concomitent cu scanarea geofizică, studenții colectează materialele de la suprafața terenului, cu scopul de a realiza harta cu zonele cele mai afectate de agricultură.

sursa: facebook Muzeul Județean Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

O tânără de 20 de ani, din municipiul Botoșani, este de negăsit! Dacă ați văzut-o, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere de 20 de ani, din municipiul Botoșani.

Aceasta a părăsit domiciliul în data de 28 martie a.c., în jurul orei 14:00, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

Bodoi Roberta Andreea are următoarele semnalmente: 1,73 m înălțime, 79 de kg, ochi căprui,. Păr șaten, poartă ochelari de vedere cu rama roșie.

Vestimentație: geaca din fâș de culoare neagră, pantaloni de trening de culoare bleumarin, adidași negri.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending