O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
Primesc revista “Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2024. Cum era şi normal, pe prima pagină tronează portretul lui Eminescu. Anastasia Dumitru semnează eseul “Despre omul deplin al culturii româneşti”. Autoarea, apelând la câteva surse ce au ca autori pe Noica, Cristina Crăciun, Victor Crăciun, Ştefan Cacoveanu, Ioan Slavici, A. D. Xenopol, Nichita Stănescu, Teodor V. Ştefanelli, Horia Teculescu, Mite Kremnitz şi alţii, reţine cîteva aspecte care îl vizează pe Eminescu: 1. Constantin Noica (studiind caietele lui Eminescu) – “Nouăzeci la sută din poeţii nostri îşi vor da probabil demisia din calitatea de poeţi, văzând ce este în laboratorul unui mare creator, iar orice om de cultură se va ruşina de puţinătatea intereselor şi mijloacelor pe care le-a pus în joc, în comparative cu fervoarea pentru cultură a unui tânăr fără titluri şi fără specialitate”; “Prin Eminescu i s-a dat poporului roman o conştiinţă de cultură completă”; 2. Ştefan Cacoveanu – “Trebuinţele vieţii şi le redusese într-atâta, încât nu se temea că nu şi le-ar putea îndestula uşor, oricând şi oriunde… la Blaj, unde studia sărăcimea, se aflau încă mulţi ca el… şi apoi la un talent aşa mare cum îl ţineam noi ni se părea cumva naturală această lepădare de sine… Nu bea, nu fuma, nu juca cărţi, era ca o fată mare… nu vorbea despre sine şi lucrurile lui niciodată”; A. D. Xenopol – “Era un om ce nu mai trăia cu corpul, ci numai cu mintea; era ca Rafael ce uita chiar să mănânce şi zugrăvea toată ziua sau ca Beethoven căruia până şi în surzenie tot îi vuiau în cap valurile simfoniilor”; Nichita Stănescu – “Eminescu este cel mai dificil poet roman şi cel mai de neînţeles, dându-ne iluzia, totuşi, că poate fi înţeles”.
Publicitate
Anastasia Dumitru, autoarea eseului, vine şi cu propriile comentarii rezultate din sursele amintite: 1. “Teodor V. Ştefanelli îşi aminteşte că notele cele mai bune ale gimnazistului Eminescu erau la religie, la limba şi literature română şi la istorie şi că pasiunea sa pentru teatru l-a determinat pe liceanul de la Cernăuţi să-şi abandoneze studiile şi să urmeze trupa lui Fani Tardini, prima trupă românească de pe pământul Bucovinei. Venea publicul din toate unghiurile Bucovinei să asiste la reprezentaţii iar studenţii nu lipseau niciodată de la spectacole. Eminescu fredona melodiile auzite pe scenă sau repeta fraze din piesele văzute”; 2. “Ştefan Cacoveanu îl va reîntâlni pe Eminescu şi va descrie cămăruţa în care locuia, o odaie cu o fereastră mica, având o canapea, o masă şi un scaun de brad. Avea vreo 200 de cărţi pe care le ţinea întinse pe jos; pe masă erau tot felul de “hârţulii scrise şi nescrise”, caiete şi volume, toate în dezordinea cea mai frumoasă. Ştefan Cacoveanu îi creionează portretul lui Eminescu din anii 1868 – 1869: un tânăr cam de 19 ani, de statură de mijloc, bine legat, cu fruntea înaltă, , trăsături frumoase şi regulate, păr bogat şi negru, care umbla încet şi vorbea rar şi dulce; nu era „lumeţ”, ci ca vremea, „când senin, când înnorat”. 3. „Eminescu avea doi duşmani primejdioşi: răutatea ţi prostia omenească. Prin urmare, prietenii îi erau număraţi; îi plăcea să fie mai mult singur, să iasă din oraş, să fie în mijlocul naturii. Din acest motiv, cărţile, bibliotecile i-au fost cei mai buni profesori”.
Anastasia Dumitru reţine din Eminescu: 1. „A ieşi în publicitate nu e glumă. Mai de multe ori îmi pare rău că am publicat ceea ce am publicat. Este o zicală din bătrâni: „Gura să aibă trei lacăte: în inimă, în gât şi a treia pe buze”. Când îţi va scăpa cuvântul din inimă, să nu scape de cealaltă, că dacă ai scăpat odată vorba din gura n-o mai prinzi nici cu calul, nici cu ogarul, ba nici cu şoimul. Trebuie să cumpăneşti de-o sută de ori o scriere până o dai publicităţii”; 2. „Limba trebuie să aibă un scriitor. Limba face pe scriitor precum unealta bună face pe maestru”
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În ultimele 48 de ore, polițiștii botoșăneni au organizat17 acțiuni punctuale, în cadrul planului de activitate BLOCADA, acționând în sistem integrat, împreună cu jandarmii și au intervenit la aproximativ 90 evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.
Activitățile desfășurate au avut drept scop asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, creșterea gradului de disciplină rutieră și prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau alte substanțe interzise, în cadrul acestora fiind legitimate aproximativ 750 de persoane și controlate 570 de autovehicule.
Publicitate
În urma neregulilor constatate au fost aplicate 546 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 300.000 de lei. Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.
Publicitate
De asemenea, au fost reținute în vederea suspendării dreptului de a conduce 44 de permise de conducere și 12 certificate de înmatriculare.
Sâmbătă, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Flămânzi au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță rutieră, pe raza de competență.
În cadrul activităților desfășurate a fost surprins în flagarant delict, un tânăr de 31 de ani, din comuna Copălău, în timp ce conducea un autoturism, pe DE 58, având exercitarea dreptului de a conduce autovehicule suspendată.
Publicitate
Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis, urmând ca la finalizarea cercetărilor să fie dispuse măsuri legale.
Deputatul social-democrat Alexandra Huțu, care candidează anul acesta pentru Senatul României, a arătat că președintele PNL, Nicolae Ciucă, a venit la Botoșani, dar habar n-are de situația Barajului de la Vârfu Câmpului, despre care Valeriu Iftime promitea din primăvară că o va rezolva imediat ce va fi ales președinte al Consiliului Județean.
„Nu cred că domnul Ciucă a vorbit fără să fie informat în prealabil de domnul Iftime, iar răspunsul halucinant al acestuia arată că PNL nici măcar nu știe care este situația Barajului de la Vârfu Câmpului, dar promite că rezolvă problema apei. Domnul Ciucă are impresia că a venit cu marea soluție de a declara Barajul de la Vârfu Câmpului obiectiv de interes național, când, de fapt, Barajul are acest statut de mai bine de un sfert de secol. Ba mai mult, domnul Ciucă a mințit în campania de la locale că nu știa despre problema Barajului. Atât timp cât în 2021, la votul pentru bugetul național, Nicolae Ciucă a votat împotriva amendamentului pe care l-am depus și susținut în plenul Parlamentului pentru fonduri suplimentare, rezultă că știa de cel puțin 3 ani despre problemele pe care le are investiția de la Vârfu Câmpului”, a declarat Alexandra Huțu.
Deputatul social-democrat arată că PNL nu s-a interesat nici până acum de Barajul de la Vârfu Câmpului, atâta timp cât, prin vocea lui Nicolae Ciucă, anunță că s-a găsit soluția, care, de fapt, există deja: aceea de a declara obiectivul de investiții de interes național. PNL nu a aflat nici acum că, prin Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a II-a Apă, Acumularea Vârful Câmpului (Râul Siret) a fost declarată lucrare de interes național și de utilitate publică: „Articolul 2. Lucrările prevăzute în prezenta lege pentru Planul de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a II-a Apa sunt de interes național și constituie cauză de utilitate publică. (…) Anexa 3. Lucrări prevăzute în Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea a II-a Apa – APA PENTRU POPULAȚIE (…) 2. Acumularea Vârful Câmpului (Râul Siret)” (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/11916)
Publicitate
Totodată, Alexandra Huțu reamintește că „încă din anul 2022 au fost identificate soluțiile pentru reluarea lucrărilor, când, în urma întâlnirilor de lucru dintre parlamentarii PSD Botoșani și specialiștii Ministerului Mediului, s-a concluzionat că este necesară implementarea măsurilor compensatorii, dar și instituirea unei excepții de la legislația de mediu prin emiterea unei Hotărâri de Guvern în acest sens. Ministrul Mediului de la PNL, Mircea Fechet, a blocat realizarea acestor pași legali pentru ca domnul Valeriu Iftime să ajungă președinte al Consiliului Județean, pentru că altfel ar fi fost o reușită a PSD. Deci cine îi minte pe botoșăneni?”
La solicitarea Administrației Naționale Apele Române, administratorul legal al Barajului, Alexandra Huțu și-a asumat întocmirea unui memoriu care să sprijine legal implementarea soluțiilor identificate. În mai 2023, Memoriul semnat de fostul președinte al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și de 40 de primari din județ a fost înregistrat oficial și a fost înmânat personal ministrului Fechet în două rânduri: de Doina Federovici, în octombrie 2023, când ministrul a fost prezent la Botoșani, și de deputatul Alexandra Huțu, care s-a deplasat la biroul ministrului pentru acest lucru.
La ultima interpelare, transmisă în urmă cu trei săptămâni, în care deputatul Alexandra Huțu îi reamintește ministrului că sumele alocate în guvernarea PSD din 2018 și 2019 au fost redistribuite după ce PNL a preluat conducerea guvernului în 2020 către alte obiective de investiții din țară și îi indică soluțiile pentru reluarea lucrărilor la Barajul de la Vârfu Câmpului, ministrul nu a răspuns.
Publicitate
„Domnul Mircea Fechet de la PNL îi sfidează pe botoșăneni, dar și pe domnul premier Marcel Ciolacu și refuză să facă ceea ce trebuie pentru Barajul Vârfu Câmpului, dintr-o ambiție cu iz electoral. E treaba dânsului, ca ministru al Mediului, să continue ceea ce deja s-a stabilit încă din perioada când ministru al Mediului era Tánczos Barna. În loc să-și facă treaba, PNL înțelege să îi mintă pe botoșăneni și să le vândă iluzii, așa cum a afirmat chiar domnul Valeriu Iftime, doar-doar mai câștigă ceva voturi”, a subliniat deputatul PSD Alexandra Huțu.
Avertizare WinterCast pentru România. Potrivit AccuWeather una dintre cele mai cunoscute aplicații meteo, utilizate pe scară largă de români, luna noiembrie va aduce ninsori semnificative în majoritatea regiunilor țării, scrie alba24.ro.
Conform prognozei, temperaturile vor scădea considerabil, iar ninsorile vor afecta atât zonele de câmpie, cât și regiunile montane.
În localitățile de munte, precum Brașov, se preconizează o ninsoare intensă și continuă timp de trei zile consecutive, începând cu 28 noiembrie și continuând până la sfârșitul lunii.
Publicitate
Potrivit aplicației, cu o săptămână înainte, adică din data de 21 noiembrie sunt posibile ninsori în Apuseni.
Potrivit AccuWeather, vor fi perioade de ploi și lapoviță amestecate cu ninsoare.
După încă câteva zile, un nou val de ninsori va viza întreaga țară. Vremea se va schimba și se așteaptă ca ninsorile să persiste trei zile consecutive, începând pe 28 noiembrie și continuând pe 29 și 30 noiembrie.
Publicitate
Avertizarea WinterCast vizează posibilitatea unor condiții de iarnă pe arii estinse. În cazul acesta este vorba despre ninsori, cel mai adeseara însoțite de ploi, care vor favoriza formarea poleiului.