O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
PROFESORUL DE… TĂCERI
Se apropie 1 Martie şi trebuie să scriu despre Al. D. Funduianu. Spun “trebuie să scriu” fiindcă o merită din plin. Prin prezenţa sa, prin opera sa, prin vorbele sale, Al. D. Funduianu ne face să zâmbim şi să gândim. Din multitudinea “scurtisimelor” sale reţin două: o “compesaţie” ( “cel care vorbeşte este înţeles de toată lumea / eu sunt captivat de cel care tace”) şi o “ingratitudine” (“cum să socializez eu cu unul ca mine”).
Opera lui Al. D. Funduianu se află la limita plină de fineţe a tăcerii. El lasă să străbată lumina reflecţiei fără a ne da şi contururile, punându-ne gândirea la treabă. Dacă nu aţi sesizat, el este un scriitor cu “program literar”, unul străbătut de tăceri. Nu sunt tăceri în sensul pe care ţi-l asigură surzenia, este un fascicul de tăceri concretizate în reflecţii. La Al. D. Funduianu cuvintele cad în alte cuvinte, eu aş zice că se devorează unele pe altele încât rămân cîteva care îşi arogă dreptul de a se etala într-un poem scurt, într-un umor sădit la nivelul epigramei, într-o aberaţie miezoasă sau într-un aforism tăios. Numai el poate face inventarul cuvintelor rămase închise în propria tăcere. Al D. Funduianu nu este numai profesor de matematică, este şi un “profesor de… tăceri”.
Cu mult timp în urmă, să fie doi sau trei ani, spuneam că în afară de singura şi ceţoasa mea tentativă de a-l localiza în MARELE IMPERIU al TĂCERII, o mare greşeală în fapt, niciodată nu mi-am mai propus să-l încadrez într-o schemă, fiindcă el nu este numai al ştiinţei, numai al literaturii, numai al Ţării Candorilor. El este al tuturor. Revin, şi iarăşi îl localizez pe Al. D. F. în acel IMPERIU AL TĂCERII.
Publicitate
Redau aici cronica pe care am făcut-o ultimului său volum apărut anul trecut (2023):
[Cineva spunea că unele cărţi ar trebui gustate, altele devorate, însă doar câteva ar trebui mestecate şi digerate pe îndelete. Din cea de-a treia categorie face parte şi „Viaţa într-o lacrimă” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2023), prin care autorul, Al. D. Funduianu, ne invită în labirintul său identitar. Ca de obicei, el este adeptul unui joc reuşit între cele două caracteristici ce-i sunt specifice: inteligenţa concretă şi inteligenţa abstractă. Se armonizează perfect interesul pentru lucruri cu interesul pentru idei, este evidentă o împletire măiastră între a pune accentul pe fapte şi apelarea la raţionamentul deductiv, nevoia de a vedea şi a atinge se pliază perfect peste capacitatea de a înţelege, rezultând un realism al opiniilor exasperant de plăcut: „denivelat şi / plin de serpentine – drumul vieţii // de pe culmile victoriei în / abisurile disperării – / o clipă / şi eu / anevoie / rostogolind spre cer / un fir de nisip” (eu, petala unui fir de nimic): „seara / vorbeşte în şoaptă cu / amurgul cuibărit în adâncul / sufletului // iar noaptea – / un sfetnic / din ce în ce mai discret” (mister); „pe pietonalul lângă / arteziană / porumbeii socializează în / jurul unui cornet cu / seminţe – // numai noi / cu dreaptă credinţă şi optimişti / în pagube / trecem / unul pe lângă celălalt ca nişte / fantome // aici / nu e nici o iluzie – / e chiar ceea ce vedeţi” (ipostaze) etc.
Prin acest volum autorul se raliază celor foarte mulţi care pun poezia ultimilor 10-15 ani sub o oarecare formă de autonomie. Au trecut asimptotic pe lângă poemul postmodern, de mare întindere şi adeseori plictisitor, raliindu-se, în general, unor trei direcţii: întoarcerea la tonurile şi ritmurile clasice, o aplecare spre formele fixe ale genului liric şi adoptarea poemelor scurte, de mică întindere, din care se ivesc idei cu caracter aforistic sau chiar filozofic. Printre aceştia, un loc aparte îl ocupă Al. D. Funduianu, adept al ultimelor două direcţii, din care cităm un poem-apoftegmă care sună ca o sentinţă: „când / dintr-un poem / rămâne un gând / o stare / le scriu / numai pe acestea – // aşa redau / şi esenţa poeziei / reduc şi / consumul de hârtie” (cum m-am împrietenit cu mediul fără să renunţ la poezie). Volumul este un veritabil jurnal de idei ivite în zona de separare dintre realitate şi poveste, zonă pe care poetul o percepe ca pe o „pojghiţă de gheaţă” foarte subţire. Ieşind din matrice (= lacrimă) – “destin / pe mine / m-a născut o lacrimă”-, Al. D. Funduianu ne conduce către situaţia cârtiţei lui Kafka pe care, parafrazând, descoperim că părăsind lacrima se simte vulnerabil: „drept / vă spun / mă mir şi eu… / când îmi văd trista / figură – // că-s naiv de felul / meu / şi candid de la natură” (chip în oglindă). Eliberarea din lichidul amniotic al lacrimii este o concretizare a dorinţei de a evada din sihăstria urbană şi retragerea în zona de mare deschidere a Costeştiului. Volumul acesta este şi unul prin care Al. D. Funduianu abandonează periplul pe aleile idealului, el dorind să audă plânsul ierbii produs de apăsarea tălpilor copilăriei: „părăsit de trăirile de altădată / străin şi / rece / doar în cimitir / acasă – // aprind o lumânare la mormântul / părinţilor / altele / la viii din memorie şi cam / atât // ba nu / plecând în răvăşite / amintiri / de sus / de pe linia orizontului / privesc / îngândurat în urmă / în ochi: / biserica / nişte case în alb / grădini împrejmuite / şi lucrurile din faţa satului – un fel de / lacrimi prelungite / pe frunza inimii” (satul – note subiective).
Dincolo de cele spuse, trebuie să remarcăm că Al. D. Funduianu este şi un senzorial. Versurile sale însemnă şi o cale de scoatere din sine a tuturor acumulărilor producătoare de încântare şi revărsarea lor către cititori. Filozoful francez Gaston Berger spune că autorii de tip senzorial „ne ridică undeva între aviditate şi tandreţe, între ataşamentul de sine şi ataşamentul de alţii”. Poemul „orbirea de îngeri” („să te plimbi / într-o zi însorită de / primăvară / prin livada cu cireşi în floare / şi să te îndoieşti că există grădina / raiului – / iată / orbirea de sens”) este unul dintre cele multe care întăresc afirmaţia de mai sus, dar ne şi obligă să privim acest volum ca pe un eseu, fiindcă scriitura relevă şi o natură meditativă, tonusul trăirilor fiind relevante şi convingătoare. Există şi un algoritm logic la care răspunde poetul-eseist, axându-se cu predilecţie pe destin: îşi exersează gândirea critică meditând de unul singur într-o partajare pe anotimpuri. Umorist de marcă, unul ascuns sub umbrela delicateţei şi generalizărilor, după cum s-a văzut în câteva cărţi anterioare, volumul acesta este un interesant eseu despre destin, ceea ce înseamnă că Al. D. Funduianu poate schimba cu uşurinţă registrul liric.]
LA MULŢI ANI!, AL D. FUNDUIANU, şi primeşte acest catren:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Duminică, satul Dacia din comuna Nicșeni, județul Botoșani, a devenit loc de pelerinaj și bucurie pentru zeci de credincioși veniți din mai multe localități. În curtea Bisericii „Pogorârea Duhului Sfânt”, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de părintele protopop Petru Fercal, de părintele paroh Mihai Urieșu și de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat slujba de sfințire a altarului de vară și a troiței ridicate prin osteneala și dragostea comunității.
Întâmpinarea arhiereului, în duh de sărbătoare
Evenimentul a început cu un moment de emoție. Micuța Sofia, fiica părintelui Mihai Urieșu și a prezbiterei Ana-Maria l-a întâmpinat pe ierarh cu un colac tradițional și sare, semn al ospitalității românești. Cele mai mici enoriașe, aflate abia la vârsta clasei pregătitoare, au oferit episcopului două buchete superbe de flori, gest care i-a înduioșat pe cei prezenți.
„Astăzi, satul nostru mic a arătat că este mare în credință. Prezența Preasfințitului Nichifor ne-a întărit și ne-a adus mai aproape de Dumnezeu”, au mărturisit credincioșii.
Amintirea unei minuni la sfințirea bisericii
Sărbătoarea de acum a readus în inimile localnicilor și emoția trăită în 2006, când biserica din Dacia a fost sfințită de către IPS Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Profesorul de religie Ioan Dudău, inițiatorul ctitoririi locașului de cult, își amintește cu lacrimi în ochi acea zi:
Publicitate
„O rupere de nori a cuprins satul și părea că totul se va nărui. Preafericitul Daniel, pe atunci mitropolitul Moldovei, a reușit să ajungă cu greu, într-o mașină de teren. Dar în clipa în care a pășit pe culmea dealului unde se află biserica, ploaia s-a oprit, un cerc de lumină a apărut pe cer și seninul nu mai amintea nimic din furtuna de dinainte. A fost un semn de la Dumnezeu că jertfa noastră a fost primită.”
Profesorul Ioan Dudău a contribuit personal cu o sumă importantă și a mers din biserică în biserică pentru a mobiliza oameni să devină ctitori. „Marea parte a lucrărilor s-a făcut însă cu banul văduvei, cu jertfa celor simpli, care au dat din puținul lor. Aceasta este adevărata temelie a bisericii din Dacia”, adaugă el.
O comunitate adunată ca într-un mănunchi de flori duhovnicești
Astăzi, părintele Mihai Urieșu continuă această lucrare duhovnicească, reușind să strângă în jurul său, „ca într-un mănunchi de flori”, inimile credincioșilor. Slujbele pătrunzătoare și dragostea părintelui pentru enoriași fac ca viața satului să se țină vie prin credință, chiar dacă localitatea are doar 30 de familii ortodoxe. Jertfa sa a fost încununată de PS Nichifor, duminică, când a fost hirotesit iconom, iar preoteasa Ana Maria a primit distincție de vrednicie, fiind copleșită de emoție.
Scurt istoric
Satul Dacia face parte din comuna Nicșeni și este situat la o distanță de 5 km de centrul comunei și la 23 km de municipiul Botoșani.
Accesul în sat se face pe un drum prin Nicșeni, iar spre Botoșani în afară de acest drum se poate ajunge prin Costești. Satul are un număr de 41 de case, dintre care doar 30 sunt locuite de credincioși ortodocși.
Localitatea se învecinează a sud cu satul Mănăstireni care face parte din comuna Unțeni, la vest cu satul Costești care face parte din comuna Răchiți, la nord cu satul Nicșeni, iar la est cu satul Dorobanți care face parte din comuna Nicșeni.
În sat există o școală cu clasele I-IV și o grădiniță cu program normal. Satul a fost electrificat după 1990 pentru că până atunci fusese propus pentru desființare. Locuitorii se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor, în special a oilor, fiind renumiți prin număr mare de oi, a mieilor și a pielicelelor de calitate.
Satul a fost înființat după al doilea război mondial și nu a avut biserică niciodată. Se presupune că s-ar fi început cândva ridicarea unei bisericuțe, dar lucrarea nu a mai fost dusă până la capăt. Abia după 1990 când IPS Mitropolit Daniel a luat hotărârea ca nici un sat din Mitropolia Moldovei să nu fie fără biserică, s-a început zidirea unei biserici și în satul Dacia. Așa că datorită acestui program inițiat de IPS. Mitropolit Daniel, în iulie 1999 s-a sfințit locul și s-a pus piatra de temelie pentru ridicarea bisericii de către PS. Calinic Botoșăneanul. Lucrările au durat până în 2006, iar în data de 26 august 2006, biserica a fost sfințită de către IPS. Mitropolit Daniel, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
De la înființarea satului preoții care au slujit la Parohia Nicșeni au suplinit și satul Dacia.
Lucrările pentru construcția bisericii au fost coordonate de Pr. Dumitru Adăscăliței de la Parohia Nicșeni.
Cântăreața Ada Milea, scriitorii Gabriela Adameșteanu, Florin Bican, Svetlana Cârstean, Matei Vișniec, jurnalistul și eseistul Mihnea Măruță, precum și jurnaliștii Raluca Aftene, Adela Greceanu și Matei Martin se vor afla pe scena Teatrului ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani, în cadrul Festivalului de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR, între 18-21 septembrie.
Participarea la toate evenimentele festivalului este liberă, dar accesul la Serile APOLODOR necesită o invitație, gratuită și ea, pentru bună distribuire a locurilor în Sala de spectacole a Teatrului ‘Mihai Eminescu’.
Începând de pe 09 septembrie, invitațiile vor putea fi ridicate la liber de la pavilionul APOLODOR de pe Pietonalul Unirii, unde voluntarii festivalului se vor afla pentru le înmâna între orele 18.00 și 20.30 – în timpul săptămânii, sau în intervalul 14.30-20.30 – în weekend.
Inițiat de Dan Lungu (director) și Luminița Corneanu (director artistic), festivalul se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România și este finanțat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani.
Programul celor trei seri este următorul:
Joi, 18 septembrie
19.00 – Deschiderea oficială la Teatrul ‘Mihai Eminescu’, în Sala de spectacol. Urmată de ‘Copilării pe scenă’, seară de dialog & povestiri din și despre copilărie, cu Matei VIȘNIEC și Florin BICAN, moderatoare Raluca AFTENE. Intrarea liberă.
Publicitate
Vineri, 19 septembrie
19.00 – ‘Copilării la feminin’, seară de dialog & povestiri din și despre copilărie, cu Gabriela ADAMEȘTEANU și Svetlana CÂRSTEAN, în Sala de spectacol a Teatrului ‘Mihai Eminescu’, moderatori Adela GRECEANU și Matei MARTIN. Intrarea liberă.
Sâmbătă, 20 septembrie
19.00 – Conferința ‘Skibidi Ohio. Zece efecte ale rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților’, susținută de Mihnea MÃRUȚÃ;
Concert Ada MILEA.
Ambele în Sala de spectacol a Teatrului ‘Mihai Eminescu’. Intrarea liberă.
Moderatori: Adela GRECEANU și Matei MARTIN.
Programul festivalului cuprinde multe alte evenimente, de la ateliere creative la întâlniri cu scriitori de literatură pentru copii și adolescenți, de la expoziții de ilustrație de carte și atelier culinar la tururi ghidate prin Botoșani și dialoguri între scriitori și cadre didactice.
Programul complet poate fi consultat pe pagina de Facebook: Festivalul Apolodor și pe site-ul festivalului, festivalul-apolodor.ro.
Echipa festivalului
Director: Dan Lungu
Director artistic: Luminița Corneanu
Curator al expozițiilor de ilustrație: Cezarina Caloian
Director executiv: Costică Roman
Asistent director: Pusă Piticari
Manager logistică și voluntari: Alexandru Teiosanu
Identitate vizuală: Marinela Ciobanu
Comunicare: Irina Siminiceanu
Social Media: Anmaria Ionel
Website: Robert Pietraru
Organizator: Fundația Corona
Finanțatori: Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani
Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Teatrul Național ‘Mihai Eminescu’ Botoșani, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii ‘Mihai Eminescu’, Biblioteca Județeană ‘Mihai Eminescu’, Botoșani, Universitatea Națională de Arte ‘George Enescu’ din Iași, Palatul Copiilor Botoșani, Casa Corpului Didactic Botoșani, Galeria ArtEast Iași, Tipografia Printco Iași, Agenția Caracteristic, CNIPT Botoșani, Asociația pentru Ospitalitate Culturală – AOC Iași, Asociația Scriitorilor de Literatură pentru Copii și Adolescenți din România – ‘De Basm’, Fundația Star of Hope – SOH România
Edituri partenere: Editura Arthur, Editura Polirom, Editura Vlad și Cartea cu Genius, Editura YoungArt, Editura Minigrafic, Editura Humanitas Junior, Editura Gama, Editura Alice Books Parteneri media: Radio România Cultural, TVR Cultural, TVR Iași, Buzz Botoșani, PressHub, Revista Clivaj, Botoșăneanul, VIVA FM, Monitorul de Botoșani, Observator Cultural;
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) transmite că au reapărut mesaje false transmise în numele instituției, utilizând adresa de e-mail info@anaf.io.
”Aceste mesaje NU sunt emise de ANAF și urmăresc să inducă în eroare destinatarii.
Mesajele false pot conține informații înșelătoare, solicitări nejustificate sau linkuri periculoase care pot pune în pericol securitatea datelor personale și financiare ale contribuabililor”, avertizează ANAF.
Recomandări pentru contribuabili
ANAF reamintește următoarele aspecte esențiale:
ANAF interacționează cu contribuabilii fie prin Spațiul Privat Virtual (SPV), platforma oficială securizată, fie prin Poșta Română cu confirmare de primire.
ANAF nu solicită informații personale sau financiare prin adrese de e-mail neoficiale.
Instituția recomandă contribuabililor să ignore și să șteargă mesajele provenite de la adresa info@anaf.io sau alte surse suspecte. De asemenea, îi atenționează pe aceștia să nu acceseze link-uri sau să nu descărce fișiere din astfel de mesaje.
Informații fiscale cu caracter general: Call Center ANAF, 031.40.39.160
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată, cu o valoare de aproximativ 150 de milioane de euro, este vital pentru județul Botoșani.
De la tribuna Senatului, în continuarea demersurilor pe care le-a făcut în mandatul trecut, când a deținut funcția de președinte al Consiliului Județean, președintele PSD Botoșani, senatorul Doina-Elena Federovici, a solicitat ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru, soluții concrete pentru deblocarea procesului de evaluare și semnarea cât mai rapidă a contractului de finanțare. „Apa potabilă și serviciile de canalizare nu sunt un lux, ci o necesitate. Din păcate, proiectul depus de operatorul regional, atât de așteptat de botoșăneni, se află de prea mult timp în evaluare. Oamenii au nevoie de certitudini, nu de amânări”, a declarat senatorul social-democrat Doina-Elena Federovici.
În interpelarea adresată ministrului, parlamentarul botoșănean a cerut lămuriri privind stadiul actual al aplicației de finanțare depuse de Nova Apaserv SA în cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă 2021-2027, care sunt observațiile formulate de experții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și de cei ai Băncii Europene de Investiții (BEI), precum și termenul estimat pentru clarificarea acestora.
De asemenea, Doina Federovici a subliniat importanța unui calendar ferm pentru semnarea contractului de finanțare, mai ales că operatorul a fost deja nevoit să demareze proceduri de achiziții publice sub clauză suspensivă. „Este vital pentru județul Botoșani ca acest proiect să fie semnat cât mai repede. Vorbim despre o investiție de interes public major, care poate schimba în bine viața a zeci de mii de botoșăneni și care, din păcate, stă blocată în evaluare la MIPE de ani de zile”, a adăugat senatorul PSD.
Proiectul are o importanță strategică pentru întregul județ, vizând modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare. Cu toate acestea, deși documentația a trecut printr-o primă etapă de analiză în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în perioada 2022–2023, iar din 2024 și până în prezent, în cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă (PDD), operatorului i s-au solicitat constant noi revizii.