Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (219)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Puncte de vedere despre Constantin Noica: Andrei Pleşu:  1. „are graţia retururilor”; 2. „are o teorie a funcţionalităţii”; Gabriel Liiceanu: 1. „recurge la filozofie ca la terapie”; 2. „consideră ideea ca formă de leac”; 3. „visează la mântuire prin pătrunderea spiritului în carne”; 4. „credea că spiritul poate fi cultivat doar prin cultură”; 

 Elevi ai lui Constantin Noica: din prima generaţie: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Sorin Vieru, Andrei Marga, Nicolae Noica, Ion Dur, Mihai Şora; din a doua generaţie: Sorin Lavric, Laura Pamfil, Roxana Albu;

Citesc un volum interesant al poetei Maria Baciu: „Cartea verdelui vorbind” (Editura „Geea”, Botoşani, 2016). Reţin câteva „Blitz-uri”: 1. „Drum”:  „Urci pe-un ţărm de viaţă / Şi cobori pe altul / Până se confundă / Valea cu înaltul…”; 2. „Statornicie!”: „De când se căznesc, săracii, / Anii, ca, mai buni, să vină, / Noi ne-am proţăpit, ca proştii, / Tot în anii de lumină!…”; „Poem subversiv”: „Samurachi a plasat / Osul / sub scara vilei lui Samson…”; „Timp şi statui”: „Timpul înalţă statui / Profeţilor mincinoşi / Prin toate pieţele lumii…”; „Patria”: „Patria este o casă / Unde locuiesc cu toţii, / Dar o-mpodobesc doar unii / Şi o folosesc doar hoţii!”; „Diferenţă”: În liniştea provincială / Vânezi succese iluzorii, / Iar mediocri,-n capitală, Merg din victorii în victorii…”;  „Amăgiri”: „Oamenii / Îşi pudrează zilele, / Îşi pudrează visele / Şi coboară în stradă…”;

Am terminat de recitit „Cartea verdelui vorbind” (Editura „Geea”, Botoşani, 2016). Ea conţine poeme scrise de Maria Baciu. Un elogiu adus verdelui şi un semnal de alarmă  pentru a conştientiza că este atacat cuvântul, că acesta este din ce în ce mai fragil în timpurile prezente.  Citeam poemele poetei pomenite, dar  nu puteam să-mi scot din minte o poezie a lui Bacovia care, deşi scrisă cu mult timp în urmă, e în ton cu anotimpul  dar, parcă, tot mai mult cu paradigmele actuale: Verde crud, verde crud… / Mugur alb, şi roz şi pur, / Vis de-albastru şi azur, / Te mai văd, te mai aud! //  Oh, punctează  cu-al tău foc,  /  Soare, soare… / Corpul ce întreg mă doare,  /  Sub al vremurilor joc. //  Dintr-un fluier de rachită,  /  Primăvara,  /  O copilă poposită  la fântâna /  Te îngâna /  Pe câmpia clară… //  Verde crud, verde crud… /  Mugur alb, şi roz şi pur,  /  Te mai văd, te mai aud, /  Vis de-albastru şi azur” (“Note de primăvară”);

Publicitate

Maria-Ana Tupan, în “Contemporanul – ideea europeană” nr. 3(780) din 2017, publică “Maiorescu şi reforma”. Autoarea consideră că “Titu Maiorescu este, într-adevăr, un reper de recuperat” şi că “readucerea cazului Maiorescu în dezbatere publică poate să însemne bobul fertile din care să se nască multă roadă”. Justifică autoarea: 1. “un admirabil exemplu intuitiv este adus de Maiorescu în sprijinul pledoariei sale pentru spiritul tolerant, deschis relaţionărilor în câmpul de forţe al unui timp istoric (care este “sufletul lumilor”); 2. “Egoismul (citeşte egocentrismul) este dezavuat de Maiorescu ca un element ce ne tine pironiţi la pământ”; 3. “Maiorescu e convins de faptul că statutul nostrum individual, în relaţiile cu alte comunităţi, este determinat de prestigiul ţării de  provenienţă în concertul lor”; 4. “Maiorescu se racordează la regimul de cunoaştere al vremii, care privilegia locul psihologiei între ştiinţe, îl vedem practicând, ca şi Herbart, calculul matematic al asocierii reprezentărilor în minte, dar şi dezvoltând modelul, anticipând teorii ulterioare ale raţionamentului prin imagini (Alfred Binet) sau ale regimului metaforei şi metonimiei (Jakobson, Stephen Spender); 5. “filosoful ideal este, pentru el, cel care reuşeşte să medieze între cunoaşterea teoretică şi cerinţele practice ale societăţii, el însuşi devenind o strălucită ipostaziere”; 6. “crizei metafizice a timpului, îi propunea ca soluţie educaţia, iar, în acest scop, emanciparea intelectuală a femeii, căreia îi atribuia rolul goethean de salvatoare prin educarea timpurie a copiilor” etc.;

Termeni, concepte, sintagme etc.: 1. Max Scheler teoretizând despre „omul resentimentului”; 2. Teodor Baconschi amintindu-ne că Prometeu a declanşat „istoria orgoliului european”; 3. Să nu uităm „omul revoltat” a lui Albert Camus; 4. Vintilă Mihăilescu vorbind despre „pierderea priceperii noastre de a înfrunta viaţa”; 5. despre „tehnica oglinzilor paralele” la Gide şi Camil Petrescu;

Dana Ţabrea, în „Dilema  veche” nr. 686 din aprilie 2017, prezintă expoziţia de pictură a lui Alexandru Bălăşescu.  Titlul prezentării fiind unul incitant, „(Re)construcţia realului în imaginaţie”, m-au interesat câteva idei importante de ordin teoretic, idei ce sunt valabile şi în alte domenii ale creaţiei: 1.”între mentalul colectiv şi conştiinţa oamenilor se instalează un raport de corespondenţă biunivocă: arhetipurile ne influenţează viaţa conştientă, însă universul de o bogăţie infinită a imaginarului colectiv este în continuă expansiune, adăugându-i-se în permanenţă noi simboluri, plecând de la imagini cu un impact deosebit pentru oamenii care convieţuiesc într-o anumită epocă, oameni care sunt puternic marcaţi de aceleaşi imagini”; 2. „istoria  faptului obiectiv e negată, în favoarea relativităţii istorice, a istoriei ca un cumul de perspective depinzând de arhetipurile dominante într-o anumită epocă”; 3. „ noi aparţinem prejudecăţilor noastre care ne dirijează din umbră deciziile şi ne determină modul de a gândi, perspectiva asupra lucrurilor”;

Matei Martin publică în „Dilema  veche” nr. 686 din aprilie 2017 un interviu cu scriitoarea Liliana Corobca. Venind vorba despre cenzură în România comunistă, intervievata prezintă câteva aspecte ale perioadei respective. Liliana Corobca  face referirile pornind de la considerentul că există două etape ale cenzurii comuniste în România: a) perioada anilor `50: 1.”prima operaţiune a fost epurarea cărţilor”; 2. „ cenzorii au fost afiliaţi pe lângă Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor (DGPT); 3. „cenzorul trebuia să aibă dosar ireproşabil pe linie comunistă”; 4. „cenzorii erau persoane care nu absolviseră şcoala medie şi a căror grad de inteligenţă era relativ”; 5. „la început (1947-1949) era epurată toată literatura de dragoste. Începând cu 1950 „s-a dat drumul la dragoste”, dar era ceva convenţional: un sărut o dată la 300 de pagini sau o îmbrăţişare la câteva poeme” etc.; b) perioada anilor `60: 1. „a avut ca pretext apărarea secretului de stat”; 2. „cenzorii au fost transferaţi de la DGPT la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste”; 3. „mutarea cenzorilor  la CCES  a fost una de faţadă, Nicolae Ceauşescu vrând să pară mai democrat sau mai rebel în cadrul ţărilor de după Cortina de Fier”; 4. „se schimbă modul de recrutare a cenzorilor, sunt absolvenţi de facultate, sunt obligaţi să înveţe limbi străine, să meargă la cursuri postuniversitare”; 5. „în ceea ce priveşte literatura, partidul nu mai e chiar aşa de sever cu secvenţele de dragoste incluse în texte”etc.;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (321)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TREIZECI  DE ANI  DE „QUADRAT”

Editura „Quadrat” din Botoşani a împlinit 30 de ani. Pentru mine a rămas mereu un mister modalităţile de a alege numele unei edituri. Probabil că Dumitru Ivan a apelat la simbolul geometric al unei ferestre  pătrate. Citeam de curând o explicaţie a lui Mircea Moţ: „”o  fereastră pătrată, şi nu numai, chiar dreptunghiulară, trimite la „receptivitatea terestră”. Patru laturi şi patru puncte trimit la totalitatea lumii”. Platon spunea că „alături de cerc, pătratul întruchipează frumuseţea şi perfecţiunea”. Pitagora punea pătratul în legătură cu cifra patru, care „este  asociată  cu dreptatea, completitudinea şi împlinirea”.  Poate că Dumitru Ivan,   poetul Dumitru Ignat  şi tipograful Ion Siritean  au pornit  de la alte considerente.  Pentru a pune în evidenţă acest eveniment, Dumitru Ivan a publicat volumul „În pagini de carte” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2024).  Interesant este capitolul intitulat „Inventarul Bibliotecii „Quadrat” care cuprinde 510 volume, ceea ce înseamnă un ritm de aproximativ 17 cărţi pe an publicate sun egida editurii. Primele  trei volume au fost semnate de Constantin Rusu („Cântecul iubirii”, Dr. Nicolae Vlad („Psihopatiile în semnificaţia clinică şi relaţională” şi Constantin Cojocariu (De-a lungul anilor: Dascăli şi elevi”), iar ultimele trei volume  de Andreea Buiuc-Ţipişcă („Am scris despre tine”), Dumitru Ivan („În pagini de carte”) şi Ovidiu Chelaru („Memento Mori” nr. 12).  Parcurgând  lista, putem constata, după cum afirmă şi Dumitru Ivan,  că „sub egida Editurii „Quadrat” au apărut lucrări din domeniul medicinii, istorie şi monografie,  romane şi evocări,  poezii şi epigrame, cărţi didactice, critică şi istorie literară, lucrări cu conţinut tehnic, note de călătorie.”

Volumul conţine şi 13 cronici semnate de Dumitru Ivan la cărţile diferiţilor autori editaţi la „Quadrat., din care reţin  câte o apreciere : Simion Postea („timpul evocat şi-a pus amprenta sumbră o perioadă importantă din viaţa celor care pe atunci  simţeau acut nevoia de a creşte în linişte, pace şi bunăstare materială”), Gică Manole („pune sub lupă o scurtă dar densă perioada din Istoria Patriei, interval de timp marcat de prezenţa generalului Ion Antonescu”), Mihai Matei („autorul cărţii ne preumblă prin zona de excelentă frumuseţe” a Neamţului),   Ion Ilie („te simţi angajat în străbaterea labirintului în care munca era urmată de aroma roadelor pe care artistul în devenire învăţase să le aştepte”), Octavian Vitcu („simţim cum   sentimentul dragostei faţă de locul natal capătă dimensiuni şi se înalţă deasupra tuturor lucrurilor”), Clemenţa  Vasilică Ciubotariu („autoarea  prezintă relaţia suflet-gând, exprimă consideraţii despre poezie, creaţie şi gânduri, subliniind importanţa creaţiei divine”), Maria Panciuc Bucătaru („autoarea reprezentând pentru mine o materializare certă a creatorului sincer şi responsabil”, Simona-Luminiţa Ştefan („prin munca sa trece dincolo de limitele programei şcolare, studiile sale, sistematizările şi transpunerile mai apoi în pagini de carte  ale unor teme devenind piloni luminoşi pe traseul ascendent în predarea literaturii române”), Constantin Timofte („presară într-un închipuit dialog imagini de neuitat ce i-au înfrumuseţat anii copilăriei renăscute în zilele prezentului”), Filaret Prisăcaru („album cu valoare numismatică, istorică şi artistică”) etc.

Cititorii mai pot găsi şi un laudaţio adus  editurii şi directorului ei de scriitoarea Maria Panciuc-Bucătaru: „Uneori cuvintele nu ajung să putem exprima ceea ce purtăm în sufletele noastre. Dar pot spune că am fost un om norocos, am lucrat în linişte, nu  am fost supusă unor orgolii sau capricii ale unor editori din prezentul nostru destul de controversat. Am beneficiat de fluiditate, competenţe, respect pentru munca mea, trăind bucuriile şi aprecierile care mi-au întreţinut tonusul pentru realizarea misiunii pe care am avut-o. Alături de succesul meu literar mereu vor fi Editura „Quadrat”, Tipografia „Ria” cu acei oameni minunaţi cu care am colaborat.”

Publicitate

Botoşănenii, şi nu numai, ar trebui să fie mândri  de existenţa unei edituri în spaţiul eminescian şi de preocupările esenţiale şi permanente ale lui Dumitru Ivan privind cultura autentică pe care o promovează. Dumitru Ivan este un model exemplar care, prin „Quadrat”, dă sens şi semnificaţie a ceea ce înseamnă o editură.

La mulţi ani, „Quadrat”!

 

 

 

Citeste mai mult

Administratie

Locuințe eficiente energetic în Botoșani: 64 de unități locative nZEB în construcție

Publicat

Publicitate

Primăria Municipiului Botoșani anunță că lucrările pentru construirea a 64 de locuințe nZEB (Near Zero Energy Building) pe amplasamentul fostului Obor sunt în plină desfășurare. Proiectul, în valoare de 29 de milioane de lei, urmărește dezvoltarea unei infrastructuri moderne, eficiente energetic și sustenabile pentru locuitorii orașului.
Locuințele, destinate tinerilor și specialiștilor sunt realizate conform celor mai noi standarde în domeniul eficienței energetice.
Stadiul și caracteristicile proiectului:
🏗 Lucrările sunt în desfășurare, iar termenul de finalizare este de 18 luni.
🔹 Eficiență energetică ridicată – Clădirile sunt proiectate conform standardului nZEB Plus, ceea ce presupune un consum minim de energie și o eficiență energetică cu peste 20% mai mare față de cerințele actuale.
🔹 Surse de energie regenerabilă – Vor fi integrate panouri solare, asigurând costuri reduse la întreținere și un impact ecologic scăzut.
🔹 Mobilitate electrică – Vor fi instalate 8 stații de încărcare pentru vehicule electrice, sprijinind tranziția către un transport mai puțin poluant.
🔹 Spații comunitare moderne – Proiectul include și un loc de joacă pentru copii, oferind un mediu sigur și prietenos pentru familii.
Proiectul este realizat de asocierea de firme ABC-CON International (lider de asociere), Bahm Construcții Civile și Industriale, General Construct și Arhitectures Projects Development-8, iar lucrările vor continua conform graficului stabilit.
Tot în aceeași zonă se construiește și o creșă modernă cu o capacitate de 40 de copii antepreșcolari, consolidând infrastructura educațională a orașului.
Botoșani investește în viitor!
Acest proiect face parte din angajamentul Primăriei Municipiului Botoșani pentru dezvoltare urbană durabilă, eficiență energetică și modernizare a infrastructurii. Prin investiții strategice, orașul se transformă într-o comunitate mai modernă, adaptată cerințelor actuale, oferind locuitorilor soluții inovatoare pentru un mediu mai verde și mai eficient energetic.

Citeste mai mult

Eveniment

Un asteroid ar putea lovi Pământul. Care este data estimată. Anunțul unui cercetător român

Publicat

Publicitate

Un cercetător român spune că un asteroid ar putea lovi Pământul pe 22 decembrie 2032. Din primele date, există riscul coliziunii cu Terra.

Este vorba despre cercetătorul român Claudiu Tănăselia. Acesta susține însă că verificările vor continua şi o nouă estimare privind traiectoria va fi prezentată în 2028.

Claudiu Tănăselia este cercetător la Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică. Acesta a anunţat pe Facebook faptul că un asteroid recent descoperit ar putea lovi Pământul.

„2024 YR4 este un asteroid descoperit recent, în 25 decembrie 2024 şi riscul să lovească Pământul în 22 decembrie 2032 este unul nenul (scor 3/10 pe scara Torino). Asta e vestea proastă”, a scris Claudiu Tănăselia, potrivit Mediafax.

Un asteroid ar putea lovi Pământul. Efecte

Cercetătorul mai susţine că un eventual impact nu va avea consecinţe globale.

Publicitate

„Vestea bună este că diametrul asteroidului este undeva între 50-100 metri, deci impactul său, dacă va avea loc, nu va avea consecinţe globale. Vestea proastă este că 2024 YR4 are un diametru mai mare decât asteroidul care a căzut la Chelyabinsk în 15 februarie 2013 (18-20 metri, foto), fiind comparabil cu obiectul care a cauzat efectele observate în Tunguska, în 1908. Sau cu cel care a cauzat craterul Barringer din Arizona”, a adăugat cercetătorul român.

Specialişti din întreaga lume vor continua să urmărească asteroidul. Date mai exacte vor fi cunoscute în următorii ani.

„În perioada următoare, după ce vor fi efectuate mai multe observaţii (acum că a intrat în colimatorul astronomilor), vom avea o mai bună estimare a traiectoriei sale, ceea ce ne va oferi o mai bună estimare a şanselor de impact şi data/ora acestui eveniment, dacă acesta va avea loc (însă cel mai probabil va trebui să aşteptăm până în 2028 pentru a avea predicţii mai exacte)”, a precizat Claudiu Tănăselia.

Sursa foto: dailygalaxy.com

Citeste mai mult

Eveniment

Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani sărbătorește Ziua Mondială a Zonelor Umede

Publicat

Publicitate

Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani organizează, în această perioadă, o serie de activități destinate conștientizării opiniei publice cu privire la importanța zonelor umede. Scopul acestor activități este de a marca Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită  în fiecare an, la data de 2 februarie. Tema aleasă pentru acest an de Secretariatul Ramsar ,”Protejând zonele umede pentru viitorul nostru comun”, pune accent pe două concepte: unitatea noastră și viitorul nostru.

Aceste ecosisteme susțin viața și biodiversitatea, furnizează apă și hrană, oferă mijloace de trai, protejează împotriva fenomenelor meteorologice extreme și atenuează schimbările climatice.

Programul stabilit pentru marcarea acestui eveniment cuprinde: campanie de informare și conștientizare prin distribuire de materiale tematice în unitățile de învățământ, acțiune de informare cu tema „Zonele umede din județul Botoșani”, organizată în parteneriat cu Școala gimnazială nr. 8  Botoșani, expoziții tematice.

În județul Botoșani există 6 zone umede declarate situri Natura 2000, incluse în Rețeaua ecologică europeană NATURA 2000, și anume: Turbăria de la Dersca, Lacul Stânca-Costeşti, Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi, Acumulările Rogojești-Bucecea, Iazul Mare-Stăuceni-Dracșani, Mlaștina Iezerul Dorohoi. Aici trăiesc specii de păsări ocrotite la nivel european cum ar fi: egreta mare, stârcul de noapte, chira de baltă, acvila mică, codalbul, cormoranul mic, nagâț, prigorie.

“Acest eveniment atrage atenția asupra multiplelor beneficii economice, sociale și culturale ale zonelor umede. Protejarea și conservarea lor este importantă având în vedere faptul că, în prezent, ne confruntăm cu un declin semnificativ al biodiversității la nivel mondial, iar zonele acvatice au o rată a dispariției de trei mai mare decât pădurile.”, au declarat reprezentanții APM Botoşani.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending