O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
PROFESORUL DE… TĂCERI
Publicitate
Se apropie 1 Martie şi trebuie să scriu despre Al. D. Funduianu. Spun “trebuie să scriu” fiindcă o merită din plin. Prin prezenţa sa, prin opera sa, prin vorbele sale, Al. D. Funduianu ne face să zâmbim şi să gândim. Din multitudinea “scurtisimelor” sale reţin două: o “compesaţie” ( “cel care vorbeşte este înţeles de toată lumea / eu sunt captivat de cel care tace”) şi o “ingratitudine” (“cum să socializez eu cu unul ca mine”).
Opera lui Al. D. Funduianu se află la limita plină de fineţe a tăcerii. El lasă să străbată lumina reflecţiei fără a ne da şi contururile, punându-ne gândirea la treabă. Dacă nu aţi sesizat, el este un scriitor cu “program literar”, unul străbătut de tăceri. Nu sunt tăceri în sensul pe care ţi-l asigură surzenia, este un fascicul de tăceri concretizate în reflecţii. La Al. D. Funduianu cuvintele cad în alte cuvinte, eu aş zice că se devorează unele pe altele încât rămân cîteva care îşi arogă dreptul de a se etala într-un poem scurt, într-un umor sădit la nivelul epigramei, într-o aberaţie miezoasă sau într-un aforism tăios. Numai el poate face inventarul cuvintelor rămase închise în propria tăcere. Al D. Funduianu nu este numai profesor de matematică, este şi un “profesor de… tăceri”.
Cu mult timp în urmă, să fie doi sau trei ani, spuneam că în afară de singura şi ceţoasa mea tentativă de a-l localiza în MARELE IMPERIU al TĂCERII, o mare greşeală în fapt, niciodată nu mi-am mai propus să-l încadrez într-o schemă, fiindcă el nu este numai al ştiinţei, numai al literaturii, numai al Ţării Candorilor. El este al tuturor. Revin, şi iarăşi îl localizez pe Al. D. F. în acel IMPERIU AL TĂCERII.
Publicitate
Redau aici cronica pe care am făcut-o ultimului său volum apărut anul trecut (2023):
[Cineva spunea că unele cărţi ar trebui gustate, altele devorate, însă doar câteva ar trebui mestecate şi digerate pe îndelete. Din cea de-a treia categorie face parte şi „Viaţa într-o lacrimă” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2023), prin care autorul, Al. D. Funduianu, ne invită în labirintul său identitar. Ca de obicei, el este adeptul unui joc reuşit între cele două caracteristici ce-i sunt specifice: inteligenţa concretă şi inteligenţa abstractă. Se armonizează perfect interesul pentru lucruri cu interesul pentru idei, este evidentă o împletire măiastră între a pune accentul pe fapte şi apelarea la raţionamentul deductiv, nevoia de a vedea şi a atinge se pliază perfect peste capacitatea de a înţelege, rezultând un realism al opiniilor exasperant de plăcut: „denivelat şi / plin de serpentine – drumul vieţii // de pe culmile victoriei în / abisurile disperării – / o clipă / şi eu / anevoie / rostogolind spre cer / un fir de nisip” (eu, petala unui fir de nimic): „seara / vorbeşte în şoaptă cu / amurgul cuibărit în adâncul / sufletului // iar noaptea – / un sfetnic / din ce în ce mai discret” (mister); „pe pietonalul lângă / arteziană / porumbeii socializează în / jurul unui cornet cu / seminţe – // numai noi / cu dreaptă credinţă şi optimişti / în pagube / trecem / unul pe lângă celălalt ca nişte / fantome // aici / nu e nici o iluzie – / e chiar ceea ce vedeţi” (ipostaze) etc.
Prin acest volum autorul se raliază celor foarte mulţi care pun poezia ultimilor 10-15 ani sub o oarecare formă de autonomie. Au trecut asimptotic pe lângă poemul postmodern, de mare întindere şi adeseori plictisitor, raliindu-se, în general, unor trei direcţii: întoarcerea la tonurile şi ritmurile clasice, o aplecare spre formele fixe ale genului liric şi adoptarea poemelor scurte, de mică întindere, din care se ivesc idei cu caracter aforistic sau chiar filozofic. Printre aceştia, un loc aparte îl ocupă Al. D. Funduianu, adept al ultimelor două direcţii, din care cităm un poem-apoftegmă care sună ca o sentinţă: „când / dintr-un poem / rămâne un gând / o stare / le scriu / numai pe acestea – // aşa redau / şi esenţa poeziei / reduc şi / consumul de hârtie” (cum m-am împrietenit cu mediul fără să renunţ la poezie). Volumul este un veritabil jurnal de idei ivite în zona de separare dintre realitate şi poveste, zonă pe care poetul o percepe ca pe o „pojghiţă de gheaţă” foarte subţire. Ieşind din matrice (= lacrimă) – “destin / pe mine / m-a născut o lacrimă”-, Al. D. Funduianu ne conduce către situaţia cârtiţei lui Kafka pe care, parafrazând, descoperim că părăsind lacrima se simte vulnerabil: „drept / vă spun / mă mir şi eu… / când îmi văd trista / figură – // că-s naiv de felul / meu / şi candid de la natură” (chip în oglindă). Eliberarea din lichidul amniotic al lacrimii este o concretizare a dorinţei de a evada din sihăstria urbană şi retragerea în zona de mare deschidere a Costeştiului. Volumul acesta este şi unul prin care Al. D. Funduianu abandonează periplul pe aleile idealului, el dorind să audă plânsul ierbii produs de apăsarea tălpilor copilăriei: „părăsit de trăirile de altădată / străin şi / rece / doar în cimitir / acasă – // aprind o lumânare la mormântul / părinţilor / altele / la viii din memorie şi cam / atât // ba nu / plecând în răvăşite / amintiri / de sus / de pe linia orizontului / privesc / îngândurat în urmă / în ochi: / biserica / nişte case în alb / grădini împrejmuite / şi lucrurile din faţa satului – un fel de / lacrimi prelungite / pe frunza inimii” (satul – note subiective).
Publicitate
Dincolo de cele spuse, trebuie să remarcăm că Al. D. Funduianu este şi un senzorial. Versurile sale însemnă şi o cale de scoatere din sine a tuturor acumulărilor producătoare de încântare şi revărsarea lor către cititori. Filozoful francez Gaston Berger spune că autorii de tip senzorial „ne ridică undeva între aviditate şi tandreţe, între ataşamentul de sine şi ataşamentul de alţii”. Poemul „orbirea de îngeri” („să te plimbi / într-o zi însorită de / primăvară / prin livada cu cireşi în floare / şi să te îndoieşti că există grădina / raiului – / iată / orbirea de sens”) este unul dintre cele multe care întăresc afirmaţia de mai sus, dar ne şi obligă să privim acest volum ca pe un eseu, fiindcă scriitura relevă şi o natură meditativă, tonusul trăirilor fiind relevante şi convingătoare. Există şi un algoritm logic la care răspunde poetul-eseist, axându-se cu predilecţie pe destin: îşi exersează gândirea critică meditând de unul singur într-o partajare pe anotimpuri. Umorist de marcă, unul ascuns sub umbrela delicateţei şi generalizărilor, după cum s-a văzut în câteva cărţi anterioare, volumul acesta este un interesant eseu despre destin, ceea ce înseamnă că Al. D. Funduianu poate schimba cu uşurinţă registrul liric.]
LA MULŢI ANI!, AL D. FUNDUIANU, şi primeşte acest catren:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În cursul lunii octombrie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 105 controale. În urma controalelor, au fost constatate 82 deficienţe, pentru care au fost dispuse măsuri de remediere, au fost aplicate 9 sancţiuni contravenționale, din care 5 avertismente și 4 amenzi, în valoare totală de 43.500 lei.
În cadrul acestor controale efectuate, au fost depistate 2 persoane prestând muncă nedeclarată, care își desfășurau activitatea fără întocmirea contractului individiual de muncă, pentru care s-au aplicat 2 amenzi în valoare totală de 40.000 lei.
Publicitate
În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii octombrie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:
– au fost efectuate controale la un număr de 54 agenţi economici, din care au fost sancționați 34, au fost constatate 63 neconformităţi şi au fost dispuse 70 de măsuri, fiind aplicate 4 amenzi în valoare de 29.000 de lei și 47 avertismente;
– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 10 evenimente de
Publicitate
către angajatori;
– 12 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial
de Muncă Botoșani;
Publicitate
– 2 evenimente au fost comunicate de ITM Botoșani către Inspecția Muncii;
– 1 eveniment a fost cercetat de ITM Botoșani și avizat de Inspecția Muncii;
– au fost înregistrate 9 persoane accidentate în accidente de muncă, toate cu
incapacitate temporară de muncă.
Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:
– nesupravegherea stării de sănătate a lucrătorilor pentru stabilirea aptitudinii în
muncă;
– necomunicarea evenimentelor;
– nepurtarea echipamentului de protecție;
– semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă.
De asemenea, în luna octombrie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 152 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 56 de parole pentru transmiterea on-line a registrului electronic al salariaţilor și un număr de 10 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.
Totodată, au fost preluate, la sediul inspectoratului de muncă, 176 de registre electronice de evidenţă a salariaţilor.
Valoarea totală a amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna octombrie, în domeniile de competență, este de 72.500 lei.
(P) Marius Budăi despre Programul de guvernare propus de PNL: „Zero referințe despre pensiile publice. Atât valorează seniorii României pentru liberali!”
Fostul ministru al Muncii și prim-vicepreședintele PSD Botoșani, Marius Budăi, a criticat în termeni foarte duri Programul de guvernare propus de PNL pentru următoarea legislatură, arătând că liberalii nu au menționat „niciun cuvânt” despre sistemul public de pensii.
„Ca fost ministru al Muncii am vrut să văd care sunt propunerile PNL pentru sistemul public de pensii. Am răsfoit din scoarță-n scoarță programul lor de guvernare, dar n-am găsit niciun cuvânt. Nimic! Nimic despre cum va evolua pensia medie, nimic despre cum vor fi indexate pensiile, nimic despre Pilonul 1 de pensii care asigură cea mai mare parte a veniturilor seniorilor. Atât valorează seniorii României pentru cei de la PNL!”, a declarat Marius Budăi, precizând că la indicatorii sociali, liberalii au omis cu totul să treacă evoluția pensiilor în următorii 4 ani.
Publicitate
În opinia deputatului PSD, absența totală a referințelor la sistemul public de pensii din Programul de guvernare al liberalilor indică intenția acestora de a îngheța pensiile în viitoarea guvernare, la fel cum au făcut-o și în 2021. „Zero referințe despre pensiile publice în programul lor! Zero lei în plus la pensie în 2021, când guvernau cu USR. Zero creșteri pentru următorii 4 ani!”, a arătat Budăi, care i-a invitat pe seniorii botoșăneni să facă singuri comparația cu Programul PSD în care social-democrații propun o majorare a pensiei medii cu +48% în următoarea legislatură, de la 2.735 de lei cât a fost în septembrie 2024, la 4.050 de lei, respectiv 810 euro, peste 4 ani.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea potrivit căreia șoferii au posibilitatea să plătească rovinieta şi în termen de cel mult 24 de ore de la data de început a valabilităţii acesteia.
Propunerea legislativă modifică prevederi ale Legii nr. 226/2023 în sensul de a acorda posibilitatea utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale să plătească rovinieta şi în termen de cel mult 24 de ore de la data de început a valabilităţii acesteia, potrivit Agerpres.
„Rovinieta se aplică pe reţeaua de drumuri naţionale din România, cu excepţia sectoarelor de drum naţional aflate în intravilanul municipiilor între indicatoarele de intrare/ieşire în/din acestea. Rovinieta se achită anterior utilizării reţelei de drumuri naţionale din România şi este structurată în funcţie de durata de utilizare a acesteia, astfel: o zi, 10 zile, 30 de zile, 60 de zile şi 12 luni. (…) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), utilizatorii vehiculelor înmatriculate în România pot achita rovinieta pentru ziua în curs până cel târziu la ora 24 a zilei următoare”, se arată în lege.
Gospodăriile țărănești care vor să vândă produse din producția proprie de legume și fructe vor fi obligate să se înregistreze la direcțiile sanitar-veterinare. Potrivit unui proiect de ordin publicat recent de ANSVSA, producătorii locali vor putea vinde astfel de produse în limita a 800 de kilograme anual, sau vor trebui să se organizeze ca persoane juridice, scrie alba24.ro.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA) a lansat în dezbatere, pe 4 noiembrie, un proiect de ordin care modifică și completează normele sanitare veterinare referitoare la procedura de înregistrare a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală din gospodăriile țărănești.
Gospodăriile țărănești care vor să vândă produse din legume și fructe, obligate se înregistreze la direcțiile sanitare
Gospodăria ţărănească de legume şi fructe este definită drept unitatea în care producătorii primari de legume şi fructe îşi obţin din producţia proprie produse prelucrate din legume şi fructe, pe care le comercializează, în cantitate limitată, fără a fi încadraţi într-o formă juridică de organizare.
Publicitate
Producătorii primari de legume şi fructe care deţin o gospodărie ţărănească de legume şi fructe trebuie să se înregistreze la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, prin notificarea activităţilor lor, de obţinere şi vânzare a produselor prelucrate din legume şi fructe.
Pentru notificarea activităților lor, producătorii vor depune la DSVSA următoarele documente:
o notificare în care se înscriu activitățile desfășurate și locurile de valorificare a produselor obţinute, conform modelului din Anexa nr. 21 la norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
Publicitate
copie de pe actul de identitate al producătorului primar;
documentul din care să rezulte starea de sănătate a producătorului și a membrilor familiei sale;
copia atestatului de producător și o copie a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol, eliberat de primării sau după caz, copia atestatului de gospodărie țărănească şi o copie a carnetului de comercializare, eliberate de Cooperativa Agricolă, în baza Legii nr. 566/2004 a cooperației agricole, cu modificările și completările ulterioare;
dovada care atestă că au fost achitate tarifele prevăzute în legislația specifică în vigoare.
Cantitatea totală de produse prelucrate din legume și fructe, obținute într-o gospodărie ţărănească de legume şi fructe este limitată la maxim 800 kg/an.