Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (212)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Ziarul „Lumina” din 16 ianuarie 2024.  Arhim. Mihail Daniliuc  ne prezintă un an din viaţa lui Eminescu (1874), acesta având 24 de ani.  Reţinem din acest eseu: 1. „începutul anului 1874 l-a găsit pe studentul Eminescu la Berlin, înscris la Facultatea de Filosofie, cu speranţa reîntoarcerii în ţară şi încartiruirea într-o ocupaţie pe măsura studiilor şi aspiraţiilor sale”; 2. „la finele lui ianuarie primeşte o scrisoare de la Maiorescu: „Cum stai cu doctoratul în filozofie? Îl faci la Berlin? Te rog să vezi în această întrebare un semn de atenţie şi considerare, ce o avem toţi din cercul nostru pentru Dumneata”; 3. „probabil într-o discuţie anterioară Maiorescu i-a vorbit de planul său: numirea poetului ca profesor la Universitatea din Iaşi, după susţinerea doctoratului. Oarecum neîncrezător, studentul i-a răspuns ministrului: „Cred că o astfel de propunere nu-mi poate fi decât măgulitoare.  După conştiinţa mea, totuşi, ea vine prea devreme”;  4. prin martie, Eminescu îi scrie lui Maiorescu că s-a hotărât să demisioneze de la slujba pe care o avea la Legaţia României fiindcă îl împiedică să se focuseze pe doctorat,  fapt ce i-ar permite să vină la Iaşi să-l pregătească: „În timpul şederii mele la Iaşi aş putea să mă ocup mai de aproape cu numitele două obiecte ale doctoratului şi astfel, cu această împărţire a timpului, ar fi aranjată partea cea mai principală”.  Maiorescu insistă ca Eminescu să rămână la Berlin şi, ca ministru, îi acordă o bursă de studii în valoare de 100 de galbeni.  Deşi şi-a luat angajamentul ca în august să finalizeze doctoratul, ezitările şi oboseala i-au anulat speranţa; 5. „… la finele lui iulie se întoarce la Botoşani unde lucrurile se cam complicaseră, deoarece surorile lui, Harieta şi Aglaia, fiind la Praga, s-au îmbolnăvit de tifos, iar Gheorghe Eminovici pleacă acolo cu scopul de a le aduce acasă”; 6. de la Ipoteşti pleacă la Iaşi unde, la sfârşitul lui august, preia funcţia de director al Bibliotecii Centrale. Tot în această perioadă primeşte vestea de la Berlin că fratele său, medicul Şerban, e grav bolnav; 7. ca bibliotecar, la 15 octombrie face un raport către Ministerul Instrucţiunii, cerând 585 de lei pentru a achiziţiona şapte cărţi de la un anticar ieşean, pe care le considera foarte importante. Printre aceste cărţi se aflau: „Cele Şapte Taine” scrisă în 1644 de Mitropolitul Varlaam al Moldovei, „Psaltirea „ în versuri, tradusă în  1673 de Mitropolitul Moldovei Dosoftei şi „Acatistul Născătoarei de Dumnezeu, tipărit tot în 1763 de acelaşi Dosoftei;  8. concomitent  cu munca de bibliotecar va suplini  la catedra lui Xenopol, cursuri de logică; 9. în acelaşi timp va lucra, la  cererea lui Maiorescu, la un manual de lecturi literare; 10. în noiembrie, într-o şedinţă a Junimii l-a prezentat pe noul venit, Ion Creangă, cu care va lega o prietenie nezdruncinată; 11. la Iaşi vine Ioan Slavici, iar Eminescu, la cererea scriitorului ardelean, îl va însoţi peste tot, arătându-i frumuseţile acestui oraş; 12.  pe 29 noiembrie, moare la Berlin, la vârsta de 33 de ani, fratele Şerban Eminovici.  Va fi înmormânta pe 2 decembrie prin grija Legaţiei României, fără ca cineva din familie să participe; 13. în acelaşi timp, la 24 de ani, Eminescu va scrie: „Împărat şi proletar”, „Pustnicul”, „Cum negustorii din Constantinopol”,  „Preot şi filosof”, „O, adevăr sublime…”, „Confesiune”, „ Scrisori din Cordun, „Luna iese dintre codri”.

Concluzionează arhim. Mihail Daniliuc: „Cam aşa arată un an din viaţa lui Eminescu: un amalgam de evenimente, sarcini, împliniri, deziluzii, căderi şi ridicări, tristeţi şi palide bucurii.  La final, din versurile zămislite de mintea-i strălucită la 24 de ani, am ales o strofă din „Împărat şi proletar”, care înfăţişează parte din  zbuciumul vieţii pământeşti: „Când ştii că visu-acesta cu moarte se sfârşeşte, / Că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi / Oricât ai drege-n lume – atunci te oboseşte / Eterna alergare… ş-un gând te-ademeneşte: / Că vis al morţii e viaţa lumii-ntreagă”.

Ziarul „Lumina” din 16 ianuarie 2024. Preotul Eugen Drăgoi publică articolul „Mihai Eminescu despre Episcopul Melchisedec Ştefănescu.  Reţinem: „Poetul Mihai Eminescu (1850 – 1889) şi Episcopul Melchisedec Ştefănescu (1823 – 1892) al Dunării de Jos şi apoi al Romanului, născuţi amândoi în nordul Moldovei, împreună cu alţi  reprezentanţi ai vieţii culturale şi religioase din acea epocă, au fost destine providenţiale naţionale care şi-au asumat lupta pentru neam, limbă şi credinţă, purtând în inimă, până la  ultima suflare, dorinţa de a-i sluji pe români, de a sprijini creşterea lor morală,  patriotică şi culturală spre mai binele tuturor”.

Iosif Naniescu, Mitropolitul Moldovei,  îl considera pe Melchisedec Ştefănescu ca fiind „cel mai învăţat episcop al românilor”, iar D. Vatamaniuc consideră că „Episcopul de Roman insistă asupra importanţei literaturii bisericeşti în păstrarea unităţii limbii române. Atrage atenţia şi asupra faptului că limba acestei literaturi este o limbă vie, ca şi cea a poporului. Asemenea opinii împărtăşea şi Eminescu cum se vede şi din interesul său pentru tot ce ţinea de vechiul scris românesc”. Episcopul a beneficiat şi de aprecierile lui Eminescu, acesta folosindu-se în articolele sale din „Timpul”  de lucrările ierarhului Dunării de Jos. Pr. Eugen Drăgoi reia opinia lui Eminescu despre Biserica Ortodoxă Română , exprimată în „Timpul” nr. 63 din 1882: „Biserica? Creaţiunea aceasta eminamente naţională a unui Iuga Vodă, carele la anul 1399 încă o face neatârnată de orice ierarhie bisericească, Biserica lui Matei Basarab şi a lui Varlaam, MAICA SPIRITUALĂ A NEAMULUI ROMÂNESC,  care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică, ea care domneşte puternică dincolo de graniţele noastre şi e AZILUL DE MÂNTUIRE NAŢIONALĂ A ŢĂRII UNDE ROMÂNIA NU ARE STAT…”.

Eminescu apreciază „Cronica Huşilor” (tipărită în 1869 la Bucureşti) a lui Melchisedec Ştefănescu, pe care o pomeneşte în mai multe numere ale „Timpului”.

Publicitate

Adaugă Pr. Eugen Drăgoi: „La finele anului 1880, Eminescu publică în şase numere din luna decembrie, fragmente din raportul Episcopului Melchisedec al Romanului referitor la limba cărţilor religioase. Această chestiune se dezbătuse mai înainte în şedinţa Academiei Române din 21 septembrie 1879, unde Melchisedec se implică în dircuţie şi, în anul următor, în cadrulSinodului Bisericii Ortodoxe Române”. Fiindcă Episcopul Melchisedec Ştefănescu  continua să se manifeste  cu referire la „ridicarea calităţii cărţilor bisericeşti şi a utilizării unei limbi româneşti înţeleasă de toţi românii de pretutindeni”, Eminescu  hotărăşte: „Cu numărul de astăzi începem a publica în foiletonul nostru literar raportul pe carele P.S.S Episcopul de Roman l-a prezentat în sesiunea aceasta a Sf. Sinod. Acest raport privitor, privitor la  retipărirea şi editarea cărţilor bisericeşti, e o lucareconcepută cutoată adâncimea şi cu toate cunoştinţele istorice şi filologice pe care le cere însemnătatea obiectului” („Timpul” nr. 277 din 12 / 24 decembrie 1880).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO Botoșani: Activități preventive desfășurate de polițiștii rutieri

Publicat

Publicitate

*Activități preventive desfășurate de polițiștii rutieri*

 

La data de 1 iulie 2025, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au desfășurat o activitate educativ-preventivă dedicată tinerilor care se deplasează pe biciclete sau trotinete, în cadrul unei campanii de conștientizare privind siguranța rutieră.

 

Activitatea s-a adresat celor mai tineri participanți la trafic, având ca obiectiv principal formarea unui comportament rutier responsabil încă de la cele mai fragede vârste.

 

Publicitate

Totodată, au fost oferite recomandări utile privind utilizarea în siguranță a trotinetelor și bicicletelor fiind evidențiate riscurile la care se expun copiii și adolescenții atunci când nu respectă regulile de circulație.

 

Tinerilor le-au fost oferite veste reflectorizante și pliante cu informații utile, care să îi ajute să rețină regulile de bază privind deplasarea în siguranță, atât ca pietoni, cât și ca utilizatori ai mijloacelor de deplasare individuale.

Citeste mai mult

Eveniment

Funcționari din Botoșani, reținuți într-un dosar privind identități false pentru mii de cetățeni străini

Publicat

Publicitate

Doi funcționari publici au fost reținuți de procurorii Parchetului General în dosarul privind obținerea de documente de identitate românești false pentru persoane din Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals informatic în formă continuată și luarea de măsuri preventive față de patru persoane, respectiv:

– pentru doi funcționari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor a fost dispusă măsura reținerii pe o durată de 24 de ore;

– pentru alți doi funcționari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar.

Marți, polițiștii de frontieră, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au efectuat peste 206 de percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice.

Cercetările se referă la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici din județul Botoșani, precum și dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.

Publicitate

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici dintr-un serviciu de evidența populației și o primărie, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova.

Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România, precizează anchetatorii.

Datele menționate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor, în condițiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetățenie română anterior falsificate, sunt incluse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor.

Astfel, în cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv un număr de 7.000 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state, foste republici sovietice. AGERPRES/

Citeste mai mult

Eveniment

Participarea Muzeului Județean Botoșani la Expoziția itinerantă „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova”

Publicat

Publicitate

Pe 2 iulie 2025, de la ora 12.00, la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț are loc vernisajul expoziției itinerante „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova”, la care Muzeul Județean Botoșani participă cu piese valoroase din patrimoniul cultural al Muzeului de Etnografie.

Expoziția a fost inițiată de dr. Roxana Deca și de colegii de la Muzeul Olteniei Craiova, reunind, alături de piesele din arealul etnografic al Botoșaniului, țesături din patrimoniul Complexului Muzeal Național „Astra” Sibiu, Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Muzeului Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” Sighetul Marmației și Muzeului de Etnografie Piatra-Neamț, alături de valoroasele covoare oltenești.

Evenimentul expozițional a fost deschis la Craiova, între 27 septembrie 2024 și 19 ianuarie 2025. Pe 5 februarie, al doilea popas al expoziției itinerante a fost Muzeul Național al Țăranului Român, cu prilejul a 35 de ani de la (re)înființarea instituției. Ulterior, la Sighetul Marmației, valoroasele piese au decorat pereții Palatului „Reduta”, unde au fost etalate în intervalul 8 aprilie – 22 iunie 2025.

Piatra-Neamț, unde expoziția va putea fi vizitată între 2 iulie și 28 septembrie 2025, reprezintă a patra și ultima etapă din acest an, pe simezele Muzeului de Istorie și Arheologie fiind etalate peste 40 de covoare (scoarțe, lăicere, păretare, țoluri, carpete, macaturi), la care se adaugă ștergare, fețe de pernă, glugi, cingători, trăistuțe, mostre de țesături din colecțiile Minerva Cosma și Dumitru Cosma (deținute de Muzeul ASTRA Sibiu).

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Omagierea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la Dorohoi – o lecție de istorie și credință pentru cei mici

Publicat

Publicitate

Protopopiatul Dorohoi, în colaborare cu Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, a organizat o activitate cultural-religioasă dedicată Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, în cadrul parteneriatului „Școala de Vară” cu Centrul „Jurjac” din Dorohoi.

Evenimentul s-a desfășurat în două etape, reunind copii, reprezentanți ai Centrului de zi „Jurjac” și ai Protopopiatului Dorohoi, într-un cadru educativ și spiritual deosebit. Prima parte a activității a avut loc în Catedrala din Dorohoi, unde participanții au fost invitați să ia parte la o activitate interactivă de cunoaștere și la o scurtă cateheză, în care s-a subliniat rolul credinței în viața copiilor și în formarea caracterului creștin, precizează publicația Slova Creștină de Dorohoi.

A doua parte s-a desfășurat în Sala de ședințe a Protopopiatului Dorohoi și a fost dedicată personalității și moștenirii lăsate de marele voievod al Moldovei. Copiii au avut ocazia să afle detalii din viața și domnia lui Ștefan cel Mare printr-o prezentare biografică adaptată vârstei lor, să participe la un program de lectură tematică și să ia parte la un mic atelier de muzică. În cadrul atelierului, au învățat și interpretat cu emoție cântecul „Când a fost să moară Ștefan”, omagiu artistic adus celui ce a fost numit de popor „atletul lui Hristos”.

Prin această inițiativă, organizatorii și-au propus să insufle tinerelor generații respectul pentru valorile istorice și religioase ale neamului românesc, consolidând totodată legătura dintre școală, biserică și comunitate.
Activitatea s-a bucurat de un real succes și de implicarea activă a participanților, demonstrând încă o dată că educația religioasă și culturală poate fi transmisă cu eficiență prin metode interactive și adaptate copiilor.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending