Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (223)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Reţin dintr-un interviu pe care violonistul Alexandru Tomescu îl acordă lui Andrei Vornicu şi publicat în „Dilema veche nr. 701 din 2017: 1. „Dacă vrei să încurci un muzician de jazz, îi pui partitura în faţă, iar dacă vrei să încurci  un muzician clasic, îi iei partitura”; 2. „Vioara este  o amantă foarte posesivă”; 3. „În ziua de azi, într-un mod ironic, ne cam întoarcem la vremurile Renaşterii, în care artistul face de toate: nu doar cântă pe scenă, ci şi comunică cu presa, găseşte finanţare pentru proiectele sale, trimite invitaţii, şi multe altele”; 4. „Există doar muzică bună şi mai puţin inspirată, indiferent că e compusă de Beethoven, Deep Purple sau Nicolae Guţă”; 5. „După părerea mea, în ziua de azi educaţia muzicală în şcolile generale lasă foarte mult de dorit în sensul că de multe ori copiii sunt mai degrabă îndepărtaţi de muzică în loc să li se dezvolte interesul pentru aceasta”; 6. „În perioada interbelică erau acele şcoli de arte frumoase care nu-şi propuneau neapărat să scoată profesionişti, dar cultivau gustul pentru frumos în rândul tuturor oamenilor şi, fără îndoială, cultivând acest gust pentru frumos, la un moment dat va apărea şi un mare talent;

Nicolae Breban, în “Contemporanul-Ideea Europeană” nr. 7 din 2017,   vorbeşte despre legile de fier ale creaţiei literare. În concepţia distinsului academician acestea  sunt: autonomia, singularitatea şi stricta rigoare a specificităţii genurilor artei – picture, muzică, poezia.  Explică Nicolae Breban: “Ele sunt milenare, aproape eterne, (din unghiul nostrum uman!) şi ele sunt indubitabil esential necesare în cunoaşterea de sine şi a lumii în care trăim; în acelaşi timp riguros autonome, adică nu pot fi exprimate sau înlocuite una prin cealaltă!”;

Dan Berindei, în „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 7 din 2017, despre patrie: „Reperul patriei este încă valabil, până când nu se va instala o lume a egalităţii dintre popoare şi fiecare, fireşte, trebuie să lupte pentru dezvoltarea şi apărarea ţării, pentru afirmarea ei. Dar din păcate acest factor a cam dispărut din procesul de construire al omului zilelor noastre. În ultima vreme, în numele globalizării, în educaţie nu mai fiinţează acest obiectiv. Istoria cu miturile ei formative a ajuns o dexteritate deseori dispreţuită şi tinerii epocii de astăzi au fost crescuţi rupţi de un trecut care, vrând nevrând, îi priveşte.  Nu mai vreau să amintesc pe tinerii din diaspora, crescuţi pe alte tărâmuri, ciulini duşi de vânturile aspre ale vieţii, care au fost desprinşi, fără voia lor, de o comunitate seculară”;

 În „Actualitatea botoşăneană” din 14 august 2017, am publicat recenzia cu titlul „Medierea cu oglinda”, cu referire  la cartea de sonete a lui Nicolae Cabel, „cititor în rouă”. Primesc de la autorul volumului: Dacă mi-aş permite un apelativ mai familiar, aş spune Dragul meu sever şi lucid judecător, mulțumesc! Ai un punct de vedere pe care îl etalezi dezinvolt, cu filiații în universuri poetice care nu-mi sînt straine…M-aş opri la lirica autohtonă doar la Passionaria sau la Mariana Filimon…Celelalte nume nu le mai citez fiindu-mi familiare din lecturile „îngurgitate” de-a lungul celor şapte decenii pe care le duc în spate…Sau ele mă poartă pe mine?!…Din nou mulțumesc pentru aplecarea asupra crizei mele, să-i zicem, poetice. Ai un punct de vedere pe care îl respect pentru eleganță şi decență, eu fiind duşman declarat al tonurilor encomiastice… Cu reală prețuire, N.Cabel”;

Publicitate

 Iulian Boldea, în  „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 7 din 2017, despre poezia livrescă: „Poezia livrescă se iveşte în umbra celei clasice, reflexive şi vizionare, destructurând nucleul ei funcţional, şi trăieşte din câteva ostentaţii şi excese. Dezechilibrul ei funciar se petrece la nivelul sensibilităţii, unde procesul de culturalizare a acesteia atinge o stare de inflaţie, ceea ce împinge realul pe o pantă de pierdere sau doar de înstrăinare. Intermedierea livrescă între poet şi lume este una exacerbată, o pură ostentaţie, o emfază a intermedierii. Sensibilitatea e radical culturalizată şi ea nu mai regăseşte, de fapt, un registru de contact cu realul, tentaţia sa de a-l dibui eşuând sistematic sau nici măcar neexistând”;

Sintagme, termeni, concepte din „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 6 din 2017: 1. Dumitru Ţepeneag numindu-şi fotoliul „vaporul meu cu care am navigat peste atâtea mări”; 2. Adrian Dinu Rachieru vorbind despre „setea revanşei” în literatură; 3. Iulian Boldea descriind „metoda impresionistă în critică” a lui E. Lovinescu; 4. „erotizarea actului critic” la Nora Iuga; 5. Mircea Platon vorbind despre „naturalismul blănos” al lui Cărtărescu şi despre „găliganii zgribuliţi” de la „Dilema” în raport cu Eminescu; 

Gheorghe Grigurcu, în „România literară” nr. 35-36 din 2017, despre  atitudinea faţă de mediul rural şi faţă de literatură: „Mediul rural, depozitar de prim ordin al tradiţiei, a căzut în derizoriu, urbanizarea artificială din vremea regimului comunist s-a văzut succedată de o mentalitate barbară a pragmatismului, defel prietenă culturii, gata a distruge până şi clădirile de patrimoniu, în limba română s-a deversat un vocabular care ne duce gândul la un termen pus în circulaţie cu câteva decenii în urmă, în Franţa, cel al unui idiom franglais. Dar în literatură? Eminescu, Coşbuc, Goga, Sadoveanu, Rebreanu, tânărul Cioran, Noica par a aparţine unei protoistorii pe care o măsurăm cu un ochean. Blaga însuşi, cel care a situat temerar spaţiul mioritic într-o perspectivă metafizică, e tratat nu o dată cu condescendenţa cuvenită unui „depăşit”. Nu suntem gata pentru a-i trece pe aceşti autori ca şi pe alţii într-o debara a valorilor, ori am şi început operaţia? Unde vom ajunge continuând acest drum? La prosperitatea şi autoritatea Occidentului (deocamdată o fata morgana) sau la desconsiderarea progresivă a aceluiaşi Occident?”; 

Pornind de la o carte a Mariei – Zoica Ghiţan, Sorin Lavric, în„România literară” nr. 35-36 din 2017, face un inventar al laitmotivelor viziunii lui Noica: 1. „fiinţă şi conştiinţă”; 2. „sinele şi sinea”; 3. „Unu-multiplu”; 4. „timpul rostitor şi timpul rotitor”; 5. „devenirea întru fiinţă”; 6. „limitaţia care nu limitează”; 7. „cele şase maladii ale spiritului”; 8. „cele şase situaţii ontologice”; 9. „proiectul unei vieţi trăite în regim precumpănitor cultural”; 

Daniela Şontică, în „Lumina literară şi artistică” nr 8(41) din 2017, publică un interviu pe care i l-a acordat teatrologul, filmologul şi criticul de artă Marina Roman. Reţinem: 1. „a vorbi despre un spectacol de teatru, despre un film, despre un roman sau despre o pictură este un act de creaţie”; 2. „iată-i pe primii zece regizori: Tarkovski, Andrei Vajda, Carlos Saura, Ingmar Bergman, Orson Welles, Nikita Mihalkov, Alain Resnais, Federico Fellini, Dan Pizza şi Alexa Visarion”; 3. „la noi a câştigat teren filmul mizerabilist şi minimalist în exces sau filmul care aruncă piatra pentru a câştiga în festivaluri”; 4. „minimalismul te scuteşte de asociaţii, de trimiteri şi de citate culturale, personajele trăiesc şi vorbesc pe stradă şi ca pe stradă”; 5. „nu putem trăi în afara artei”; 6. „copiilor nu trebuie neapărat să le dai informaţii, ei au abilitatea de a le căuta şi găsi, ci trebuie să le stârneşti curiozitatea”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Coadă de camioane la ieșirea din România spre Ucraina, prin Siret

Publicat

Publicitate

Timpii de așteptare pentru camioane la ieșirea din România spre Ucraina, prin Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret – Porubne a crescut, pe fondul aglomerației provocate de traficul de mărfuri din perioada sărbătorilor de iarnă, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Sectorului Teritorial al Poliției de Frontieră (STPF) Suceava, Alina Petraru.

Potrivit acesteia, luni dimineață, la ieșirea din țară așteptau aproximativ 120 de camioane, care formau o coloană pe o lungime de aproximativ trei kilometri, fiind vorba de un flux mai mare de autovehicule care se prezintă pe sensul de ieșire din România în Punctul de Trecere a Frontierei Siret.

‘Timpii de așteptare sunt de 90 minute pe sensul ieșire din România, iar pe sensul de intrare 30 de minute. Drept urmare, pe teritoriul României pe sensul de ieșire din țară sunt în așteptare aproximativ 120 de camioane, pe o distanță de aproximativ trei kilometri. Motivul pentru care vorbim de numărul mare de camioane este faptul că ne aflăm în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă’, a precizat Petraru.

Oficialul STPF susține, de asemenea, că Poliția de Frontieră lucrează la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctului de trecere, fiind folosite toate arterele de control destinate auto-marfarelor.

De asemenea, s-a suplimentat personalul care desfășoară formalitățile de control și s-a luat legătura cu autoritățile de frontieră din Ucraina, în vederea dispunerii unor măsuri în comun pentru fluidizarea traficului.

Conform unor surse, creșterea valorilor de trafic prin PTF Siret este generată și de distrugerea unui pod din regiunea Odesa, care făcea legătura între Moldova și Ucraina. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O mașină încărcată cu fier vechi a luat foc în mers pe un drum din Dracșani

Publicat

Publicitate

O autoutilitară, încărcată cu fier vechi, a luat foc în timp ce se deplasa pe un drum din localitatea Dracșani.

 

Conducătorul auto a observat că iese fum de sub capotă, a oprit autovehiculul, a coborât imediat și a sunat după ajutor la 112. S-a întâmplat în urmă cu puțin timp.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Sulița, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă. Primii care au ajuns au fost pompierii voluntari.

 

Publicitate

Aceștia au constatat faptul că ardea partea din față a autoutilitarei și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă.

 

Din fericire nu au fost persoane rănite.

 

Cel mai probabil, evenimentul s-a produs din cauza unui scurtcircuit.

 

Pentru a preveni incendiile auto, recomandăm respectarea următoarelor măsuri:

 

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

 

✔ verificaţi instalaţia electrică;

 

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

 

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

 

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

Citeste mai mult

Eveniment

Sfaturi de la pompieri pentru prevenirea incidentelor în bucătării

Publicat

Publicitate

În apropierea Crăciunului, în fiecare bucătărie se pregătesc produsele tradiționale acestei sărbători. Deși par activități de rutină, oboseala sau graba de a face mai multe lucruri în același timp sunt factori ce pot favoriza producerea unor evenimente, cum ar fi incendiile sau accidentele casnice.

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu. De aceea, vă recomandăm să:

– nu folosiți mijloace de preparare a hranei cu defecţiuni sau improvizaţii;

– supravegheaţi mijloacele de preparare a hranei când sunt în funcţiune;

– curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturi de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

– nu lăsați produsele care prezintă pericol de incendiu, precum ulei/grăsime, în apropierea sau pe sursele de aprindere;

Publicitate

– dacă se întâmplă ca tigaia de pe aragaz să ia foc, nu turnați apă peste aceasta;

– opriți alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului (dacă puteți să o faceți în siguranță) și lăsați-o să se răcească;

– stingeți tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea. Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului;

– nu aruncați tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie;

– după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul şi aragazul;

– menţineţi permanent curăţenia şi ordinea în bucătării sau în spaţiile de preparare a hranei;

– evitaţi supraalimentarea mijloacelor de preparare a hranei şi suprasolicitarea instalaţiei electrice;

– utilizaţi aparatele electrocasnice de tipul friteuzelor, cuptoarelor cu microunde, cuptoarelor electrice şi altele similare conform instrucţiunilor producătorilor şi deconectaţi-le de la priză atunci când nu sunt folosite;

– păstraţi sursele de foc, cum sunt chibriturile, brichetele, lumânările sau lămpile pe gaz, în locuri în care nu au acces copiii;

– nu lăsați copiii mici singuri în bucătărie atunci când mijloacele de pregătire a hranei sau de încălzire sunt în funcțiune.

Reamintim totodată faptul că utilizarea necorespunzătoare a buteliilor sau a instalaţiilor de gaze lichefiate poate provoca incendii sau deflagrații. Este foarte important ca cetățenii să cunoască și să respecte următoarele reguli și măsuri menite să le protejeze viața și bunurile:

– întotdeauna aprindeți întâi chibritul și apoi manevrați robinetul de alimentare cu gaz;

– în cazul în care se simte mirosul caracteristic al gazului în încăpere, închideți de urgenţă robinetul buteliei şi al aparatului de utilizare; deschideți uşile şi ferestrele pentru aerisirea încăperii;

– nu aprindeți chibrituri, brichete, nu manevrați întrerupătoarele electrice, soneriile, telefoanele, nu fumați şi nu utilizați surse de foc înainte de a aerisi încăperea.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Magia tradițiilor românești adusă la sediul PSD Botoșani de peste 600 de colindători

Publicat

Publicitate

Sediul PSD Botoșani a devenit, și în acest an, gazda tradițiilor românești. Datinile și obiceiurile de iarnă au fost readuse la viață prin glasurile și portul popular ale celor peste 600 de colindători, organizați în 22 de cete din întreg județul.

Îmbrăcați în costume autentice, specifice sărbătorilor de iarnă, colindătorii au interpretat colinde străvechi, jocuri rituale și obiceiuri transmise din generație în generație, aducând spiritul sărbătorilor și sufletul satului românesc în inima municipiului Botoșani.

La eveniment au participat cete de colindători din localitățile Avrămeni, Bucecea, Broscăuți, Corlăteni, Corni, Costești – Răchiți, Coșula, Curtești, Dobârceni, Havârna, Hănești, Hlipiceni, Manoleasa, Negreni, Oneaga – Cristești, Sarafinești, Săveni, Suharău, Todireni, Tudora, Știubieni și Văculești, fiecare grup aducând cu sine specificul zonei și bogăția repertoriului tradițional.

Colindătorii au fost întâmpinați așa cum cere datina străbună, cu ospitalitatea gospodarului român: colaci, vin și cozonac, sărmăluțe și alte bucate alese, pregătite special pentru zilele de mare sărbătoare.

„Suntem profund recunoscători botoșănenilor care păstrează cu sfințenie această moștenire sacră și o duc mai departe. Datinile ne leagă de generațiile care au fost, dar și de cele care vin din urmă, definindu-ne, fără echivoc, prin rădăcinile noastre adânc înfipte în satul românesc. Obiceiurile noastre de iarnă, unice în spațiul cultural universal, sunt o adevărată comoară. Pentru noi, echipa PSD Botoșani, este o onoare ca, an de an, să fim nu doar gazde ale acestor cete de colindători, ci și părtași activi la păstrarea și promovarea tradițiilor populare românești”, este mesajul transmis de echipa PSD Botoșani, care a ținut să mulțumească tuturor celor veniți să vestească apropierea Nașterii Domnului.

Autenticitatea momentelor artistice prezentate la sediul PSD Botoșani reconfirmă rolul comunităților locale în conservarea identității culturale și demonstrează că tradițiile românești continuă să fie păstrate cu mândrie și respect.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending