Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (212)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Ziarul „Lumina” din 16 ianuarie 2024.  Arhim. Mihail Daniliuc  ne prezintă un an din viaţa lui Eminescu (1874), acesta având 24 de ani.  Reţinem din acest eseu: 1. „începutul anului 1874 l-a găsit pe studentul Eminescu la Berlin, înscris la Facultatea de Filosofie, cu speranţa reîntoarcerii în ţară şi încartiruirea într-o ocupaţie pe măsura studiilor şi aspiraţiilor sale”; 2. „la finele lui ianuarie primeşte o scrisoare de la Maiorescu: „Cum stai cu doctoratul în filozofie? Îl faci la Berlin? Te rog să vezi în această întrebare un semn de atenţie şi considerare, ce o avem toţi din cercul nostru pentru Dumneata”; 3. „probabil într-o discuţie anterioară Maiorescu i-a vorbit de planul său: numirea poetului ca profesor la Universitatea din Iaşi, după susţinerea doctoratului. Oarecum neîncrezător, studentul i-a răspuns ministrului: „Cred că o astfel de propunere nu-mi poate fi decât măgulitoare.  După conştiinţa mea, totuşi, ea vine prea devreme”;  4. prin martie, Eminescu îi scrie lui Maiorescu că s-a hotărât să demisioneze de la slujba pe care o avea la Legaţia României fiindcă îl împiedică să se focuseze pe doctorat,  fapt ce i-ar permite să vină la Iaşi să-l pregătească: „În timpul şederii mele la Iaşi aş putea să mă ocup mai de aproape cu numitele două obiecte ale doctoratului şi astfel, cu această împărţire a timpului, ar fi aranjată partea cea mai principală”.  Maiorescu insistă ca Eminescu să rămână la Berlin şi, ca ministru, îi acordă o bursă de studii în valoare de 100 de galbeni.  Deşi şi-a luat angajamentul ca în august să finalizeze doctoratul, ezitările şi oboseala i-au anulat speranţa; 5. „… la finele lui iulie se întoarce la Botoşani unde lucrurile se cam complicaseră, deoarece surorile lui, Harieta şi Aglaia, fiind la Praga, s-au îmbolnăvit de tifos, iar Gheorghe Eminovici pleacă acolo cu scopul de a le aduce acasă”; 6. de la Ipoteşti pleacă la Iaşi unde, la sfârşitul lui august, preia funcţia de director al Bibliotecii Centrale. Tot în această perioadă primeşte vestea de la Berlin că fratele său, medicul Şerban, e grav bolnav; 7. ca bibliotecar, la 15 octombrie face un raport către Ministerul Instrucţiunii, cerând 585 de lei pentru a achiziţiona şapte cărţi de la un anticar ieşean, pe care le considera foarte importante. Printre aceste cărţi se aflau: „Cele Şapte Taine” scrisă în 1644 de Mitropolitul Varlaam al Moldovei, „Psaltirea „ în versuri, tradusă în  1673 de Mitropolitul Moldovei Dosoftei şi „Acatistul Născătoarei de Dumnezeu, tipărit tot în 1763 de acelaşi Dosoftei;  8. concomitent  cu munca de bibliotecar va suplini  la catedra lui Xenopol, cursuri de logică; 9. în acelaşi timp va lucra, la  cererea lui Maiorescu, la un manual de lecturi literare; 10. în noiembrie, într-o şedinţă a Junimii l-a prezentat pe noul venit, Ion Creangă, cu care va lega o prietenie nezdruncinată; 11. la Iaşi vine Ioan Slavici, iar Eminescu, la cererea scriitorului ardelean, îl va însoţi peste tot, arătându-i frumuseţile acestui oraş; 12.  pe 29 noiembrie, moare la Berlin, la vârsta de 33 de ani, fratele Şerban Eminovici.  Va fi înmormânta pe 2 decembrie prin grija Legaţiei României, fără ca cineva din familie să participe; 13. în acelaşi timp, la 24 de ani, Eminescu va scrie: „Împărat şi proletar”, „Pustnicul”, „Cum negustorii din Constantinopol”,  „Preot şi filosof”, „O, adevăr sublime…”, „Confesiune”, „ Scrisori din Cordun, „Luna iese dintre codri”.

Concluzionează arhim. Mihail Daniliuc: „Cam aşa arată un an din viaţa lui Eminescu: un amalgam de evenimente, sarcini, împliniri, deziluzii, căderi şi ridicări, tristeţi şi palide bucurii.  La final, din versurile zămislite de mintea-i strălucită la 24 de ani, am ales o strofă din „Împărat şi proletar”, care înfăţişează parte din  zbuciumul vieţii pământeşti: „Când ştii că visu-acesta cu moarte se sfârşeşte, / Că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi / Oricât ai drege-n lume – atunci te oboseşte / Eterna alergare… ş-un gând te-ademeneşte: / Că vis al morţii e viaţa lumii-ntreagă”.

Ziarul „Lumina” din 16 ianuarie 2024. Preotul Eugen Drăgoi publică articolul „Mihai Eminescu despre Episcopul Melchisedec Ştefănescu.  Reţinem: „Poetul Mihai Eminescu (1850 – 1889) şi Episcopul Melchisedec Ştefănescu (1823 – 1892) al Dunării de Jos şi apoi al Romanului, născuţi amândoi în nordul Moldovei, împreună cu alţi  reprezentanţi ai vieţii culturale şi religioase din acea epocă, au fost destine providenţiale naţionale care şi-au asumat lupta pentru neam, limbă şi credinţă, purtând în inimă, până la  ultima suflare, dorinţa de a-i sluji pe români, de a sprijini creşterea lor morală,  patriotică şi culturală spre mai binele tuturor”.

Iosif Naniescu, Mitropolitul Moldovei,  îl considera pe Melchisedec Ştefănescu ca fiind „cel mai învăţat episcop al românilor”, iar D. Vatamaniuc consideră că „Episcopul de Roman insistă asupra importanţei literaturii bisericeşti în păstrarea unităţii limbii române. Atrage atenţia şi asupra faptului că limba acestei literaturi este o limbă vie, ca şi cea a poporului. Asemenea opinii împărtăşea şi Eminescu cum se vede şi din interesul său pentru tot ce ţinea de vechiul scris românesc”. Episcopul a beneficiat şi de aprecierile lui Eminescu, acesta folosindu-se în articolele sale din „Timpul”  de lucrările ierarhului Dunării de Jos. Pr. Eugen Drăgoi reia opinia lui Eminescu despre Biserica Ortodoxă Română , exprimată în „Timpul” nr. 63 din 1882: „Biserica? Creaţiunea aceasta eminamente naţională a unui Iuga Vodă, carele la anul 1399 încă o face neatârnată de orice ierarhie bisericească, Biserica lui Matei Basarab şi a lui Varlaam, MAICA SPIRITUALĂ A NEAMULUI ROMÂNESC,  care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică, ea care domneşte puternică dincolo de graniţele noastre şi e AZILUL DE MÂNTUIRE NAŢIONALĂ A ŢĂRII UNDE ROMÂNIA NU ARE STAT…”.

Eminescu apreciază „Cronica Huşilor” (tipărită în 1869 la Bucureşti) a lui Melchisedec Ştefănescu, pe care o pomeneşte în mai multe numere ale „Timpului”.

Publicitate

Adaugă Pr. Eugen Drăgoi: „La finele anului 1880, Eminescu publică în şase numere din luna decembrie, fragmente din raportul Episcopului Melchisedec al Romanului referitor la limba cărţilor religioase. Această chestiune se dezbătuse mai înainte în şedinţa Academiei Române din 21 septembrie 1879, unde Melchisedec se implică în dircuţie şi, în anul următor, în cadrulSinodului Bisericii Ortodoxe Române”. Fiindcă Episcopul Melchisedec Ştefănescu  continua să se manifeste  cu referire la „ridicarea calităţii cărţilor bisericeşti şi a utilizării unei limbi româneşti înţeleasă de toţi românii de pretutindeni”, Eminescu  hotărăşte: „Cu numărul de astăzi începem a publica în foiletonul nostru literar raportul pe carele P.S.S Episcopul de Roman l-a prezentat în sesiunea aceasta a Sf. Sinod. Acest raport privitor, privitor la  retipărirea şi editarea cărţilor bisericeşti, e o lucareconcepută cutoată adâncimea şi cu toate cunoştinţele istorice şi filologice pe care le cere însemnătatea obiectului” („Timpul” nr. 277 din 12 / 24 decembrie 1880).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Femeie de 91 de ani, salvată din flăcări, la Avrămeni. Incendiul i-a făcut scrum casa

Publicat

acum 8 ore

luni, 12.05.2025

de

Publicitate

Intervenție dificilă a pompierilor de la Săveni, în această seară, pentru stingerea unui incendiu în localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Avrămeni. Apelul la 112 a fost făcut de un vecin, care a semnalat faptul că, în interiorul casei afectate de flăcări, se află o persoană greu deplasabilă.

 

La locul intervenției s-au deplasat pompierii din cadrul Stației Săveni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, un echipaj SMURD, membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din comună și un echipaj din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

 

Până la sosirea salvatorilor, femeia de 91 de ani a fost evacuată din locuință de către vecini. Aceasta a fost evaluată la fața locului de echipajele medicale deoarece suferise un atac de panica, ulterior fiind transportată la spital.

 

Publicitate

Intervenția a fost una dificilă deoarece incendiul se manifesta generalizat la una dintre camere și o bucătărie de vară. Salvatorii au acționat rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga locuință și la o anexă din imediata vecinătate. A fost înlăturat și pericolul de explozie, din interiorul clădirii fiind scoase patru butelii.

Cel mai probabil, incendiul a pornit în jurul coșului de fum neprotejat termic de materialele combustibile.

 

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor de fum, trebuie adoptate următoarele măsuri:

 

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– verificarea coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Citeste mai mult

Cultura

Festivalul Filmului European (FFE) ajunge pentru al treilea an consecutiv la Botoșani

Publicat

acum 10 ore

luni, 12.05.2025

de

Publicitate

Festivalul Filmului European revine la Botoșani pentru al treilea an consecutiv

Între 22 și 25 mai 2025, cinefilii din Botoșani sunt invitați la Cinema Unirea pentru o nouă ediție a Festivalului Filmului European (FFE). Evenimentul este organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Botoșani, iar intrarea este liberă la toate proiecțiile.

Ediția din acest an propune o selecție de 10 filme europene, curatoriată de Cătălin Olaru, directorul artistic al festivalului. Programul cuprinde filme de familie, documentare și lungmetraje de autor, provenite din diverse colțuri ale Europei.

📅 PROGRAM FFE | 22–25 mai 2025
📍 Cinema Unirea, Botoșani
🎟️ Acces gratuit

🔵 JOI, 22 mai
19:00 – Julie nu vorbește / Julie Keeps Quiet / Julie zwijgt
🎬 Regia: Leonardo van Dijl
🎞️ Belgia, Suedia | 2024 | 97’
📌 Gala de deschidere

🔵 VINERI, 23 mai
15:00 – Vestita invazie a urșilor în Sicilia
🎬 Regia: Lorenzo Mattotti
🎞️ Franța, Italia | 2019 | 82’ | Film de familie

Publicitate

17:00 – Femei pe fugă / Gone Running
🎬 Regia: Gábor Herendi
🎞️ Ungaria | 2024 | 105’

19:00 – Oase și nume / Bones and Names
🎬 Regia: Fabian Stumm
🎞️ Germania | 2023 | 104’

🔵 SÂMBĂTĂ, 24 mai
15:30 – Dilili la Paris / Dilili in Paris
🎬 Regia: Michel Ocelot
🎞️ Franța, Germania, Belgia | 2018 | 95’ | Film de familie

17:30 – Dahomey
🎬 Regia: Mati Diop
🎞️ Franța, Senegal | 2024 | 68’ | Documentar

19:00 – Terapie de familie / Family Therapy
🎬 Regia: Sonja Prosenc
🎞️ Slovenia, Italia, Norvegia, Croația, Serbia | 2024 | 122’

🔵 DUMINICĂ, 25 mai
15:00 – Și porcii merg în Rai / Even Pigs Go to Heaven
🎬 Regia: Goran Dukić
🎞️ Croația, Macedonia | 2022 | 86’

17:00 – Niciodată să nu spui niciodată / Never Say Never
🎬 Regia: Branislav Misík
🎞️ Slovacia, Cehia | 2023 | 104’

19:00 – Limbă străină / Foreign Language
🎬 Regia: Claire Burger
🎞️ Franța, Germania, Belgia | 2024 | 105’

 

Detalii despre filme pe: https://ffe.ro/2025/program-filme/?locatie=boto%C8%99ani

Citeste mai mult

Eveniment

Un ied jucăuș, căzut într-o fântână dezafectată, a fost salvat de pompieri, la Vlăsinești

Publicat

acum 12 ore

luni, 12.05.2025

de

Publicitate

Incidentul a avut loc în această după amiază în localitatea Sârbi, comuna Vlăsinești. Micul aventurier păștea în curtea unei gospodării al cărei proprietar nu era acasă. Ajuns pe fântână, capacul din lemn a cedat sub greutatea animalului, iar acesta s-a prăbușit în gol aproximativ opt metri. Un vecin, martor la întâmplare, a încercat să îl salveze, dar neavând mijloacele necesare, a apelat la sprijinul salvatorilor botoșăneni.

 

Un echipaj din cadrul Stației Săveni s-a deplasat de urgență la fața locului, iar cu ajutorul kitului de salvare din medii ostile, un pompier a coborât în fântână și a reușit extragerea iedului în siguranță, acesta fiind predat cu bine la suprafață.

Operațiunea a durat aproape jumătate de oră, iar animalul a fost predat proprietarului.

 

Felicitări echipei de intervenție pentru promptitudine, profesionalism și grija față de fiecare viață.

Publicitate

Citeste mai mult

Actualitate

DNA cere înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul expertului Radu Judele

Publicat

acum 12 ore

luni, 12.05.2025

de

Publicitate

DNA a solicitat înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu cea a arestului preventiv în cazul expertului Radu Judele, inculpat alături de Dumitru Buzatu într-un dosar care vizează infracțiuni de corupție.

La termenul care a avut loc luni la Tribunalul Vaslui a fost vizionată o înregistrare de la termenul anterior, în care se vede cum, în fața sălii de judecată, inculpatul Radu Judele s-a apropiat de un martor cu care nu avea voie să comunice și a vorbit cu acesta pentru scurt timp, instanța urmând să se pronunțe marți cu privire la înlocuirea controlului judiciar.

‘Doar am salutat. Nu mi-am imaginat că s-ar putea interpreta. Consider că a fost o întâlnire accidentală în fața sălii de judecată’, a afirmat Radu Judele în fața instanței.

Procurorul DNA a precizat că întâlnirea celor doi a durat aproximativ 30 de secunde, motiv pentru care nu s-ar putea considera că a fost una accidentală. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a invocat faptul că inculpatul a inițiat întâlnirea și că ar fi avut astfel o atitudine sfidătoare față de organele judiciare.

Avocatul Liviu Bran consideră că inculpatul Radu Judele nu a greșit cu nimic salutând martorul din dosar și a subliniat că întâlnirea a avut loc în cadrul procesului, pe holul tribunalului, lucru care nu ar trebui să ridice vreo suspiciune.

‘Nu s-a întâlnit în alt cadru decât cel procesual. (…) Suntem oameni, nu animale, ne salutăm. Cred că încă suntem normali din toate punctele de vedere. A spune că acest om a încălcat o dispoziție printr-un simplu salut este absurd. Are dreptul la viață, la demnitate, nu putem să-i călcăm acest drept’, a afirmat apărătorul lui Judele.

Publicitate

Liviu Bran a solicitat, totodată, ca ședințele următoare din dosar să fie secrete și a invocat presiunea mediatică în acest caz, cererea fiind respinsă de judecător.

La solicitarea unuia dintre avocații lui Dumitru Buzatu, instanța a interzis publicarea de către reprezentanții mass-media a unor informații importante din declarațiile pe care martorii din dosar le dau în fața instanței, invocând faptul că prezentarea unor astfel de date în presă ar putea influența martorii audiați ulterior.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending