Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (228)

Publicat

acum 9 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Scriitorul Radu Vancu acordă un interviu lui Matei Martin  care este publicat în „Dilema veche” nr. 704 din 2017. Reţinem: 1. „Poezia  are şi o natură politică în sine, indiferent de tema ei, prin faptul că reacţionează întotdeauna la ceva”; 2. „Adevăraţii poeţi politici sunt cei care reacţionează la politic, cei  care-l denunţă, perifericii striviţi de sistem, şi nu profitorii de pe urma sistemului”; 3. „Literatura română dacă are geniu în ceva, îl are cu precădere în zona poeziei”; 4. „Literatura a fost, în primii ani după 1990, poate excesiv interesată de corporal, de erotic, de sexual, confundând libertatea de a folosi toate cuvintele din dicţionar cu un fel de libertate obligatorie a alegerii temei”; 5. „ Când o ţară e definitiv modernă, rolul scriitorului e unul exclusiv periferic”; 6. „Pentru mine poezia e tot un gen al biograficului, ca şi jurnalul”; 7. „Să-ţi pui tot ce ai excesiv în scris şi să ai pasiunea moderaţiei în viaţă – asta am înţeles eu de la Mircea Ivănescu”;

Publicitate

Anca Manolescu, în  „Dilema veche” nr. 704 din 2017, despre cărţi: „Toate cărţile pe care omul le-a scris – sau le va scrie – se adresează omului, caută să-l atingă, îi solicită atenţia. Unele încearcă să redea viaţa trecutului, altele interoghează prezentul, altele se străduiesc, pe dibuite, să deschidă viitorul. Puţine, foarte puţine, de fapt, se ivesc ca venind de altundeva, dintr-un dincolo de timpuri, pentru a rămâne cu noi ca o prezenţă neabătută, boltite peste timpul care trece, până la consumarea lui. Aceste cărţi, dacă ştim să intrăm înlăuntrul lor, dacă învăţăm să le urmăm cursul, ne duc spre un loc unde ochii şi inimile  se deschid, în sfârşit către un alt spaţiu, a cărui nostalgie o avem cu toţii, în imediata apropiere a lui Dumnezeu”. În fond o sumedenie de cărţi (printre ele, multe cărora le-am pierdut aproape amintirea) pot susţine că ele cuprind o secţiune de viaţă, că încearcă s-o povestească, s-o scruteze şi s-o înţeleagă. E fără îndoială adevărat, spre cinstea umanităţii de pretutindeni şi dintotdeauna. Totuşi o „carte de viaţă” e ireductibil „altceva”. Ea nu trebuie să se mărginească la multiplele aspecte ale vieţii omeneşti, fie ea oricât de sublimă; trebuie să treacă dincolo de artă, de ştiinţă,  de „desăvârşirea ce poate fi dobândită în această lume. Toate aceste elemente de o incontestabilă valoare ajung, de altfel, să fie înghiţite, mai devreme sau mai târziu, de viaţa însăşi, în trecerea ei. Trebuie ca viaţa din care e ţesută cartea să vină de dinaintea oricărei vieţi pur omeneşti, dintr-un suflu de viaţă şi de adevăr care să nu depindă de condiţiile impuse de secole şi epoci. Ea nu reprezintă aşadar numai un prilej de instruire (de uimire sau de admiraţie) ci ne poartă literalmente într-o noutate de viaţă. Recunoşti, de obicei, o astfel de carte prin faptul că, odată adecvat deschisă, ea nu se mai închide niciodată”;

Primesc din America, de la Lucia Cherciu, autoarea volumului „Lalele din Paradis” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2017), un punct de vedere privind recenzia „Poemele unei geografii mentale”  la volumul respectiv şi pe care am publicat-o în „Actualitatea botoşăneană”: ”Vă mulţumesc din toată  inima pentru recenzia la “Lalele…”.  Cuvintele dumneavoastră m-au învigorat şi mi-au dat multă energie. O să vă trimit câteva poezii noi spre publicare, în curând”;

Iată, din “Dilema veche” nr. 634 din 2016,  propunerile lui Liviu Papadima privind “valorile care ar trebui să ne ghideze opţiunile”: 1. Creativitatea; 2. Curiozitatea; 3. Discernământul; 4. Îndrăzneala; 5. Libertatea; 6. Caracterul; 7. Umanitatea;  8. Civilitatea; 9. Spiritualitatea; 10. Atitudinea valorizantă.

Publicitate

Horia Gârbea, în România literară” nr. 28 din 2016, despre roman: “Romanul este o istorie, în sensul de naraţiune, dar şi în sensul de ştiinţă care studiază trecutul, cum afirmă dicţionarul. Numai că idea de trecut este mai complex la roman. Ea cuprinde trecutul la care autorul nu a participat şi îl cunoaşte din alte relatări”; Lucian Cochinescu, în cartea sa “Dimensiuni ale psihologiei în literatură”, despre roman: “Romanul este o opera mixtă a intelectului uman, pe de o parte el aparţine neîndoielnic sferei artistice, pe de altă parte însă printr-o albie întinsă se varsă în sfera ştiinţei, mai ales aceleia care sintetizează în sine rezultatele tuturor legilor şi se numeşte filosofie”; Berdiaev despre romanele lui Dostoievski: “Adevărul reieşit din romane nu trebuie să-l gândim în termenii vieţii cotidiene, ci ca o iluminare, ca o transfigurare care prin effort transformă realitatea devenind o esenţă spiritual”

Andrei Pleşu, în „Minima moralia”, despre „spontaneitatea morală”: 1. „e pe cale de dispariţie pentru că pare o categorie periferică, un ornament teoretic facultativ”; 2. „lipsa de spontaneitate este un viciu al reacţiei etice (a nu se confunda cu impulsivitatea ca viciu al actului etic”. Din aceeaşi sursă despre „ipocrizie şi ipocrit”: 1. „soluţia ipocritului este disimularea”; 2. „virtuozitatea ipocritului este confecţionarea unei poze adecvate”; 3. „sub calota vajnică a ipocritului pot musti cele mai baroce obscenităţi”;

Cele opt mari opere care l-au inspirat pe Gabriel Garcia Marquez: 1. „Muntele Vrăjit” (Thomas Mann), „Ulise” (James Joyce), „Zgomotul şi furia” (William Faulkner), „Oedip rege” (Sofocle), „Casa cu şapte frontoane” (Nathaniel Hawthorne), „O mie şi una de nopţi”, „Metamorfoza” (Franz Kafka) şi „Doamna Dalloway (Virginia Woolf);

Publicitate

Andrei Pleşu, în „Minima moralia”, face o stratificare pe patru paliere a competenţei morale. Iat-o:  1. „competenţa morală a omului ireproşabil” (irelevantă etic); 2. „competenţa morală a simţului comun” (care legiferează în chip mecanic, neputând avansa decât pe drumuri bătătorite); 3. „competenţa morală propriu-zisă” (definită prin conştiinţa dezorientării); 4. „incompetenţa morală propriu-zisă” (echivalentă cu dezorientarea inconştientă de sine, nereflectată). Andrei Pleşu crede că etica ia fiinţă doar la nivelul palierului al treilea (cel al competenţei morale propriu-zise) şi se întâmplă doar în urma experienţei unei rătăciri asumate;

Victoria Milescu, în „Cartelul metaforelor” nr. 39 – 41 din 2017, într-un interviu acordat scriitorului Marin Ifrim, despre dominaţia feminină a poeziei actuale: „Nu mi se pare a fi ceva neobişnuit abundenţa numelor feminine în literatura recentă, prezenţa lor constantă în reviste, la festivaluri etc. Mă bucură emanciparea în avalanşă a poetelor noastre, fiindcă, din enumerarea pe care aţi făcut-o, cu preponderenţă din bazinul sudic, cu puţine excepţii sunt persoane tinere, dornice de afirmare dar şi  îndreptăţite să se manifeste acum şi aici în plenitudinea forţelor lor artistice.  Ele îşi afirmă cu putere, uneori necenzurat, violent, stările, senzaţiile, observaţiile, traumele, obsesiile, dezamăgirile, neîmplinirile, ideile, dorinţele, ce pot şoca uneori printr-o sinceritate agresivă, printr-un negativism de proporţii ca replică la o realitate neadecvată, incompatibilă, imposibilă.  Un critic spunea că unele poete scriu azi mai dur decât bărbaţii poeţi. Poezia feminină în vechea accepţie a dispărut. Sunt cazuri în care nu putem deosebi  o poezie scrisă de o femeie de o poezie scrisă de un bărbat.  Şi nu e nimic rău în asta. Un scriitor spunea că marile performanţe se obţin la tinereţe. De ce nu le-am da girul acestor tinere şi ambiţioase poete a căror stea se ridică acum, luminând poate straniu, ca orice lucru care nedumereşte la început”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Cateheza demonstrativă în Parohia „Sfinții Voievozi” Cristești susținută de preotul Mihai Bendiac

Publicat

acum 54 de minute

vineri, 22.11.2024

de

Publicitate
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială Nr. 1 Cristești au participat la Cateheza „Dumnezeu se descoperă mai ușor oamenilor încercați de boală sau suferințe fizice”.
Au fost prezenți părintele Bogdan Azamfirei , coordonatorul activităților catehetice la nivel de protopopiat, părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar protopopesc, părintele Ciornei Mihai-Gabi Bucătăriu, de la Bălușeni, părintele Claudiu Ionescu de la Buzeni și părintele Ovidiu Lungu de la Unguroaia care a conferențiat în partea a doua a întâlnirii.
„Mulțumirile se adresează tinerilor noștri, părintelui Bendiac Mihai Paroh la Parohia Cristești II și conferențiarul de astăzi, doamnei profesor de religie Feciuc Mihaela și părinților participanți”, au transmis organizatorii evenimentului.
Sursa: Protopopiatul Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen în ianuarie 2025

Publicat

acum o oră

vineri, 22.11.2024

de

Publicitate

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter, care a adăugat că decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, informează Reuters.

România şi Bulgaria, membre ale Uniunii Europene şi NATO, au aderat parţial la Schengen în martie, după un acord cu Austria care s-a opus iniţial aderării lor pe motiv că trebuie să facă mai mult pentru a preveni imigraţia ilegală.

Deşi controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre România şi Bulgaria şi celelalte 27 de ţări membre ale zonei Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind intrarea în Schengen şi cu graniţele terestre au continuat pe tot parcursul anului 2024, aminteşte Reuters.

Publicitate

„Cele două ţări au făcut paşi importanţi pentru a obţine statutul de membru cu drepturi depline”, a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter, într-o conferinţă de presă, după discuţii cu omologii săi român, bulgar şi austriac. ”Suntem… cu un pas mai aproape ca Bulgaria şi România să devină membre cu drepturi depline ale Schengen”, a adăugat el.

Pinter a anunţat că un pachet de măsuri de securitate va fi prezentat la reuniunea miniştrilor de interne din UE din 11 decembrie, între care aranjamente pentru cel puţin 100 de poliţişti de frontieră pentru a proteja graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.

România şi Bulgaria se află pe rute majore pentru comerţul ilegal cu arme şi droguri, precum şi pentru traficul de persoane, dar Comisia Europeană a declarat, după o investigaţie amănunţită, că cele două ţări au îndeplinit toate cerinţele Schengen.

Publicitate

România a descris opoziţia Austriei ca fiind nejustificată, citând date de la agenţia de frontieră Frontex care arată că migranţii ilegali au intrat în UE în principal din Balcanii de Vest, nu din România.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Publicitate

La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat tot pe platforma X „evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei” şi a menţionat că legislativul european a fost vârful de lance al acestui demers de la bun început.

”Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică”, a apreciat Metsola, care a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare o decizie finală în următoarele zile.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a apreciat la rândul său că „cetăţenii României şi Bulgariei aparţin Schengen şi merită să beneficieze pe deplin de libertăţile” acestui spaţiu comun.

„Astăzi am făcut un pas important către o decizie pozitivă a Consiliului de luna viitoare”, a declarat politiciana suedeză, care la 11 decembrie nu va mai fi comisar pentru afaceri interne. Portofoliul ei urmează să fie preluat de austriacul Magnus Brunner, dacă votul din plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare validează – aşa cum este de aşteptat – noua Comisie Europeană, care îşi va începe activitatea la 1 decembrie, notează EFE. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Dezvoltare accelerată a rețelei de drumuri din Botoșani în mandatul Doinei Federovici

Publicat

acum o oră

vineri, 22.11.2024

de

Publicitate

În timpul administrației Federovici, rețeaua de drumuri din județul Botoșani a cunoscut o dezvoltare fără precedent. „În ultimii patru ani, am modernizat și reabilitat peste 300 de kilometri, adică jumătate din rețeaua de drumuri județene și am demarat proiecte pentru modernizarea a încă 50 de kilometri. Investițiile în infrastructura rutieră sunt cele mai sigure pentru viitorul nostru, pentru că fără drumuri bune nu putem vorbi de atragerea investitorilor, de dezvoltarea zonei de business și implicit de crearea de locuri de muncă bine plătite”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

 

Cele mai importante sectoare de drum județean modernizate sau în plin proces de modernizare sunt:

Publicitate
  • Drumul Strategic – 106 kilometri, care străbat 14 comune de pe teritoriul județului Botoșani: Răuseni, Călărași, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești, Dângeni, Hănești, Dobârceni, Mihălășeni, Gorbănești, Blândești, Sulița și Lunca;
  • Drumul Mănăstirilor – 12,7 kilometri: Vorona – Oneaga (Cristești) – Pădureni (Coșula)
  • Prăjeni – Plugari – 2,8 kilometri, care scurtează drumul spre Iași, dar pe care administrația liberală i-a condamnat la „epoca de piatră”;
  • Sectoarele de drum modernizate prin PNDL – 24,2 kilometri: Corlăteni – Dimăcheni; Ibănești – Cristinești; Coțușca – Ghireni și Ionășeni – Mășcăteni;
  • Stabilizările alunecărilor de teren de la Roma – Nicșeni și Dumeni – Havârna;
  • 100 de kilometri de covoare asfaltice;
  • Proiectele derulate prin PNI „Anghel Saligny” – 42 de kilometri: Viișoara – Coțușca (recepționat); Avrămeni – Panaitoaia – Dimitrie Cantemir – Mitoc și Dobârceni – Murguța – Ștefănești (ambele finalizate); Lozna – Călinești – Talpa și Oroftiana; Bajura – Baranca (aflate în diferite stadii de execuție);
  • Mileanca – Codreni – Puțureni – Coțușca – 15 kilometri (în execuție);
  • Borolea – Hănești – 5,5 kilometri (în execuție);

 

„Pe lângă aceste drumuri, am lăsat în licitație modernizarea Drumului Vămii (aproximativ 50 de kilometri), pentru care am obținut o finanțare europeană de 60 de milioane de euro din Programul Regional 2021-2027. De altfel, Botoșani este singurul județ din Regiunea de Nord-Est care a semnat contractul de finanțare”, a mai spus Doina Federovici

 

Publicitate

Nici drumurile naționale nu au fost neglijate, în ultimii ani finalizându-se două proiecte promovate de parlamentarii PSD, Botoșani – Târgu Frumos și Botoșani – Ștefănești. „Ne-am ținut de cuvânt și am modernizat cele două drumuri naționale importante ale județului nostru. Le mulțumesc colegilor parlamentari, domnului ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, și reprezentanților DRDP pentru că au susținut și găsit soluțiile pentru implementarea acestor investiții. Împreună am reușit să trecem peste votul împotrivă dat de parlamentarii PNL, atunci când în Parlament s-a dezbătut amendamentul la Legea bugetului, care să permită finanțarea acestor investiții. Liberalii au știut doar să se laude, dar când au trebuit să facă ceva și pentru județul nostru au dat înapoi”, a subliniat liderul social-democraților botoșăneni, Doina Federovici.

 

Aceasta a reamintit că județul Botoșani are nevoie de conectarea la drumurile de mare viteză, fără de care nu se poate dezvolta județul. „Atunci când am vorbit prima dată de Autostradă pentru Botoșani, toți au privit cu neîncredere și mulți chiar au luat în derâdere acest proiect major. Astăzi, suntem în postura de a avea trei oferte pentru sectorul de autostradă care va străbate județul la Tudora. De asemenea, proiectul Drumului Expres Botoșani – Suceava, care va avea o descărcare la Huțani pentru a lega și zonele Bucecea și Dorohoi de rețeaua de drumuri de mare viteză a avansat rapid în ultimul an”, a mai spus Doina Federovici, insistând pe necesitatea continuării acestor proiecte pentru Botoșani.

Publicitate

 

„Investim în drumuri, investim în oameni! Doar așa putem să dezvoltăm județul și să creăm locuri de muncă bine plătite pentru botoșăneni! Pe 1 decembrie, vă invităm să ne susțineți în alegerile parlamentare. Votați pentru continuitatea acestor proiecte și pentru un viitor mai bun pentru toți. Alegeți candidații PSD, poziția 3 pe buletinul de vot! Împreună, suntem mai puternici și mai uniți!”, a conchis Doina Federovici.

 

Raportul de activitate al Doinei Federovici ca președinte al Consiliului Județean pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:

 

INVESTIȚII PENTRU BOTOȘANI 2020-2024

 

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psdbotosani.ro/wp-content/uploads/2024/11/Raport_D_Federovici_compressed.pdf

 

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

ANAF avertizează cu privire la reapariţia mesajelor false transmise în numele instituţiei

Publicat

acum 2 ore

vineri, 22.11.2024

de

Publicitate

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) avertizează contribuabilii cu privire la reapariţia unor mesaje false transmise în numele său, care pot conţine informaţii înşelătoare, solicitări nejustificate sau linkuri periculoase ce le pot pune în pericol securitatea datelor personale şi financiare.

Potrivit sursei citate, mesajele false utilizează adresa de e-mail stefania.neagu@anaf.re.

„Aceste mesaje nu sunt emise de ANAF şi urmăresc să inducă în eroare destinatarii. Mesajele false pot conţine informaţii înşelătoare, solicitări nejustificate sau linkuri periculoase care pot pune în pericol securitatea datelor personale şi financiare ale contribuabililor”, atenţionează instituţia, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

Publicitate

Reprezentanţii ANAF recomandă utilizatorilor să ignore şi să şteargă mesajele provenite de la adresa stefania.neagu@anaf.re sau alte surse suspecte şi să nu acceseze link-uri sau să nu descarce fişiere din astfel de mesaje.

„ANAF interacţionează cu contribuabilii fie prin Spaţiul Privat Virtual (SPV), platforma oficială securizată, fie prin Poşta Română cu confirmare de primire. ANAF nu solicită informaţii personale sau financiare prin adrese de e-mail neoficiale”, notează instituţia. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending