Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (222)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DE LA CLARICE, ANNELIESE, MARGARITA LUI BULGAKOV… LA PRINŢESA X

Publicitate

 

Ne  aflăm încă în plină postmodernitate şi scriitorii caută locuri  pentru a se retrage în zone peste care să  plieze  creaţiile lor vizibil neîncadrabile. Gabriel Alexe  o face, deşi  rămâne la un limbaj uşor inaccesibil, adesea venind dinspre un enciclopedism voit. Spun acestea fiindcă aşa s-a întâmplat să fie, ca la momentul citirii volumului “Tango în Braille” (Editura “Pim”, Iaşi, 2021) să nu-i fi citit  celelalte cinci volume de versuri: “Cameră cu păianjen” (1996), “Suflet vândut iubirii” (1998), “Arome târzii” (2000), “Asha” (2004) şi “Calea Soarelui” (2005). Aspectul reprezintă un dezavantaj în preocuparea mea de a scrie despre volumul în discuţie, dar, până la urmă, e şi un mic folos. Tentaţia de a se refugia din chingile postmodernismului este evidentă, pornind şi numai de la crearea unui univers închegat al iubirii pe traseul iniţiatic ce ocupă intervalul timp iniţial – timp final. În primele poeme ale volumului recunoaştem o asiduă pregătire a gradului de intimitate ca echivalent al preludiului prin percepţii extrasenzoriale, poetul adăugând informaţii doar cu ajutorul minţii şi folosindu-se de privire, extrase toate din  contratimpi („jarul din şemineul ochilor tăi topeşte nisipul din clepsidră”), din stările de rubin („prin vitraliile ochilor tăi am văzut prima oară neantul”), din transpoziţii („m-am internat în ochii ei ca-ntr-un azil de noapte”), din forme abia vizibile („ochii tăi  de sub cer – ochii mei de sub apă), din popasuri pline de subînţelesuri („ochii mei au făcut popas precum semnul de carte între paginile roz ale sânilor tăi). Gabriel Alexe îşi ia şi un referenţial, unul  activ, unul ușor inflamabil, nonconformist chiar, și care răspunde la numele de Clarice: „Se lasă seara prin aburi de samovar / Clarice // agonia pluteşte ca o pană de corb şi eu smulg / urzicile năpădite în tine / Clarice // vorbe limpezi spală cascada lunii prinsă în sloi / vântul îşi caută adăpost sub frunze precum răsuflarea mea / în somnul alb al palmelor tale / Clarice //  bănuiam că afară e toamnă după fereastra / în care fâlfâie ciori şi chipul tău în oglindă / Clarice // prin laguna sânilor tăi un fluviu imens se revarsă / în oceanul peste care va creşte o noapte lungă şi albă / Clarice”. Îndrăznesc  să regăsesc în acest referenţial  pe Clarice Orsini, soţia lui Lorenzo de`Medici, o nonconformistă recunoscută.

Intrând  adânc în volum, extrasenzorialul se transformă încet într-o primă formă de contact făcând loc senzorialului. Participă intens două organe de simţ, ochiul şi pielea, care accentuează  o senzaţie  concretizată într-o  metaforă a scurgerii: „noaptea se scurge”, „luna prelinsă pe geam”, „cămaşa mulată pe trup”, „trupul tău lichid ce mă inundă”, „mă scurg ca plumbul topit”, conducând către senzaţia pe care ţi-o dă preumblarea  mâinii pe trupul iubitei sau încleştarea trupurilor, ajungându-se „de la nimic la marele tot”: „Şi cu tine vorbeam despre tine / despre tine vorbeam, nu-i aşa?! / nu se face să nu ne desfacem mi-ai spus // privirile mele îţi hăituiau sânii / şi nurii  tăi vagabonzi mă vânau // cu fruntea lipită de pectorali respiri sacadat / escaladezi Everestul / din Chomolungma te arunc direct în tavan! / de vină nu-s eu ci Şerpaşul // în menghina coapselor tale vibrez / sub coama cailor verzi // iubeşte-mă ca pe un extraterestru!”(„Monolog intim”). Referenţial? Neîmblânzita Anneliese, celebra posedată demonic, dar şi de plăcerea de a se lăsa pradă momentelor de exorcizare („Trupul tău Anneliese / vişin înflorit prin care mă târăsc ca omida…”).

Publicitate

Intrând şi eu în logica lui Gabriel Alexe, una a analogiilor (Clarice, Anneliese, Margarita lui Bulgakov…) şi a tuşelor enciclopedice, asemăn volumul cu o bijuterie gen „Prinţesa X” a lui Brâncuşi. Prin atingeri, printr-o luptă acerbă între extrasenzorial şi senzorial, Gabriel Alexe  sculptează o femeie cu statutul de prinţesă, dar într-o formă uşor modificată celei date de Brâncuşi,  pentru care  femeia nu însemna „un zâmbet între dantele şi fard pe obraji”.  A lui Gabriel Alexe este una încă postmodernă, una  pe care o prezintă în splendoarea goliciunii sale şi gata să permită orice: „Şi ai pătruns o fantomatică dimensiune: / felină albă-n salt invers! /  festin al nopţii ca o pradă pe sânii tăi / ce-n mine cresc. // în verzi pupile mă fixezi flămândă haită de jivine! / eu în echer mă străduiesc / să pun rigla pe tine. // bule de cer şampanie extaz  / într-un miraj şi coapsa ta îmi pare / o ursitoare de cristal. // întorc privirea şi mă pierd în forma / eterului elementar. // atât de dezbrăcată… / meditez: // cât e de stranie Materia!”(”Eterică”). Aşa cum spunea cineva că după ce vezi „Păsările”  lui Brâncuşi, nu mai poţi vedea o pasăre în zbor ca înainte, la fel ţi se va întâmpla şi după ce citeşti poemele lui Gabriel Alexe: nu mai vezi femeia ca înainte.

 

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Cateheza demonstrativă în Parohia „Sfinții Voievozi” Cristești susținută de preotul Mihai Bendiac

Publicat

Publicitate
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială Nr. 1 Cristești au participat la Cateheza „Dumnezeu se descoperă mai ușor oamenilor încercați de boală sau suferințe fizice”.
Au fost prezenți părintele Bogdan Azamfirei , coordonatorul activităților catehetice la nivel de protopopiat, părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar protopopesc, părintele Ciornei Mihai-Gabi Bucătăriu, de la Bălușeni, părintele Claudiu Ionescu de la Buzeni și părintele Ovidiu Lungu de la Unguroaia care a conferențiat în partea a doua a întâlnirii.
„Mulțumirile se adresează tinerilor noștri, părintelui Bendiac Mihai Paroh la Parohia Cristești II și conferențiarul de astăzi, doamnei profesor de religie Feciuc Mihaela și părinților participanți”, au transmis organizatorii evenimentului.
Sursa: Protopopiatul Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen în ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter, care a adăugat că decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, informează Reuters.

România şi Bulgaria, membre ale Uniunii Europene şi NATO, au aderat parţial la Schengen în martie, după un acord cu Austria care s-a opus iniţial aderării lor pe motiv că trebuie să facă mai mult pentru a preveni imigraţia ilegală.

Deşi controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre România şi Bulgaria şi celelalte 27 de ţări membre ale zonei Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind intrarea în Schengen şi cu graniţele terestre au continuat pe tot parcursul anului 2024, aminteşte Reuters.

Publicitate

„Cele două ţări au făcut paşi importanţi pentru a obţine statutul de membru cu drepturi depline”, a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter, într-o conferinţă de presă, după discuţii cu omologii săi român, bulgar şi austriac. ”Suntem… cu un pas mai aproape ca Bulgaria şi România să devină membre cu drepturi depline ale Schengen”, a adăugat el.

Pinter a anunţat că un pachet de măsuri de securitate va fi prezentat la reuniunea miniştrilor de interne din UE din 11 decembrie, între care aranjamente pentru cel puţin 100 de poliţişti de frontieră pentru a proteja graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.

România şi Bulgaria se află pe rute majore pentru comerţul ilegal cu arme şi droguri, precum şi pentru traficul de persoane, dar Comisia Europeană a declarat, după o investigaţie amănunţită, că cele două ţări au îndeplinit toate cerinţele Schengen.

Publicitate

România a descris opoziţia Austriei ca fiind nejustificată, citând date de la agenţia de frontieră Frontex care arată că migranţii ilegali au intrat în UE în principal din Balcanii de Vest, nu din România.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Publicitate


La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat tot pe platforma X „evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei” şi a menţionat că legislativul european a fost vârful de lance al acestui demers de la bun început.


”Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică”, a apreciat Metsola, care a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare o decizie finală în următoarele zile.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a apreciat la rândul său că „cetăţenii României şi Bulgariei aparţin Schengen şi merită să beneficieze pe deplin de libertăţile” acestui spaţiu comun.

„Astăzi am făcut un pas important către o decizie pozitivă a Consiliului de luna viitoare”, a declarat politiciana suedeză, care la 11 decembrie nu va mai fi comisar pentru afaceri interne. Portofoliul ei urmează să fie preluat de austriacul Magnus Brunner, dacă votul din plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare validează – aşa cum este de aşteptat – noua Comisie Europeană, care îşi va începe activitatea la 1 decembrie, notează EFE. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Dezvoltare accelerată a rețelei de drumuri din Botoșani în mandatul Doinei Federovici

Publicat

Publicitate

În timpul administrației Federovici, rețeaua de drumuri din județul Botoșani a cunoscut o dezvoltare fără precedent. „În ultimii patru ani, am modernizat și reabilitat peste 300 de kilometri, adică jumătate din rețeaua de drumuri județene și am demarat proiecte pentru modernizarea a încă 50 de kilometri. Investițiile în infrastructura rutieră sunt cele mai sigure pentru viitorul nostru, pentru că fără drumuri bune nu putem vorbi de atragerea investitorilor, de dezvoltarea zonei de business și implicit de crearea de locuri de muncă bine plătite”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

 

Cele mai importante sectoare de drum județean modernizate sau în plin proces de modernizare sunt:

Publicitate
  • Drumul Strategic – 106 kilometri, care străbat 14 comune de pe teritoriul județului Botoșani: Răuseni, Călărași, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești, Dângeni, Hănești, Dobârceni, Mihălășeni, Gorbănești, Blândești, Sulița și Lunca;
  • Drumul Mănăstirilor – 12,7 kilometri: Vorona – Oneaga (Cristești) – Pădureni (Coșula)
  • Prăjeni – Plugari – 2,8 kilometri, care scurtează drumul spre Iași, dar pe care administrația liberală i-a condamnat la „epoca de piatră”;
  • Sectoarele de drum modernizate prin PNDL – 24,2 kilometri: Corlăteni – Dimăcheni; Ibănești – Cristinești; Coțușca – Ghireni și Ionășeni – Mășcăteni;
  • Stabilizările alunecărilor de teren de la Roma – Nicșeni și Dumeni – Havârna;
  • 100 de kilometri de covoare asfaltice;
  • Proiectele derulate prin PNI „Anghel Saligny” – 42 de kilometri: Viișoara – Coțușca (recepționat); Avrămeni – Panaitoaia – Dimitrie Cantemir – Mitoc și Dobârceni – Murguța – Ștefănești (ambele finalizate); Lozna – Călinești – Talpa și Oroftiana; Bajura – Baranca (aflate în diferite stadii de execuție);
  • Mileanca – Codreni – Puțureni – Coțușca – 15 kilometri (în execuție);
  • Borolea – Hănești – 5,5 kilometri (în execuție);

 

Pe lângă aceste drumuri, am lăsat în licitație modernizarea Drumului Vămii (aproximativ 50 de kilometri), pentru care am obținut o finanțare europeană de 60 de milioane de euro din Programul Regional 2021-2027. De altfel, Botoșani este singurul județ din Regiunea de Nord-Est care a semnat contractul de finanțare”, a mai spus Doina Federovici

 

Publicitate

Nici drumurile naționale nu au fost neglijate, în ultimii ani finalizându-se două proiecte promovate de parlamentarii PSD, Botoșani – Târgu Frumos și Botoșani – Ștefănești. „Ne-am ținut de cuvânt și am modernizat cele două drumuri naționale importante ale județului nostru. Le mulțumesc colegilor parlamentari, domnului ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, și reprezentanților DRDP pentru că au susținut și găsit soluțiile pentru implementarea acestor investiții. Împreună am reușit să trecem peste votul împotrivă dat de parlamentarii PNL, atunci când în Parlament s-a dezbătut amendamentul la Legea bugetului, care să permită finanțarea acestor investiții. Liberalii au știut doar să se laude, dar când au trebuit să facă ceva și pentru județul nostru au dat înapoi”, a subliniat liderul social-democraților botoșăneni, Doina Federovici.

 

Aceasta a reamintit că județul Botoșani are nevoie de conectarea la drumurile de mare viteză, fără de care nu se poate dezvolta județul. „Atunci când am vorbit prima dată de Autostradă pentru Botoșani, toți au privit cu neîncredere și mulți chiar au luat în derâdere acest proiect major. Astăzi, suntem în postura de a avea trei oferte pentru sectorul de autostradă care va străbate județul la Tudora. De asemenea, proiectul Drumului Expres Botoșani – Suceava, care va avea o descărcare la Huțani pentru a lega și zonele Bucecea și Dorohoi de rețeaua de drumuri de mare viteză a avansat rapid în ultimul an”, a mai spus Doina Federovici, insistând pe necesitatea continuării acestor proiecte pentru Botoșani.

Publicitate

 

Investim în drumuri, investim în oameni! Doar așa putem să dezvoltăm județul și să creăm locuri de muncă bine plătite pentru botoșăneni! Pe 1 decembrie, vă invităm să ne susțineți în alegerile parlamentare. Votați pentru continuitatea acestor proiecte și pentru un viitor mai bun pentru toți. Alegeți candidații PSD, poziția 3 pe buletinul de vot! Împreună, suntem mai puternici și mai uniți!”, a conchis Doina Federovici.

 

Raportul de activitate al Doinei Federovici ca președinte al Consiliului Județean pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:

 

INVESTIȚII PENTRU BOTOȘANI 2020-2024

 

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psdbotosani.ro/wp-content/uploads/2024/11/Raport_D_Federovici_compressed.pdf

 

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

ANAF avertizează cu privire la reapariţia mesajelor false transmise în numele instituţiei

Publicat

Publicitate

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) avertizează contribuabilii cu privire la reapariţia unor mesaje false transmise în numele său, care pot conţine informaţii înşelătoare, solicitări nejustificate sau linkuri periculoase ce le pot pune în pericol securitatea datelor personale şi financiare.

Potrivit sursei citate, mesajele false utilizează adresa de e-mail stefania.neagu@anaf.re.

„Aceste mesaje nu sunt emise de ANAF şi urmăresc să inducă în eroare destinatarii. Mesajele false pot conţine informaţii înşelătoare, solicitări nejustificate sau linkuri periculoase care pot pune în pericol securitatea datelor personale şi financiare ale contribuabililor”, atenţionează instituţia, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

Publicitate

Reprezentanţii ANAF recomandă utilizatorilor să ignore şi să şteargă mesajele provenite de la adresa stefania.neagu@anaf.re sau alte surse suspecte şi să nu acceseze link-uri sau să nu descarce fişiere din astfel de mesaje.

„ANAF interacţionează cu contribuabilii fie prin Spaţiul Privat Virtual (SPV), platforma oficială securizată, fie prin Poşta Română cu confirmare de primire. ANAF nu solicită informaţii personale sau financiare prin adrese de e-mail neoficiale”, notează instituţia. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending