Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (223)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Reţin dintr-un interviu pe care violonistul Alexandru Tomescu îl acordă lui Andrei Vornicu şi publicat în „Dilema veche nr. 701 din 2017: 1. „Dacă vrei să încurci un muzician de jazz, îi pui partitura în faţă, iar dacă vrei să încurci  un muzician clasic, îi iei partitura”; 2. „Vioara este  o amantă foarte posesivă”; 3. „În ziua de azi, într-un mod ironic, ne cam întoarcem la vremurile Renaşterii, în care artistul face de toate: nu doar cântă pe scenă, ci şi comunică cu presa, găseşte finanţare pentru proiectele sale, trimite invitaţii, şi multe altele”; 4. „Există doar muzică bună şi mai puţin inspirată, indiferent că e compusă de Beethoven, Deep Purple sau Nicolae Guţă”; 5. „După părerea mea, în ziua de azi educaţia muzicală în şcolile generale lasă foarte mult de dorit în sensul că de multe ori copiii sunt mai degrabă îndepărtaţi de muzică în loc să li se dezvolte interesul pentru aceasta”; 6. „În perioada interbelică erau acele şcoli de arte frumoase care nu-şi propuneau neapărat să scoată profesionişti, dar cultivau gustul pentru frumos în rândul tuturor oamenilor şi, fără îndoială, cultivând acest gust pentru frumos, la un moment dat va apărea şi un mare talent;

Nicolae Breban, în “Contemporanul-Ideea Europeană” nr. 7 din 2017,   vorbeşte despre legile de fier ale creaţiei literare. În concepţia distinsului academician acestea  sunt: autonomia, singularitatea şi stricta rigoare a specificităţii genurilor artei – picture, muzică, poezia.  Explică Nicolae Breban: “Ele sunt milenare, aproape eterne, (din unghiul nostrum uman!) şi ele sunt indubitabil esential necesare în cunoaşterea de sine şi a lumii în care trăim; în acelaşi timp riguros autonome, adică nu pot fi exprimate sau înlocuite una prin cealaltă!”;

Dan Berindei, în „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 7 din 2017, despre patrie: „Reperul patriei este încă valabil, până când nu se va instala o lume a egalităţii dintre popoare şi fiecare, fireşte, trebuie să lupte pentru dezvoltarea şi apărarea ţării, pentru afirmarea ei. Dar din păcate acest factor a cam dispărut din procesul de construire al omului zilelor noastre. În ultima vreme, în numele globalizării, în educaţie nu mai fiinţează acest obiectiv. Istoria cu miturile ei formative a ajuns o dexteritate deseori dispreţuită şi tinerii epocii de astăzi au fost crescuţi rupţi de un trecut care, vrând nevrând, îi priveşte.  Nu mai vreau să amintesc pe tinerii din diaspora, crescuţi pe alte tărâmuri, ciulini duşi de vânturile aspre ale vieţii, care au fost desprinşi, fără voia lor, de o comunitate seculară”;

 În „Actualitatea botoşăneană” din 14 august 2017, am publicat recenzia cu titlul „Medierea cu oglinda”, cu referire  la cartea de sonete a lui Nicolae Cabel, „cititor în rouă”. Primesc de la autorul volumului: Dacă mi-aş permite un apelativ mai familiar, aş spune Dragul meu sever şi lucid judecător, mulțumesc! Ai un punct de vedere pe care îl etalezi dezinvolt, cu filiații în universuri poetice care nu-mi sînt straine…M-aş opri la lirica autohtonă doar la Passionaria sau la Mariana Filimon…Celelalte nume nu le mai citez fiindu-mi familiare din lecturile „îngurgitate” de-a lungul celor şapte decenii pe care le duc în spate…Sau ele mă poartă pe mine?!…Din nou mulțumesc pentru aplecarea asupra crizei mele, să-i zicem, poetice. Ai un punct de vedere pe care îl respect pentru eleganță şi decență, eu fiind duşman declarat al tonurilor encomiastice… Cu reală prețuire, N.Cabel”;

Publicitate

 Iulian Boldea, în  „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 7 din 2017, despre poezia livrescă: „Poezia livrescă se iveşte în umbra celei clasice, reflexive şi vizionare, destructurând nucleul ei funcţional, şi trăieşte din câteva ostentaţii şi excese. Dezechilibrul ei funciar se petrece la nivelul sensibilităţii, unde procesul de culturalizare a acesteia atinge o stare de inflaţie, ceea ce împinge realul pe o pantă de pierdere sau doar de înstrăinare. Intermedierea livrescă între poet şi lume este una exacerbată, o pură ostentaţie, o emfază a intermedierii. Sensibilitatea e radical culturalizată şi ea nu mai regăseşte, de fapt, un registru de contact cu realul, tentaţia sa de a-l dibui eşuând sistematic sau nici măcar neexistând”;

Sintagme, termeni, concepte din „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 6 din 2017: 1. Dumitru Ţepeneag numindu-şi fotoliul „vaporul meu cu care am navigat peste atâtea mări”; 2. Adrian Dinu Rachieru vorbind despre „setea revanşei” în literatură; 3. Iulian Boldea descriind „metoda impresionistă în critică” a lui E. Lovinescu; 4. „erotizarea actului critic” la Nora Iuga; 5. Mircea Platon vorbind despre „naturalismul blănos” al lui Cărtărescu şi despre „găliganii zgribuliţi” de la „Dilema” în raport cu Eminescu; 

Gheorghe Grigurcu, în „România literară” nr. 35-36 din 2017, despre  atitudinea faţă de mediul rural şi faţă de literatură: „Mediul rural, depozitar de prim ordin al tradiţiei, a căzut în derizoriu, urbanizarea artificială din vremea regimului comunist s-a văzut succedată de o mentalitate barbară a pragmatismului, defel prietenă culturii, gata a distruge până şi clădirile de patrimoniu, în limba română s-a deversat un vocabular care ne duce gândul la un termen pus în circulaţie cu câteva decenii în urmă, în Franţa, cel al unui idiom franglais. Dar în literatură? Eminescu, Coşbuc, Goga, Sadoveanu, Rebreanu, tânărul Cioran, Noica par a aparţine unei protoistorii pe care o măsurăm cu un ochean. Blaga însuşi, cel care a situat temerar spaţiul mioritic într-o perspectivă metafizică, e tratat nu o dată cu condescendenţa cuvenită unui „depăşit”. Nu suntem gata pentru a-i trece pe aceşti autori ca şi pe alţii într-o debara a valorilor, ori am şi început operaţia? Unde vom ajunge continuând acest drum? La prosperitatea şi autoritatea Occidentului (deocamdată o fata morgana) sau la desconsiderarea progresivă a aceluiaşi Occident?”; 

Pornind de la o carte a Mariei – Zoica Ghiţan, Sorin Lavric, în„România literară” nr. 35-36 din 2017, face un inventar al laitmotivelor viziunii lui Noica: 1. „fiinţă şi conştiinţă”; 2. „sinele şi sinea”; 3. „Unu-multiplu”; 4. „timpul rostitor şi timpul rotitor”; 5. „devenirea întru fiinţă”; 6. „limitaţia care nu limitează”; 7. „cele şase maladii ale spiritului”; 8. „cele şase situaţii ontologice”; 9. „proiectul unei vieţi trăite în regim precumpănitor cultural”; 

Daniela Şontică, în „Lumina literară şi artistică” nr 8(41) din 2017, publică un interviu pe care i l-a acordat teatrologul, filmologul şi criticul de artă Marina Roman. Reţinem: 1. „a vorbi despre un spectacol de teatru, despre un film, despre un roman sau despre o pictură este un act de creaţie”; 2. „iată-i pe primii zece regizori: Tarkovski, Andrei Vajda, Carlos Saura, Ingmar Bergman, Orson Welles, Nikita Mihalkov, Alain Resnais, Federico Fellini, Dan Pizza şi Alexa Visarion”; 3. „la noi a câştigat teren filmul mizerabilist şi minimalist în exces sau filmul care aruncă piatra pentru a câştiga în festivaluri”; 4. „minimalismul te scuteşte de asociaţii, de trimiteri şi de citate culturale, personajele trăiesc şi vorbesc pe stradă şi ca pe stradă”; 5. „nu putem trăi în afara artei”; 6. „copiilor nu trebuie neapărat să le dai informaţii, ei au abilitatea de a le căuta şi găsi, ci trebuie să le stârneşti curiozitatea”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Propunere în Parlament: Salariu minim diferențiat după vechime și studii. Modificări majore la Codul muncii și impact în piața muncii

Publicat

Publicitate

Salariul minim pe economie ar putea fi complet redefinit, dacă un proiect legislativ depus de parlamentarii AUR (B604/2025) va fi adoptat în Parlament. Inițiativa prevede introducerea unui salariu minim diferențiat, stabilit în funcție de vechimea în muncă și nivelul studiilor, înlocuind actualul sistem bazat pe o valoare unică valabilă pentru toți angajații, relatează alba24.ro.

Potrivit proiectului, angajații ar urma să fie încadrați într-o grilă salarială cu praguri minime obligatorii, care cresc automat odată cu experiența profesională și pregătirea academică. Susținătorii inițiativei afirmă că noua formulă ar recompensa mai corect munca depusă și ar reduce diferențele dintre salariile reale și cele minime din economie.

În schimb, economiștii avertizează că o asemenea reformă ar putea crește costurile firmelor, în special ale IMM-urilor, și ar putea duce la tensiuni pe piața muncii. De asemenea, introducerea unui sistem complex de indicatori ar putea genera birocrație suplimentară pentru angajatori și controale mai dificile pentru autorități.

1. Salariul minim devine progresiv, în 5 gradații de vechime

Potrivit proiectului, art. 164 alin. (2) din Codul muncii ar fi rescris astfel:

„Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată […] se majorează diferenţiat pe criteriile nivelului de vechime, în 5 gradaţii corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă.”

Gradațiile sunt definite astfel:

Publicitate

Extrase din lege – Alin. (2) lit. a–e

  • a) Gradația 1 – 3 la 5 ani vechime: „majorarea salariului de bază minim brut […] cu cota procentuală de 10%, rezultând noul salariu minim brut.”
  • b) Gradația 2 – 5 la 10 ani vechime: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 7,5%.”
  • c) Gradația 3 – 10 la 15 ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 5%.”
  • d) Gradația 4 – 15 la 20 de ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 2,5%.”
  • e) Gradația 5 – peste 20 de ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 2,5%.”

Practic, salariul minim nu ar mai fi unic, ci ar urca automat odată cu vechimea angajatului.

2. Coeficienți obligatorii în funcție de studiile necesare postului

Articolul 164 alin. (3) introduce o ierarhie salarială bazată pe nivelul studiilor:

„Salariul de bază minim brut […] se majorează diferenţiat pe criteriile de studii prin aplicarea unui coeficient minim de ierarhizare.”
Extrase din lege – Alin. (3) lit. a–k

Coeficienții minimi de ierarhizare sunt:

  • 1,00 – muncitori necalificați
  • 1,20 – muncitori calificați
  • 1,20 – absolvenți de școală profesională
  • 1,20 – studii liceale
  • 1,25 – studii liceale cu diplomă de bacalaureat
  • 1,30 – studii postliceale / școală de maiștri
  • 1,50 – studii superioare de scurtă durată
  • 1,70 – studii superioare (licență)
  • 1,80 – licență + master
  • 2,00 – licență + doctorat

Proiectul clarifică și condițiile de aplicare:

„Prevederile alin. (3) lit. c) – k) se aplică […] pentru care fișa postului are o condiție de pregătire sine qua non.” Cu alte cuvinte, un angajat nu poate solicita majorarea doar pentru că deține o diplomă, dacă postul nu necesită acea calificare.

3. Angajatorii sunt obligați să plătească salariul rezultat din combinația gradație + coeficient

Conform art. 164 alin. (7): „Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut calculat conform alin. (2) şi (3).”

Salariații beneficiază de acest nivel inclusiv dacă sunt la muncă, dar nu pot desfășura activitate din motive neimputabile lor.

4. Amenzi mari pentru nerespectarea legii

Proiectul introduce o nouă sancțiune la art. 260: „Încălcarea obligației prevăzute la art. 164 alin. (2) și (3) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-au aplicat majorările.”

Asta înseamnă că o firmă cu 10 angajați la salariul minim riscă până la 100.000 de lei amendă dacă nu aplică noile grile.

Cum ar funcționa în practică salariul minim diferențiat

  • Un angajat intră în câmpul muncii cu salariul minim de bază stabilit de Guvern.
  • După 3 ani, intră automat în gradația 1 (+10%).
  • La 5 ani, în gradația 2 (+7,5%), și tot așa.

Dacă postul său necesită, de exemplu, studii superioare, atunci peste salariul minim + gradație se aplică și coeficientul specific (ex.: 1,70 pentru licență).

Cum motivează AUR proiectul privind salariul minim diferențiat

În expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ B604/2025, AUR justifică introducerea salariului minim diferențiat prin două probleme majore pe care le consideră „critice pentru viitorul societății românești”: migrația forței de muncă și abandonul școlar.

Inițiatorul proiectului susține că nivelul redus al salariilor din România și lipsa unor criterii care să recompenseze vechimea și studiile ar determina atât plecarea tinerilor în străinătate, cât și dezinteresul față de educație.

Ce spun economiștii: crește salariul minim, scad șansele tinerilor?

Potrivit Digi24, economistul Bogdan Glăvan critică proiectul de lege și descrie inițiativa legislativă ca fiind una politică, nu economică:

„Salariul depinde de productivitatea muncii, nu de vârsta angajatului. Nu există logică economică pentru care un paznic în vârstă ar trebui plătit mai bine decât unul tânăr.”

El susține că proiectul ar putea avea efecte precum:

  • îmbătrânirea artificială a forței de muncă,
  • descurajarea angajării tinerilor,
  • creșterea costurilor cu salariile în sectorul privat,
  • majorarea indirectă a salariilor bugetarilor, unde grilele de salarizare sunt legate de salariul minim.

Ce impact ar avea legea asupra angajatorilor și salariaților

Pentru angajatori:

  • costuri salariale mai mari,
  • necesitatea reconfigurării organigramelor și a grilelor interne,
  • impact deosebit în retail, industrie, pază, curățenie – sectoare cu mulți angajați la minim,
  • risc ridicat de sancțiuni pentru nerespectarea noilor reguli.

Pentru salariați:

  • angajații cu vechime ar câștiga automat mai mult,
  • tinerii ar fi dezavantajați în competiția de angajare,
  • cei cu studii ar beneficia doar dacă postul cere obligatoriu acea calificare.

Reprezentanții mediului de afaceri au transmis că schimbarea regulilor salarizării minime ar trebui analizată cu prudență, pentru a nu afecta investițiile și competitivitatea, în special într-un context economic sensibil.

Proiectul de lege se află în prezent în dezbatere parlamentară și nu produce efecte până la adoptarea de către Legislativ și promulgarea de către președinte. Până atunci, salariul minim rămâne stabilit în forma actuală.

Citeste mai mult

Educație

249 de elevi botoșăneni au susținut proba LuminaMath la Școala Elena Rareș: Sâmbătă dedicată excelenței în matematică

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, 6 decembrie 2025, matematica a fost în centrul atenției la Botoșani, unde 249 de elevi din clasele III–VIII au susținut proba scrisă a celei de-a XXIX-a ediții a Concursului Național LuminaMath. Competiția s-a desfășurat la Școala Gimnazială „Elena Rareș” și a adunat participanți din numeroase unități de învățământ din întreg  județul Botoșani.

Numărul mare de elevi înscriși confirmă atât interesul crescut pentru matematică, cât și nivelul ridicat de pregătire al copiilor botoșăneni, care aleg să transforme competițiile într-un exercițiu de performanță și disciplină. Concursul LuminaMath este cunoscut la nivel național pentru rigorile sale, fiind considerat un reper în evaluarea competențelor matematice ale elevilor.

Organizatorii au remarcat seriozitatea cu care participanții au abordat proba, dar și implicarea cadrelor didactice care îi pregătesc constant pentru astfel de provocări. Profesorii au fost felicitați pentru profesionalismul și dedicația cu care îi sprijină pe elevi în dezvoltarea unei gândiri logice și în aprofundarea pasiunii pentru matematică.

Activitatea de sâmbătă s-a încheiat într-o atmosferă de entuziasm și determinare, elevii așteptând acum rezultatele care le pot confirma eforturile depuse pe parcursul anului. Pentru mulți dintre ei, LuminaMath reprezintă un pas important în drumul spre performanță, iar prestația de la Botoșani arată încă o dată potențialul generațiilor tinere.

Organizatorii și profesorii le-au transmis tuturor participanților mult succes în competițiile viitoare și în dezvoltarea pasiunii pentru matematică.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Sesizare de corupere a alegătorilor în comuna Mihai Eminescu. Polițiștii din Botoșani anchetează un posibil caz de mită electorală

Publicat

Publicitate

Procesul electoral de duminică a adus și la Botoșani primele sesizări privind încălcarea legislației, una dintre acestea vizând chiar suspiciuni de mită electorală. În comuna Mihai Eminescu, polițiștii au fost chemați după ce un bărbat ar fi oferit sume de bani pentru ca alegătorii să voteze un anumit candidat. Ancheta este în desfășurare, fiind vizată infracțiunea de corupere a alegătorilor, relatează agerpres.ro.

Incidentul din Botoșani se numără printre cele 61 de sesizări raportate la nivel național de la deschiderea urnelor pentru alegerile locale parțiale. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a anunțat că, în ciuda numărului de apeluri, nu au fost raportate situații grave care să afecteze ordinea publică, iar structurile MAI gestionează fără probleme desfășurarea procesului electoral.

La nivel național au fost deja aplicate patru sancțiuni contravenționale: două pentru fotografierea buletinului de vot, una pentru înscrierea nelegală pe lista suplimentară a unei persoane cu reședință stabilită recent și una pentru încălcarea regulii care interzice prezența altor persoane în cabina de vot, în afara alegătorului.

În Capitală, în Sectorul 5, un jandarm a intervenit după ce un bărbat a devenit recalcitrant în incinta unei secții de votare. În urma controlului corporal, asupra acestuia a fost găsit un spray iritant-lacrimogen, iar individul a fost condus la poliție pentru întocmirea actelor de sesizare.

Monica Dajbog a atras atenția și asupra cazurilor în care cetățenii se prezintă la vot în localitatea de reședință, deși aceasta a fost stabilită cu mai puțin de șase luni înaintea scrutinului. Legea 115/2015 stabilește clar că aceștia pot vota doar în localitatea de domiciliu, nu în cea de reședință recentă.

Publicitate

Purtătorul de cuvânt al MAI a vorbit și despre discuțiile publice referitoare la prezența unor persoane decedate pe listele electorale. Potrivit legislației, actualizarea listelor permanente este realizată de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și transmisă Autorității Electorale Permanente cu 20 de zile înainte de scrutin. Astfel, ultimul set de date a fost transmis la 25 noiembrie 2025, incluzând decesele înregistrate până la 22 noiembrie. Pot apărea însă situații punctuale pentru persoanele decedate după această dată.

Procesul electoral continuă sub monitorizarea structurilor MAI, iar verificările privind incidentele raportate – inclusiv cel din județul Botoșani – sunt în desfășurare.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 7 decembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 7 decembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 7 decembrie 2025:

Loto 6/49: 21, 49, 13, 14, 38, 20

Loto 5/40: 23, 18, 10, 33, 16, 28

Joker: 37, 22, 21, 12, 29 + 10

Noroc: 4 8 9 7 5 4 9

Publicitate

Noroc Plus: 5 1 8 4 6 5

Super Noroc: 0 4 3 1 4 4

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending