Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (226)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Descopăr un poet. Unul  care scrie despre vremea lui, despre toţi şi toate din preajma sa, despre timpul său, despre cele aflate dincolo de sinele său şi chiar poeme pur şi simplu. Născut în 1957 în satul Ichimeni, judeţul Botoşani, Gică Avădăni, căci despre el e vorba, scria despre satul său: „Cu gândul la timpul prezent, / Timp care ştie să construiască şi speranţe, / Eu, sincer, empatizez. // Şi mai empatizez şi cu vremea / Care a căzut peste mine / Şi care mă face să cred / Că eu aş  fi putut cândva / Să urnesc nişte munţi / Şi să luminez în Ichimeni / Mai multe frunţi. // După cum, bunăoară,/ Prin bunăvoinţa unor fiice şi fii ai satului / Înfloreşte acolo biserica / Nu înseamnă, oare, că asta / Va readuce în unul ca mine, şi ca tine, / Acea efervescenţă, acea speranţă / Cu care noi, copii fiind, întâmpinăm / Fiecare dimineaţă? // Nu înseamnă, oare, că multă lume va şti / Că veşnicia s-a născut / Şi în satul Ichimeni / Şi că niciodată nu va muri?”(„Gânduri despre Ichimeni”). Gică Avădăni a scris 13 volume de poeme  pe care, din respect pentru actul de lectură, ne atenţionează că ele conţin „poeme de citit  cu televizorul oprit”.  Pentru o istorie a literaturii care s-a scris şi se scrie  în spaţiul botoşănean, cred că merită să amintim titlurile acestor cărţi: „Poeme pentru fete morgane” (2020), „Poeme pentru fata mea” (vol. 1, 2020; vol. 2, 2021), „Poeme din vremea mea” (2021), „Alte poeme din vremea mea” (2021), „Poeme fără de sfârşit” (2022), „Iubiri eterne din preajma mea” (2022), „Poeme întâlnite în timp” ( 2023), „Poeme de dincolo de mine” (2023), „Alte poeme întâlnite în timpul meu”(2023), „Poeme de lângă mine” (2023), „Poeme, poeme pur şi simplu” (2023) şi „Poeme de suflet” (2023). Din multitudinea volumelor amintite am ales unul de factură specială. Un volum din care  extragem nevoia de modele a autorului, unele care îl pot impulsiona să aibă ţeluri. Este o carte prin care, la un moment dat, a vrut să-şi judece modelele nu doar din spaţiul bibliotecii personale sau din confortabilitatea fotoliului de cititor, ci a vrut să-i aprecieze şi public, alcătuind un edificiu afectiv cu titlul „Iubiri eterne din preajma mea” (Editura „StudiS”, Iaşi, 2022). Spune autorul în micul cuvânt introductiv: „Recunosc, doar, că toate acestea sunt rezultatul unor lecturi începute de timpuriu, lecturi din sfera prozei şi poeziei de pe lângă mine. Din reală plăcere, în onoarea marilor lucrători ai cuvintelor, îmi manifest prin acest volum toată admiraţia mea.” Pentru cârtitori, Gică Avădăni ţine ca  primul poem al volumului să se intituleze „Motivare în apărare”: „La întâlnirea mea programată / Cu o judecată /A timpului prezent / Am întârziat, recunosc, un pic. / Dar spun şi iar recunosc, / Că întârzierea aceasta s-a datorat / Întâlnirii mele de taină / Cu Eminescu, Sorescu, Stănescu, Păunescu / Rebreanu, Sadoveanu, Minulescu / Şi cu, şi cu, şi cu… / În probatoriu pot veni / Şi contemporanii mei / Adică cei / Cei care mi-au întreţinut calea spre literatura mare / Adică Buzura, Breban, Ţoiu, Fănuş, M. Săndulescu / Genaru, Danilov, Şorea, Valea, Dinescu / Şi, şi, şi mulţi ca ei. / Aşa încât, onor instanţă, / Cer clemenţă în acuzare, / Şi eventuală condamnare cu suspendare, / Pentru că am executat fără măsură / Atâta lectură!”

Publicitate

În cele 150 de pagini ale volumului, autorul înserează marile nume literare româneşti, realizându-le câte un crochiu (în cuvinte), punând accent pe principalele trăsături ale fiecăruia,  un scop fiind acela ca printre versuri să-şi facă loc şi titlurile  operelor scrise de autorul vizat.  Folosesc acest termen din arta vizuală pentru a evidenţia stilul abordat de Gică Avădăni, unul care se pliază pe elementele esenţiale ale subiectului ales. Ca orice român care se respectă, Gică Avădăni deschide volumul cu  trei poeme  dedicate lui Eminescu: „Despre o iubire eternă”, „Tot despre iubire” şi „De ziua ta”, apoi continuă cu o pleiadă de scriitori care ar putea alcătui o „listă a lui Avădăni”, componenţi ale edificiului său afectiv. Descopăr în listă  câţiva botoşăneni, printre care şi Gellu Dorian: „Despre un contemporan al meu, genial, / Şi mai ales botoşănean / Eu nu merg după cireş ca să spun, / Cu toată libertatea cuvântului pe care îl am, / Că el se numeşte Gellu Dorian”.

Volumul, în integralitatea lui  o interesantă alăturare de crochiuri literare,  se constituie într-o veritabilă compoziţie, într-o odă adusă celor care i-au provocat plăcerea lecturii.

 

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Cateheza demonstrativă în Parohia „Sfinții Voievozi” Cristești susținută de preotul Mihai Bendiac

Publicat

Publicitate
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială Nr. 1 Cristești au participat la Cateheza „Dumnezeu se descoperă mai ușor oamenilor încercați de boală sau suferințe fizice”.
Au fost prezenți părintele Bogdan Azamfirei , coordonatorul activităților catehetice la nivel de protopopiat, părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar protopopesc, părintele Ciornei Mihai-Gabi Bucătăriu, de la Bălușeni, părintele Claudiu Ionescu de la Buzeni și părintele Ovidiu Lungu de la Unguroaia care a conferențiat în partea a doua a întâlnirii.
„Mulțumirile se adresează tinerilor noștri, părintelui Bendiac Mihai Paroh la Parohia Cristești II și conferențiarul de astăzi, doamnei profesor de religie Feciuc Mihaela și părinților participanți”, au transmis organizatorii evenimentului.
Sursa: Protopopiatul Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen în ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter, care a adăugat că decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, informează Reuters.

România şi Bulgaria, membre ale Uniunii Europene şi NATO, au aderat parţial la Schengen în martie, după un acord cu Austria care s-a opus iniţial aderării lor pe motiv că trebuie să facă mai mult pentru a preveni imigraţia ilegală.

Deşi controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre România şi Bulgaria şi celelalte 27 de ţări membre ale zonei Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind intrarea în Schengen şi cu graniţele terestre au continuat pe tot parcursul anului 2024, aminteşte Reuters.

Publicitate

„Cele două ţări au făcut paşi importanţi pentru a obţine statutul de membru cu drepturi depline”, a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter, într-o conferinţă de presă, după discuţii cu omologii săi român, bulgar şi austriac. ”Suntem… cu un pas mai aproape ca Bulgaria şi România să devină membre cu drepturi depline ale Schengen”, a adăugat el.

Pinter a anunţat că un pachet de măsuri de securitate va fi prezentat la reuniunea miniştrilor de interne din UE din 11 decembrie, între care aranjamente pentru cel puţin 100 de poliţişti de frontieră pentru a proteja graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.

România şi Bulgaria se află pe rute majore pentru comerţul ilegal cu arme şi droguri, precum şi pentru traficul de persoane, dar Comisia Europeană a declarat, după o investigaţie amănunţită, că cele două ţări au îndeplinit toate cerinţele Schengen.

Publicitate

România a descris opoziţia Austriei ca fiind nejustificată, citând date de la agenţia de frontieră Frontex care arată că migranţii ilegali au intrat în UE în principal din Balcanii de Vest, nu din România.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Publicitate


La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat tot pe platforma X „evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei” şi a menţionat că legislativul european a fost vârful de lance al acestui demers de la bun început.


”Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică”, a apreciat Metsola, care a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare o decizie finală în următoarele zile.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a apreciat la rândul său că „cetăţenii României şi Bulgariei aparţin Schengen şi merită să beneficieze pe deplin de libertăţile” acestui spaţiu comun.

„Astăzi am făcut un pas important către o decizie pozitivă a Consiliului de luna viitoare”, a declarat politiciana suedeză, care la 11 decembrie nu va mai fi comisar pentru afaceri interne. Portofoliul ei urmează să fie preluat de austriacul Magnus Brunner, dacă votul din plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare validează – aşa cum este de aşteptat – noua Comisie Europeană, care îşi va începe activitatea la 1 decembrie, notează EFE. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Dezvoltare accelerată a rețelei de drumuri din Botoșani în mandatul Doinei Federovici

Publicat

Publicitate

În timpul administrației Federovici, rețeaua de drumuri din județul Botoșani a cunoscut o dezvoltare fără precedent. „În ultimii patru ani, am modernizat și reabilitat peste 300 de kilometri, adică jumătate din rețeaua de drumuri județene și am demarat proiecte pentru modernizarea a încă 50 de kilometri. Investițiile în infrastructura rutieră sunt cele mai sigure pentru viitorul nostru, pentru că fără drumuri bune nu putem vorbi de atragerea investitorilor, de dezvoltarea zonei de business și implicit de crearea de locuri de muncă bine plătite”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

 

Cele mai importante sectoare de drum județean modernizate sau în plin proces de modernizare sunt:

Publicitate
  • Drumul Strategic – 106 kilometri, care străbat 14 comune de pe teritoriul județului Botoșani: Răuseni, Călărași, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești, Dângeni, Hănești, Dobârceni, Mihălășeni, Gorbănești, Blândești, Sulița și Lunca;
  • Drumul Mănăstirilor – 12,7 kilometri: Vorona – Oneaga (Cristești) – Pădureni (Coșula)
  • Prăjeni – Plugari – 2,8 kilometri, care scurtează drumul spre Iași, dar pe care administrația liberală i-a condamnat la „epoca de piatră”;
  • Sectoarele de drum modernizate prin PNDL – 24,2 kilometri: Corlăteni – Dimăcheni; Ibănești – Cristinești; Coțușca – Ghireni și Ionășeni – Mășcăteni;
  • Stabilizările alunecărilor de teren de la Roma – Nicșeni și Dumeni – Havârna;
  • 100 de kilometri de covoare asfaltice;
  • Proiectele derulate prin PNI „Anghel Saligny” – 42 de kilometri: Viișoara – Coțușca (recepționat); Avrămeni – Panaitoaia – Dimitrie Cantemir – Mitoc și Dobârceni – Murguța – Ștefănești (ambele finalizate); Lozna – Călinești – Talpa și Oroftiana; Bajura – Baranca (aflate în diferite stadii de execuție);
  • Mileanca – Codreni – Puțureni – Coțușca – 15 kilometri (în execuție);
  • Borolea – Hănești – 5,5 kilometri (în execuție);

 

Pe lângă aceste drumuri, am lăsat în licitație modernizarea Drumului Vămii (aproximativ 50 de kilometri), pentru care am obținut o finanțare europeană de 60 de milioane de euro din Programul Regional 2021-2027. De altfel, Botoșani este singurul județ din Regiunea de Nord-Est care a semnat contractul de finanțare”, a mai spus Doina Federovici

 

Publicitate

Nici drumurile naționale nu au fost neglijate, în ultimii ani finalizându-se două proiecte promovate de parlamentarii PSD, Botoșani – Târgu Frumos și Botoșani – Ștefănești. „Ne-am ținut de cuvânt și am modernizat cele două drumuri naționale importante ale județului nostru. Le mulțumesc colegilor parlamentari, domnului ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, și reprezentanților DRDP pentru că au susținut și găsit soluțiile pentru implementarea acestor investiții. Împreună am reușit să trecem peste votul împotrivă dat de parlamentarii PNL, atunci când în Parlament s-a dezbătut amendamentul la Legea bugetului, care să permită finanțarea acestor investiții. Liberalii au știut doar să se laude, dar când au trebuit să facă ceva și pentru județul nostru au dat înapoi”, a subliniat liderul social-democraților botoșăneni, Doina Federovici.

 

Aceasta a reamintit că județul Botoșani are nevoie de conectarea la drumurile de mare viteză, fără de care nu se poate dezvolta județul. „Atunci când am vorbit prima dată de Autostradă pentru Botoșani, toți au privit cu neîncredere și mulți chiar au luat în derâdere acest proiect major. Astăzi, suntem în postura de a avea trei oferte pentru sectorul de autostradă care va străbate județul la Tudora. De asemenea, proiectul Drumului Expres Botoșani – Suceava, care va avea o descărcare la Huțani pentru a lega și zonele Bucecea și Dorohoi de rețeaua de drumuri de mare viteză a avansat rapid în ultimul an”, a mai spus Doina Federovici, insistând pe necesitatea continuării acestor proiecte pentru Botoșani.

Publicitate

 

Investim în drumuri, investim în oameni! Doar așa putem să dezvoltăm județul și să creăm locuri de muncă bine plătite pentru botoșăneni! Pe 1 decembrie, vă invităm să ne susțineți în alegerile parlamentare. Votați pentru continuitatea acestor proiecte și pentru un viitor mai bun pentru toți. Alegeți candidații PSD, poziția 3 pe buletinul de vot! Împreună, suntem mai puternici și mai uniți!”, a conchis Doina Federovici.

 

Raportul de activitate al Doinei Federovici ca președinte al Consiliului Județean pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:

 

INVESTIȚII PENTRU BOTOȘANI 2020-2024

 

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psdbotosani.ro/wp-content/uploads/2024/11/Raport_D_Federovici_compressed.pdf

 

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

ANAF avertizează cu privire la reapariţia mesajelor false transmise în numele instituţiei

Publicat

Publicitate

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) avertizează contribuabilii cu privire la reapariţia unor mesaje false transmise în numele său, care pot conţine informaţii înşelătoare, solicitări nejustificate sau linkuri periculoase ce le pot pune în pericol securitatea datelor personale şi financiare.

Potrivit sursei citate, mesajele false utilizează adresa de e-mail stefania.neagu@anaf.re.

„Aceste mesaje nu sunt emise de ANAF şi urmăresc să inducă în eroare destinatarii. Mesajele false pot conţine informaţii înşelătoare, solicitări nejustificate sau linkuri periculoase care pot pune în pericol securitatea datelor personale şi financiare ale contribuabililor”, atenţionează instituţia, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

Publicitate

Reprezentanţii ANAF recomandă utilizatorilor să ignore şi să şteargă mesajele provenite de la adresa stefania.neagu@anaf.re sau alte surse suspecte şi să nu acceseze link-uri sau să nu descarce fişiere din astfel de mesaje.

„ANAF interacţionează cu contribuabilii fie prin Spaţiul Privat Virtual (SPV), platforma oficială securizată, fie prin Poşta Română cu confirmare de primire. ANAF nu solicită informaţii personale sau financiare prin adrese de e-mail neoficiale”, notează instituţia. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending