Connect with us
Publicitate

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (223)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Reţin dintr-un interviu pe care violonistul Alexandru Tomescu îl acordă lui Andrei Vornicu şi publicat în „Dilema veche nr. 701 din 2017: 1. „Dacă vrei să încurci un muzician de jazz, îi pui partitura în faţă, iar dacă vrei să încurci  un muzician clasic, îi iei partitura”; 2. „Vioara este  o amantă foarte posesivă”; 3. „În ziua de azi, într-un mod ironic, ne cam întoarcem la vremurile Renaşterii, în care artistul face de toate: nu doar cântă pe scenă, ci şi comunică cu presa, găseşte finanţare pentru proiectele sale, trimite invitaţii, şi multe altele”; 4. „Există doar muzică bună şi mai puţin inspirată, indiferent că e compusă de Beethoven, Deep Purple sau Nicolae Guţă”; 5. „După părerea mea, în ziua de azi educaţia muzicală în şcolile generale lasă foarte mult de dorit în sensul că de multe ori copiii sunt mai degrabă îndepărtaţi de muzică în loc să li se dezvolte interesul pentru aceasta”; 6. „În perioada interbelică erau acele şcoli de arte frumoase care nu-şi propuneau neapărat să scoată profesionişti, dar cultivau gustul pentru frumos în rândul tuturor oamenilor şi, fără îndoială, cultivând acest gust pentru frumos, la un moment dat va apărea şi un mare talent;

Publicitate

Nicolae Breban, în “Contemporanul-Ideea Europeană” nr. 7 din 2017,   vorbeşte despre legile de fier ale creaţiei literare. În concepţia distinsului academician acestea  sunt: autonomia, singularitatea şi stricta rigoare a specificităţii genurilor artei – picture, muzică, poezia.  Explică Nicolae Breban: “Ele sunt milenare, aproape eterne, (din unghiul nostrum uman!) şi ele sunt indubitabil esential necesare în cunoaşterea de sine şi a lumii în care trăim; în acelaşi timp riguros autonome, adică nu pot fi exprimate sau înlocuite una prin cealaltă!”;

Dan Berindei, în „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 7 din 2017, despre patrie: „Reperul patriei este încă valabil, până când nu se va instala o lume a egalităţii dintre popoare şi fiecare, fireşte, trebuie să lupte pentru dezvoltarea şi apărarea ţării, pentru afirmarea ei. Dar din păcate acest factor a cam dispărut din procesul de construire al omului zilelor noastre. În ultima vreme, în numele globalizării, în educaţie nu mai fiinţează acest obiectiv. Istoria cu miturile ei formative a ajuns o dexteritate deseori dispreţuită şi tinerii epocii de astăzi au fost crescuţi rupţi de un trecut care, vrând nevrând, îi priveşte.  Nu mai vreau să amintesc pe tinerii din diaspora, crescuţi pe alte tărâmuri, ciulini duşi de vânturile aspre ale vieţii, care au fost desprinşi, fără voia lor, de o comunitate seculară”;

 În „Actualitatea botoşăneană” din 14 august 2017, am publicat recenzia cu titlul „Medierea cu oglinda”, cu referire  la cartea de sonete a lui Nicolae Cabel, „cititor în rouă”. Primesc de la autorul volumului: Dacă mi-aş permite un apelativ mai familiar, aş spune Dragul meu sever şi lucid judecător, mulțumesc! Ai un punct de vedere pe care îl etalezi dezinvolt, cu filiații în universuri poetice care nu-mi sînt straine…M-aş opri la lirica autohtonă doar la Passionaria sau la Mariana Filimon…Celelalte nume nu le mai citez fiindu-mi familiare din lecturile “îngurgitate” de-a lungul celor şapte decenii pe care le duc în spate…Sau ele mă poartă pe mine?!…Din nou mulțumesc pentru aplecarea asupra crizei mele, să-i zicem, poetice. Ai un punct de vedere pe care îl respect pentru eleganță şi decență, eu fiind duşman declarat al tonurilor encomiastice… Cu reală prețuire, N.Cabel”;

Publicitate

 Iulian Boldea, în  „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 7 din 2017, despre poezia livrescă: „Poezia livrescă se iveşte în umbra celei clasice, reflexive şi vizionare, destructurând nucleul ei funcţional, şi trăieşte din câteva ostentaţii şi excese. Dezechilibrul ei funciar se petrece la nivelul sensibilităţii, unde procesul de culturalizare a acesteia atinge o stare de inflaţie, ceea ce împinge realul pe o pantă de pierdere sau doar de înstrăinare. Intermedierea livrescă între poet şi lume este una exacerbată, o pură ostentaţie, o emfază a intermedierii. Sensibilitatea e radical culturalizată şi ea nu mai regăseşte, de fapt, un registru de contact cu realul, tentaţia sa de a-l dibui eşuând sistematic sau nici măcar neexistând”;

Sintagme, termeni, concepte din „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 6 din 2017: 1. Dumitru Ţepeneag numindu-şi fotoliul „vaporul meu cu care am navigat peste atâtea mări”; 2. Adrian Dinu Rachieru vorbind despre „setea revanşei” în literatură; 3. Iulian Boldea descriind „metoda impresionistă în critică” a lui E. Lovinescu; 4. „erotizarea actului critic” la Nora Iuga; 5. Mircea Platon vorbind despre „naturalismul blănos” al lui Cărtărescu şi despre „găliganii zgribuliţi” de la „Dilema” în raport cu Eminescu; 

Gheorghe Grigurcu, în „România literară” nr. 35-36 din 2017, despre  atitudinea faţă de mediul rural şi faţă de literatură: „Mediul rural, depozitar de prim ordin al tradiţiei, a căzut în derizoriu, urbanizarea artificială din vremea regimului comunist s-a văzut succedată de o mentalitate barbară a pragmatismului, defel prietenă culturii, gata a distruge până şi clădirile de patrimoniu, în limba română s-a deversat un vocabular care ne duce gândul la un termen pus în circulaţie cu câteva decenii în urmă, în Franţa, cel al unui idiom franglais. Dar în literatură? Eminescu, Coşbuc, Goga, Sadoveanu, Rebreanu, tânărul Cioran, Noica par a aparţine unei protoistorii pe care o măsurăm cu un ochean. Blaga însuşi, cel care a situat temerar spaţiul mioritic într-o perspectivă metafizică, e tratat nu o dată cu condescendenţa cuvenită unui „depăşit”. Nu suntem gata pentru a-i trece pe aceşti autori ca şi pe alţii într-o debara a valorilor, ori am şi început operaţia? Unde vom ajunge continuând acest drum? La prosperitatea şi autoritatea Occidentului (deocamdată o fata morgana) sau la desconsiderarea progresivă a aceluiaşi Occident?”; 

Publicitate

Pornind de la o carte a Mariei – Zoica Ghiţan, Sorin Lavric, în„România literară” nr. 35-36 din 2017, face un inventar al laitmotivelor viziunii lui Noica: 1. „fiinţă şi conştiinţă”; 2. „sinele şi sinea”; 3. „Unu-multiplu”; 4. „timpul rostitor şi timpul rotitor”; 5. „devenirea întru fiinţă”; 6. „limitaţia care nu limitează”; 7. „cele şase maladii ale spiritului”; 8. „cele şase situaţii ontologice”; 9. „proiectul unei vieţi trăite în regim precumpănitor cultural”; 

Daniela Şontică, în „Lumina literară şi artistică” nr 8(41) din 2017, publică un interviu pe care i l-a acordat teatrologul, filmologul şi criticul de artă Marina Roman. Reţinem: 1. „a vorbi despre un spectacol de teatru, despre un film, despre un roman sau despre o pictură este un act de creaţie”; 2. „iată-i pe primii zece regizori: Tarkovski, Andrei Vajda, Carlos Saura, Ingmar Bergman, Orson Welles, Nikita Mihalkov, Alain Resnais, Federico Fellini, Dan Pizza şi Alexa Visarion”; 3. „la noi a câştigat teren filmul mizerabilist şi minimalist în exces sau filmul care aruncă piatra pentru a câştiga în festivaluri”; 4. „minimalismul te scuteşte de asociaţii, de trimiteri şi de citate culturale, personajele trăiesc şi vorbesc pe stradă şi ca pe stradă”; 5. „nu putem trăi în afara artei”; 6. „copiilor nu trebuie neapărat să le dai informaţii, ei au abilitatea de a le căuta şi găsi, ci trebuie să le stârneşti curiozitatea”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

OPINII. Cătălin Silegeanu: Îmi propun să transform Centrul Vechi într-un pol de atracție turistică

Publicat

Publicitate

Municipiul Botoșani este singurul oraș din regiunea Moldovei al cărui Centru Istoric este inclus în patrimoniul cultural național, ansamblul urban fiind declarat prin Legea 5/2000 sit de arhitectură medievală. Acest centru poate fi restaurat și pus în valoare printr-un parteneriat între Primărie și societatea civilă, după modelul orașelor Oradea, Sibiu, Brașov, Timișoara sau Curtea de Argeș.

 

În calitate de candidat la Primăria municipiului Botoșani, îmi propun să transform Centrul Vechi într-un pol de atracție turistică. Niciunul dintre conducătorii succedați la putere în perioada postdecembristă nu s-a preocupat cu adevărat de acest centru. Lucrurile făcute în perioada administrației actuale reprezintă prea puțin: un spațiu în care s-au pus câteva panouri, televizoare și manechine, generos declarat ca fiind muzeu multimedia, nu va atrage prea mulți curioși nici după acreditare. Propun o strategie de revitalizare reală a Centrului Vechi, pe care primarul în funcție a promis-o cu mare ardoare, dar nu a împlinit-o. Nu se poate ca într-un areal protejat să mai existe locuințe sociale.

Publicitate

 

Nu voi sta pe gânduri dacă va fi necesară o investiție masivă și o reorganizare din temelii. Împreună cu specialiștii, vom identifica toate clădirile și spațiile aflate în administrarea Primăriei și vom amenaja pe cât posibil locuințe noi pe care să le oferim celor care locuiesc cu chirie în această zonă, până la construirea unor noi blocuri ANL. Imediat ce avem soluții pe masă, chiriașii vor fi somați să elibereze în cel mai scurt timp Centrul Vechi. În paralel, vom face o consultare publică pentru a discuta cu întreaga comunitate din Botoșani oportunitatea restituirii sumelor pe care proprietarii le-au achitat, precum și acordarea de compensații și asistență pentru ca aceștia să își cumpere locuințe în alte zone ale orașului. Centrul Vechi nu mai trebuie sub nicio formă să fie o zonă rezidențială, ci exclusiv o zonă turistică și economică. Un pol de atracție care să întoarcă în bugetul local întregul efort financiar inițial.

 

Publicitate

Monumente restaurate, clădiri înfrumusețate, restaurante selecte, acestea sunt principalele obiective pe care trebuie să le regăsim în Centrul Vechi. În completare, propun ca Primăria să finanțeze și să deruleze proiecte educaționale și culturale în parteneriat cu organizațiile de tineret, pentru ca generațiile care ne moștenesc patrimoniul să înțeleagă valoarea acestuia. Centrul Vechi poate deveni, periodic, scena unor piese de teatru, a unor concerte susținute de Filarmonică sau chiar un cinematograf în aer liber, care ar reuni comunitatea sub egida cultivării, îmbogățirii sau pur și simplu pentru socializare.

 

Lansez această inițiativă în dezbatere publică și aștept cu mare interes propuneri sau sugestii din partea botoșănenilor. Împreună, putem reda Centrului Vechi gloria de odinioară.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Concursul Național Catehetic în Protopopiatul Darabani

Publicat

Publicitate

În ziua de 22 aprilie, la sediul Protopopiatului Darabani a avut loc etapa locală a Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”.

Anul acesta în Protopopiatul Darabani s-au înscris un număr de 4 parohii, dintre care 3 au reușit să finalizeze proiectul:

– Parohia „Sfântul Gheorghe” Horodiștea a prezentat proiectul: „Iisus Hristos – doctorul sufletelor și a trupurilor noastre”, coordonat de părintele paroh Ciprian Aboșculesei

Publicitate

– Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Alba – Hudești a prezentat proiectul „Tinerii de astăzi  – sprijinul și mângâierea bătrânilor”, coordonat de părintele David Dan Stoean

– Parohia „Sfântul Pantelimon” – Bașeu – Hudești a prezentat proiectul  „Biserica – loc, spațiu și timp al tămăduirii”,  coordonat de părintele Ionuț Viorel Pușcașu

Echipele au fost întâmpinate la sediul Protopopiatului de părintele protopop Costică Pînzariu, de părintele Alin Constantin Aroșoaie, coordonatorul Biroului de cateheză la nivel de protopopiat și de către prof. Elena Avîrvărei care au și constituit comisia de jurizare.

Publicitate

Proiectul câștigător a fost cel al Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Alba – Hudești, desemnat să reprezinte protopopiatul Darabani la etapa eparhială a Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”, ce va avea loc la Iași în data de 25 aprilie 2024, în Sala „Sinaxar” a Muzeului Mitropolitan din Iași. (pr. Alin-Constantin Aroșoaie, responsabil cateheză)

Citeste mai mult

Cultura

Ediția anuală a Săptămânii Naționale a Bibliotecilor, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești ‒ Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, în perioada 23-29 aprilie 2024, ediția anuală Săptămânii Naționale a Bibliotecilor.

Cu acest prilej, din anul 2021, s-a derulat proiectul Biblioteci în dialog, ocazie cu care biblioteci specializate sau generaliste au participat prin conferențieri și prezentări ale specificului patrimoniului fiecărei biblioteci. Amintim, dintre participanți, Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu Botoşani, Biblioteca Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu Iaşi, Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ, Biblioteca Universității Iu. Fedkovich din Cernăuți, Biblioteca Județeană George Coșbuc Bistrița Năsăud.

La activitățile din anul acesta, care se vor derula pe 25 aprilie, începând cu ora 11:00, în Sala de expoziții temporare Horia Bernea, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi revine, în cadrul proiectului Biblioteci în dialog, cu conferențierea Bibliotecile ca liant comunitar: bilanț, protagoniști, susținută de Carmen Voroneanu ‒ Serviciul de Comunicarea Colecțiilor.

Publicitate

O premieră este participarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova cu o suită de trei conferențieri, care urmăresc să facă cunoscut publicului participant patrimoniul și inițiativele specifice instituției naționale din Chișinău, după cum urmează: Biblioteca Națională a Republicii Moldova – instituție identitară a țării ‒ Elena Pintilei, director general; Colecțiile de patrimoniu ale Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova ‒ Veronica Cosovan, șef secție Carte Veche și Rară; Dezvoltarea programelor naționale de promovare a cărții și lecturii ‒ Victoria Vasilica, șef secție Studii și Cercetări.

Biblioteca Națională de Poezie Mihai Eminescu Ipotești propune participanților o expoziție de carte Eminescu în ediții de patrimoniu și o prezentare a Fondului Documentar Ipotești ‒ unicate. Activitățile sunt organizate în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și Colegiul Economic Octav Onicescu Botoșani (responsabili-coordonatori: prof. Anca Ifrim și bibliotecar Niculina Petrea).

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Pompierii intensifică acțiunile de control și informare preventivă în bisericile din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Inspectorii de prevenire și-au intensificat, în ultima perioadă, acțiunile de control și informare preventivă la lăcașurile de cult din județul Botoșani. Aceștia au în atenție respectarea condițiilor de securitate la incendiu, dotarea cu mijloace de primă intervenție și starea acestora, dar și modul de amenajare a spațiilor și a locurilor folosite pentru arderea lumânărilor pe timpul slujbelor religioase.

Inspectorii de prevenire verifică perioada de garanție a stingătoarelor, dacă acestea sunt poziţionate corect, dacă personalul este pregătit şi ştie să le folosească.

Totodată, aceștia au în vedere menținerea liberă a căilor de evacuare din biserică, respectiv de acces a autospecialelor de stingere, utilizarea corectă a instalațiilor electrice și posibilitatea utilizării hidranţilor exteriori, în cazul unui incendiu.

Publicitate

Preoții și personalul neclerical sunt instruiți cum să prevină situațiile de urgență, dar și cum să acționeze în cazul producerii acestora.

Măsuri preventive la lăcașurile de cult:

▪ accesul în biserici se va realiza astfel încât să nu se supraaglomereze lăcașul. Se urmărește prevenirea producerii unor evenimente nedorite și asigurarea evacuării credincioșilor în condiții de siguranță, în cazul producerii unei situații de urgență;

Publicitate

▪ pe durata serviciului religios, ușile de acces / evacuare în / din biserică se vor menține în permanență deschise;

▪ lumânările aprinse vor fi supravegheate și ținute la distanță de persoanele din jur, de mobilier, decoruri sau alte materiale combustibile. Acestea vor fi puse doar în suporturile din tăvile metalice umplute cu nisip sau apă;

▪ parcarea autoturismelor în vecinătatea bisericilor și a mănăstirilor se va realiza astfel încât să nu se blocheze sau să se diminueze gabaritele căilor de acces pentru intervenție al autospecialelor de pompieri sau să fie împiedicat accesul la hidranții exteriori.

Publicitate

În Noaptea de Înviere vor fi operaționalizate și dislocate echipe de prevenire și echipaje de intervenție la bisericile și mănăstirile unde este așteptat un număr mare de persoane.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending