Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (218)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 4 din 26 ianuarie 2024.  Editorialul lui Nicolae Manolescu se intitulează „Poezie şi empatie”.  Mare admirator al poeziei moderne care debutează  odată cu simbolismul, se poate constata că tratează cu oarecare blândeţe poezia clasică de până la romantism. Reţinem un fragment din acest eseu care merită citit şi numai pentru faptul că puteţi lămuri poziţia  preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România faţă de poezia românească: „În poezia clasică, erau exprimate sentimente dintre cele mai nobile. Poezia modernă, care îşi are unul din punctele de pornire în estetica urâtului, a rupt acest pact cu societatea. Nu-mi place neapărat, din motive greu de explicat astăzi, retragerea  poeziei moderne într-un turn de fildeş.  Dar acest lucru s-a întâmplat şi se întâmplă. Solitudinea poeziei moderne se datorează adoptării unor modalităţi abstracte de exprimare, ca şi pictura sau muzica, după cum am mai spus. Dacă acordăm  credit unuia din principalii poeticieni din secolul XX, Hugo Friedrich, la ideile căruia  am apelat nu o dată, poezia modernă se caracterizează prin negativitate, obscuritate şi absenţa  transcendenţei”.

            Şi fiindcă cei de la „România  literară”  au un dinte ascuţit pentru Eminescu, voi relua ultimul paragraf al eseului şi fiţi atenţi unde vrea Nicolae Manolescu  să-l includă  pe poetul nostru naţional: „Copilul din noi, care moare puţin câte puţin cu vârsta, nu uită versuri care aparţin propriei copilării a poeziei.  El a ştiut întotdeauna de ce i-au rămas vii în minte: fiindcă şi-a recunoscut nu o dată în ele trăirile proprii. Adultul ştie ceva în plus şi anume că poetul şi-a pus în ele trăirile proprii care sunt totodată şi ale lui. Uneori i se face dor de Grigore Alexandrescu, de Alecsandri, de Bolintineanu, de Coşbuc,  de Topârceanu,  de Goga, de Şt. O. Iosif, dar şi de alţii mai mărunţi.  Mi-a trecut prin cap să-i adun într-un capitol al „Istoriei critice” (dacă voi mai face o ediţie!), intitulat „Copilăria poeziei. Poezia pentru copii”.  Şi să-i trateze cu blândeţe necritică, întorcându-le empatia pe care am simţit-o de câte ori i-am citit de-a lungul timpului.  Ştiu şi până unde voi merge cu exemplele. Îmi stă ca un munte în cale Eminescu, a cărui poezie va deveni şi ea una pentru copii, dar abia la generaţiile următoare”.

 

„România literară” nr. 4 din 26 ianuarie 2024. Cristian Pătrăşconiu ia un interviu scriitorului Manuel Vilas (Spania).  Reţin punctele de vedere despre bucurie: 1. „Bucuria este biologică, este naturală, iar fericirea este socială”; 2. „Bucuria este o revoluţie pacifistă şi presupune lucruri foarte simple ale vieţii: a bea un pahar cu apă,  a vedea lumina soarelui”; 3. „Bucuria este misterioasă, pentru că ne duce până aproape de originile noastre”; 4. „Bucuria este prima celebrare a vieţii”; 5. „Bucuria se află în lucrurile simple”; 6. „Treapta decisivă este exact aceasta: cum să reuşeşti să obţii bucuria din suferinţă”; 7. „Bucuria este întotdeauna privată, personală”; 8. „Bucuria este un sentiment intim, primitiv, atavic”; 9. „Bucuria este un mare mister”; 10. „Kafka spunea că bucuria este o obligaţie”; 11. „Bucuria este revoluţionară, fiindcă nu implică succesul”.

Publicitate

 

„România literară” nr. 4 din 26 ianuarie. C.P. (probabil Cristian Pătrăşconiu) reia din discursul de la Premiul Nobel al lui Jonn Fosse, laureat al Premiului pentru Literatură în 2023.  El şi-a conceput discursul sub titlul „Limba  tăcerii”. Reţin o explicaţie a laureatului: „Însă o spunere tăcută, sau o limbă a tăcerii, vorbeşte mai ales din totalitatea unei opere. Fie că este vorba de un roman, de o piesă de teatru sau de un spectacol de teatru, nu părţile însele sunt importante, ci întregul, care trebuie să existe şi în fiecare detaliu – sau poate că pot cuteza despre spiritul întregului., un spirit care, într-un fel,  vorbeşte atât de aproape, cât şi de departe. Şi ce auzi atunci, dacă asculţi destul de atent? Auzi tăcerea. Şi aşa cum s-a spus, doar în tăcere poţi auzi vocea lui Dumnezeu. Poate.”

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Muceniță Glicheria fecioara

Publicat

Publicitate

Sfânta Muceniță Glicheria a trăit în timpul împăratului Antonin Piul (138-161) și a guvernatorului Savin, care stăpânea în Grecia. Ea s-a născut la Roma într-o familie bogată.

Tatăl ei, Macarie, a fost prefect și senator în cadrul Imperiului Roman. Sfânta a cunoscut credința în Hristos în familie de la tatăl ei, care era un bun creștin. Întreaga familie s-a mutat în Tracia, în orașul Traianopolis, unde nu după mult timp, ambii părinți ai sfintei mucenițe au trecut la cele veșnice. Crezând în Hristos și alăturându-se puținilor creștini din acele timpuri, Sfânta Muceniță Glicheria umbla cu dânșii în toate zilele în casa de rugăciuni și se ruga lui Hristos Dumnezeu și Preacuratei Fecioare Maria, către care și-a câștigat o deosebită dragoste.

Pentru că virtutea cea dintâi pe care Duhul Sfânt le-a dat-o Apostolilor speriați de frica iudeilor, a fost bărbăția și curajul mărturisirii, această virtute nu a lipsit nici Sfânta Muceniță Glicheria cea duhovnicească. În acele vremuri, sărbătorile păgâne erau momente în care întreaga cetate celebra idolii și zeii păgânismului. Sfânta Glicheria însă știa că numai Adevăratului Dumnezeu în Treime i se cuvine închinare și de aceea nu putea accepta starea în neadevăr.

Așadar, în timpul sărbătorii păgâne „Lampadoforia” (adică, purtare de lumină), închinată Zeiței Dia, când guvernatorul, împreună cu toți locuitorii cetății au adus jertfă idolilor, Sfânta și-a făcut semnul Sfintei Cruci pe frunte și a mers în fața guvernatorului de bunăvoie, mărturisind faptul ca este creștină și roaba a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Atunci guvernatorul i-a cerut Sfintei să se convertească la păgânism și să aducă și ea jertfă lui Zeus. Însă, Sfânta intrând în templul păgânesc, prin puterea rugăciunii către Dumnezeu, a făcut ca idolul lui Zeus să se surpe, căzând zdrobit la pământ.

Atunci, păgânii au aruncat cu pietre în Sfânta Muceniță Glicheria și pentru că nu o puteau lovi, au spânzurat-o de cosițe și au strujit-o pe tot trupul. Apoi a fost întemnițată, guvernatorul ordonând ca aceasta să nu primească mâncare. Însă Sfânta Muceniță Glicheria, datorită credenței sale, a primit hrana printr-un înger al Domnului, nepătimind niciun rău. Atunci când guvernatorul a intrat în temniță ca să vadă cum se chinuie Sfânta Glicheria, acesta a găsit o farfurie pe care era pâine, lapte și apă, cu toate că temnița era încuiată, fapt care l-a îngrozit, atât pe el, cât și pe cei care îl însoțeau.

După aceea, au aruncat-o într-un cuptor cu foc și, stingându-se focul cu rouă din cer, fecioara a ieșit nevătămată. Apoi, i-au jupuit pielea de pe cap, până la frunte, și au aruncat-o din nou în temniță, dar un înger al Domnului a vindecat-o. Toate aceste fapte minunate au făcut pe unul din temniceri, pe nume Laodichie, să se cutremure și să îl mărturisească pe Hristos. La auzul acestei vești, mai marii săi l-au decapitat.

Publicitate

Sfânta Muceniță Glicheria a fost dată în cele din urmă la lei. Aceștia nu s-au atins de sfântul ei trup, ci dimpotrivă au stat lângă ea să îi mângâie. Atunci, Sfânta s-a rugat Mirelui ceresc Hristos Domnul, să nu îi fie trecut acest pahar al suferinței martiriului. Așa s-a făcut că una dintre leoaice să-i dăruiască moartea. Astfel, Sfânta Muceniță Glicheria a primit cununa muceniciei și dându-și sufletul către Domnul. Episcopul Dionisie a luat trupul Sfânta Muceniță Glicheria și l-a înmormântat în apropierea cetății. Sfânta Glicheria a fost una dintre cele mai cunoscute sfinte martire din Tracia și Moesia, cinstirea ei fiind foarte răspândită.

Cunoaștem faptul că în anul 591 împărații Mauriciu și Heraclie i-au vizitat biserica din Heracleea și s-au închinat cu evlavie cinstitelor sale moaște. Mai târziu, în cel de-al VIII-lea secol, o parte dintre ele au fost duse și așezate spre cinstire la Lemnos.

Din sfintele ei moaște curge mir înmiresmat, care vindecă tot felul de boli grele.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Femeie de 91 de ani, salvată din flăcări, la Avrămeni. Incendiul i-a făcut scrum casa

Publicat

Publicitate

Intervenție dificilă a pompierilor de la Săveni, în această seară, pentru stingerea unui incendiu în localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Avrămeni. Apelul la 112 a fost făcut de un vecin, care a semnalat faptul că, în interiorul casei afectate de flăcări, se află o persoană greu deplasabilă.

 

La locul intervenției s-au deplasat pompierii din cadrul Stației Săveni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, un echipaj SMURD, membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din comună și un echipaj din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

 

Până la sosirea salvatorilor, femeia de 91 de ani a fost evacuată din locuință de către vecini. Aceasta a fost evaluată la fața locului de echipajele medicale deoarece suferise un atac de panica, ulterior fiind transportată la spital.

 

Publicitate

Intervenția a fost una dificilă deoarece incendiul se manifesta generalizat la una dintre camere și o bucătărie de vară. Salvatorii au acționat rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga locuință și la o anexă din imediata vecinătate. A fost înlăturat și pericolul de explozie, din interiorul clădirii fiind scoase patru butelii.

Cel mai probabil, incendiul a pornit în jurul coșului de fum neprotejat termic de materialele combustibile.

 

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor de fum, trebuie adoptate următoarele măsuri:

 

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– verificarea coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Citeste mai mult

Actualitate

Festivalul Filmului European (FFE) ajunge pentru al treilea an consecutiv la Botoșani

Publicat

Publicitate

Festivalul Filmului European revine la Botoșani pentru al treilea an consecutiv

Între 22 și 25 mai 2025, cinefilii din Botoșani sunt invitați la Cinema Unirea pentru o nouă ediție a Festivalului Filmului European (FFE). Evenimentul este organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Botoșani, iar intrarea este liberă la toate proiecțiile.

Ediția din acest an propune o selecție de 10 filme europene, curatoriată de Cătălin Olaru, directorul artistic al festivalului. Programul cuprinde filme de familie, documentare și lungmetraje de autor, provenite din diverse colțuri ale Europei.


📅 PROGRAM FFE | 22–25 mai 2025
📍 Cinema Unirea, Botoșani
🎟️ Acces gratuit


🔵 JOI, 22 mai
19:00Julie nu vorbește / Julie Keeps Quiet / Julie zwijgt
🎬 Regia: Leonardo van Dijl
🎞️ Belgia, Suedia | 2024 | 97’
📌 Gala de deschidere


🔵 VINERI, 23 mai
15:00Vestita invazie a urșilor în Sicilia
🎬 Regia: Lorenzo Mattotti
🎞️ Franța, Italia | 2019 | 82’ | Film de familie

Publicitate

17:00Femei pe fugă / Gone Running
🎬 Regia: Gábor Herendi
🎞️ Ungaria | 2024 | 105’

19:00Oase și nume / Bones and Names
🎬 Regia: Fabian Stumm
🎞️ Germania | 2023 | 104’


🔵 SÂMBĂTĂ, 24 mai
15:30Dilili la Paris / Dilili in Paris
🎬 Regia: Michel Ocelot
🎞️ Franța, Germania, Belgia | 2018 | 95’ | Film de familie

17:30Dahomey
🎬 Regia: Mati Diop
🎞️ Franța, Senegal | 2024 | 68’ | Documentar

19:00Terapie de familie / Family Therapy
🎬 Regia: Sonja Prosenc
🎞️ Slovenia, Italia, Norvegia, Croația, Serbia | 2024 | 122’


🔵 DUMINICĂ, 25 mai
15:00Și porcii merg în Rai / Even Pigs Go to Heaven
🎬 Regia: Goran Dukić
🎞️ Croația, Macedonia | 2022 | 86’

17:00Niciodată să nu spui niciodată / Never Say Never
🎬 Regia: Branislav Misík
🎞️ Slovacia, Cehia | 2023 | 104’

19:00Limbă străină / Foreign Language
🎬 Regia: Claire Burger
🎞️ Franța, Germania, Belgia | 2024 | 105’

 

Detalii despre filme pe: https://ffe.ro/2025/program-filme/?locatie=boto%C8%99ani

Citeste mai mult

Eveniment

Un ied jucăuș, căzut într-o fântână dezafectată, a fost salvat de pompieri, la Vlăsinești

Publicat

Publicitate

Incidentul a avut loc în această după amiază în localitatea Sârbi, comuna Vlăsinești. Micul aventurier păștea în curtea unei gospodării al cărei proprietar nu era acasă. Ajuns pe fântână, capacul din lemn a cedat sub greutatea animalului, iar acesta s-a prăbușit în gol aproximativ opt metri. Un vecin, martor la întâmplare, a încercat să îl salveze, dar neavând mijloacele necesare, a apelat la sprijinul salvatorilor botoșăneni.

 

Un echipaj din cadrul Stației Săveni s-a deplasat de urgență la fața locului, iar cu ajutorul kitului de salvare din medii ostile, un pompier a coborât în fântână și a reușit extragerea iedului în siguranță, acesta fiind predat cu bine la suprafață.

Operațiunea a durat aproape jumătate de oră, iar animalul a fost predat proprietarului.

 

Felicitări echipei de intervenție pentru promptitudine, profesionalism și grija față de fiecare viață.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending