Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (212)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Ziarul „Lumina” din 16 ianuarie 2024.  Arhim. Mihail Daniliuc  ne prezintă un an din viaţa lui Eminescu (1874), acesta având 24 de ani.  Reţinem din acest eseu: 1. „începutul anului 1874 l-a găsit pe studentul Eminescu la Berlin, înscris la Facultatea de Filosofie, cu speranţa reîntoarcerii în ţară şi încartiruirea într-o ocupaţie pe măsura studiilor şi aspiraţiilor sale”; 2. „la finele lui ianuarie primeşte o scrisoare de la Maiorescu: „Cum stai cu doctoratul în filozofie? Îl faci la Berlin? Te rog să vezi în această întrebare un semn de atenţie şi considerare, ce o avem toţi din cercul nostru pentru Dumneata”; 3. „probabil într-o discuţie anterioară Maiorescu i-a vorbit de planul său: numirea poetului ca profesor la Universitatea din Iaşi, după susţinerea doctoratului. Oarecum neîncrezător, studentul i-a răspuns ministrului: „Cred că o astfel de propunere nu-mi poate fi decât măgulitoare.  După conştiinţa mea, totuşi, ea vine prea devreme”;  4. prin martie, Eminescu îi scrie lui Maiorescu că s-a hotărât să demisioneze de la slujba pe care o avea la Legaţia României fiindcă îl împiedică să se focuseze pe doctorat,  fapt ce i-ar permite să vină la Iaşi să-l pregătească: „În timpul şederii mele la Iaşi aş putea să mă ocup mai de aproape cu numitele două obiecte ale doctoratului şi astfel, cu această împărţire a timpului, ar fi aranjată partea cea mai principală”.  Maiorescu insistă ca Eminescu să rămână la Berlin şi, ca ministru, îi acordă o bursă de studii în valoare de 100 de galbeni.  Deşi şi-a luat angajamentul ca în august să finalizeze doctoratul, ezitările şi oboseala i-au anulat speranţa; 5. „… la finele lui iulie se întoarce la Botoşani unde lucrurile se cam complicaseră, deoarece surorile lui, Harieta şi Aglaia, fiind la Praga, s-au îmbolnăvit de tifos, iar Gheorghe Eminovici pleacă acolo cu scopul de a le aduce acasă”; 6. de la Ipoteşti pleacă la Iaşi unde, la sfârşitul lui august, preia funcţia de director al Bibliotecii Centrale. Tot în această perioadă primeşte vestea de la Berlin că fratele său, medicul Şerban, e grav bolnav; 7. ca bibliotecar, la 15 octombrie face un raport către Ministerul Instrucţiunii, cerând 585 de lei pentru a achiziţiona şapte cărţi de la un anticar ieşean, pe care le considera foarte importante. Printre aceste cărţi se aflau: „Cele Şapte Taine” scrisă în 1644 de Mitropolitul Varlaam al Moldovei, „Psaltirea „ în versuri, tradusă în  1673 de Mitropolitul Moldovei Dosoftei şi „Acatistul Născătoarei de Dumnezeu, tipărit tot în 1763 de acelaşi Dosoftei;  8. concomitent  cu munca de bibliotecar va suplini  la catedra lui Xenopol, cursuri de logică; 9. în acelaşi timp va lucra, la  cererea lui Maiorescu, la un manual de lecturi literare; 10. în noiembrie, într-o şedinţă a Junimii l-a prezentat pe noul venit, Ion Creangă, cu care va lega o prietenie nezdruncinată; 11. la Iaşi vine Ioan Slavici, iar Eminescu, la cererea scriitorului ardelean, îl va însoţi peste tot, arătându-i frumuseţile acestui oraş; 12.  pe 29 noiembrie, moare la Berlin, la vârsta de 33 de ani, fratele Şerban Eminovici.  Va fi înmormânta pe 2 decembrie prin grija Legaţiei României, fără ca cineva din familie să participe; 13. în acelaşi timp, la 24 de ani, Eminescu va scrie: „Împărat şi proletar”, „Pustnicul”, „Cum negustorii din Constantinopol”,  „Preot şi filosof”, „O, adevăr sublime…”, „Confesiune”, „ Scrisori din Cordun, „Luna iese dintre codri”.

Concluzionează arhim. Mihail Daniliuc: „Cam aşa arată un an din viaţa lui Eminescu: un amalgam de evenimente, sarcini, împliniri, deziluzii, căderi şi ridicări, tristeţi şi palide bucurii.  La final, din versurile zămislite de mintea-i strălucită la 24 de ani, am ales o strofă din „Împărat şi proletar”, care înfăţişează parte din  zbuciumul vieţii pământeşti: „Când ştii că visu-acesta cu moarte se sfârşeşte, / Că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi / Oricât ai drege-n lume – atunci te oboseşte / Eterna alergare… ş-un gând te-ademeneşte: / Că vis al morţii e viaţa lumii-ntreagă”.

Publicitate

Ziarul „Lumina” din 16 ianuarie 2024. Preotul Eugen Drăgoi publică articolul „Mihai Eminescu despre Episcopul Melchisedec Ştefănescu.  Reţinem: „Poetul Mihai Eminescu (1850 – 1889) şi Episcopul Melchisedec Ştefănescu (1823 – 1892) al Dunării de Jos şi apoi al Romanului, născuţi amândoi în nordul Moldovei, împreună cu alţi  reprezentanţi ai vieţii culturale şi religioase din acea epocă, au fost destine providenţiale naţionale care şi-au asumat lupta pentru neam, limbă şi credinţă, purtând în inimă, până la  ultima suflare, dorinţa de a-i sluji pe români, de a sprijini creşterea lor morală,  patriotică şi culturală spre mai binele tuturor”.

Iosif Naniescu, Mitropolitul Moldovei,  îl considera pe Melchisedec Ştefănescu ca fiind „cel mai învăţat episcop al românilor”, iar D. Vatamaniuc consideră că „Episcopul de Roman insistă asupra importanţei literaturii bisericeşti în păstrarea unităţii limbii române. Atrage atenţia şi asupra faptului că limba acestei literaturi este o limbă vie, ca şi cea a poporului. Asemenea opinii împărtăşea şi Eminescu cum se vede şi din interesul său pentru tot ce ţinea de vechiul scris românesc”. Episcopul a beneficiat şi de aprecierile lui Eminescu, acesta folosindu-se în articolele sale din „Timpul”  de lucrările ierarhului Dunării de Jos. Pr. Eugen Drăgoi reia opinia lui Eminescu despre Biserica Ortodoxă Română , exprimată în „Timpul” nr. 63 din 1882: „Biserica? Creaţiunea aceasta eminamente naţională a unui Iuga Vodă, carele la anul 1399 încă o face neatârnată de orice ierarhie bisericească, Biserica lui Matei Basarab şi a lui Varlaam, MAICA SPIRITUALĂ A NEAMULUI ROMÂNESC,  care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică, ea care domneşte puternică dincolo de graniţele noastre şi e AZILUL DE MÂNTUIRE NAŢIONALĂ A ŢĂRII UNDE ROMÂNIA NU ARE STAT…”.

Eminescu apreciază „Cronica Huşilor” (tipărită în 1869 la Bucureşti) a lui Melchisedec Ştefănescu, pe care o pomeneşte în mai multe numere ale „Timpului”.

Publicitate

Adaugă Pr. Eugen Drăgoi: „La finele anului 1880, Eminescu publică în şase numere din luna decembrie, fragmente din raportul Episcopului Melchisedec al Romanului referitor la limba cărţilor religioase. Această chestiune se dezbătuse mai înainte în şedinţa Academiei Române din 21 septembrie 1879, unde Melchisedec se implică în dircuţie şi, în anul următor, în cadrulSinodului Bisericii Ortodoxe Române”. Fiindcă Episcopul Melchisedec Ştefănescu  continua să se manifeste  cu referire la „ridicarea calităţii cărţilor bisericeşti şi a utilizării unei limbi româneşti înţeleasă de toţi românii de pretutindeni”, Eminescu  hotărăşte: „Cu numărul de astăzi începem a publica în foiletonul nostru literar raportul pe carele P.S.S Episcopul de Roman l-a prezentat în sesiunea aceasta a Sf. Sinod. Acest raport privitor, privitor la  retipărirea şi editarea cărţilor bisericeşti, e o lucareconcepută cutoată adâncimea şi cu toate cunoştinţele istorice şi filologice pe care le cere însemnătatea obiectului” („Timpul” nr. 277 din 12 / 24 decembrie 1880).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cum va fi vremea după Paști. Meteorologii au actualizat prognoza meteo pe următoarele săptămâni

Publicat

Publicitate

În general, în luna mai se resimte o încălzire semnificativă a vremii față de lunile anterioare, iar temperaturile cresc treptat pe parcursul lunii.Vin ploile pentru o scurtă perioadă de după Paște, dar temperaturile rămân în media celor normale pentru perioadă, anunță meteorologii de la ANM.

Vremea în luna mai poate fi destul de variată pentru că aceasta este o lună de tranziție către sezonul cald al verii.

Cum va fi vremea după Paște: În următoarele 4 săptămâni, temperaturile medii diurne vor varia de obicei între 15°C și 20°C în diferite regiuni ale țării.

Publicitate

Pe măsură ce avansează luna, temperaturile vor crește, iar spre sfârșitul lunii, valorile medii diurne pot ajunge între 20°C și 30°C sau, chiar mai mult în unele zile.

Este posibil să apară schimbări bruște de vreme, cu temperaturi care pot fluctua în funcție de influența maselor de aer.

Uneori, vremea poate fi instabilă, cu zile calde urmate de zile mai răcoroase sau ploioase

Publicitate

Cum va fi vremea după Paște: Săptămâna 06.05.2024 – 13.05.2024
Valorile termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării.

Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în majoritatea regiunilor, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 13.05.2024 – 20.05.2024
Vremea se va răci la începutul săptămânii respective. Dar nu va fi exagerat de frig ci doar ușor sub media perioadei.

Publicitate

Temperaturile medii vor fi uşor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, pe întreg teritoriul României.

Prognoza meteo pentru vara 2024. Specialiștii europeni estimează cel mai cald an din istorie. Efectele asupra României
Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile sud-vestice şi în zonele montane, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acestă perioadă.

Săptămâna 20.05.2024 – 27.05.2024
Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări.

Publicitate

Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

Săptămâna 27.05.2024 – 03.06.2024
Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

Citeste mai mult

Eveniment

3 Mai – Ziua mondială a libertăţii presei

Publicat

Publicitate

În 2024, Ziua mondială a libertăţii presei este dedicată importanţei jurnalismului şi libertăţii de exprimare în contextul actualei crize de mediu la nivel mondial, anunţă site-ul ONU. Conştientizarea tuturor aspectelor legate de criza globală de mediu şi a consecinţelor acesteia este esenţială pentru a construi societăţi democratice. Munca jurnalistică este indispensabilă în acest scop, punctează www.un.org.

Jurnaliştii se confruntă cu provocări semnificative în căutarea şi diseminarea informaţiilor despre probleme contemporane, cum ar fi dificultăţile din lanţurile de aprovizionare, migraţia climatică, industriile extractive, mineritul ilegal, poluarea, braconajul, traficul de animale, defrişările sau schimbările climatice. Asigurarea vizibilităţii acestor probleme este crucială pentru promovarea păcii şi a valorilor democratice la nivel mondial.

În contextul triplei crize planetare – schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi poluarea aerului – campaniile de dezinformare pun la îndoială cunoştinţele şi metodele de cercetare ştiinţifică. Atacurile la adresa validităţii ştiinţei reprezintă o ameninţare serioasă la adresa dezbaterii publice pluraliste şi informate. Iar informaţiile înşelătoare şi false despre schimbările climatice pot, în unele cazuri, să submineze eforturile internaţionale de a le aborda.

Publicitate

Dezinformarea cu privire la problemele de mediu poate duce la o lipsă de sprijin public şi politic pentru acţiuni climatice, politici eficiente şi protecţia comunităţilor vulnerabile afectate de schimbările climatice, precum şi a femeilor şi fetelor, deoarece schimbările climatice tind să exacerbeze inegalităţile existente, evidenţiază sursa citată.

Pentru a realiza o dezvoltare durabilă, este necesar ca jurnaliştii să raporteze cu acurateţe, în timp util şi cuprinzător despre problemele de mediu şi consecinţele acestora, precum şi despre posibilele soluţii. Iar acest lucru necesită o strategie cuprinzătoare care să includă, conform ONU: Prevenirea şi protejarea împotriva infracţiunilor comise împotriva jurnaliştilor; Asigurarea drepturilor pentru libertatea de exprimare, libertatea cercetării ştiinţifice şi accesul la sursele cheie de informaţii, pe lângă combaterea dezinformării prin jurnalism; Promovarea pluralităţii, diversităţii şi viabilităţii mass-media, în special media regională, locală, indigenă şi/sau comunitară; Asigurarea că guvernanţa platformelor digitale încurajează transparenţa companiilor de tehnologie, responsabilitatea acestora, diligenţa necesară, împuternicirea utilizatorilor şi moderarea şi gestionarea conţinutului pe baza standardelor internaţionale ale drepturilor omului, aşa cum se indică în Ghidul UNESCO pentru guvernarea platformelor digitale; Promovarea programelor de alfabetizare media şi informaţională pentru a oferi utilizatorilor abilităţi de angajare şi gândire critică în mediul digital.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 1993, la recomandarea Conferinţei Generale a UNESCO. De atunci, ziua de 3 mai, aniversarea Declaraţiei de la Windhoek, este sărbătorită la nivel mondial ca Ziua mondială a libertăţii presei.

Publicitate

După 30 de ani, legătura istorică trasată între libertatea de a căuta, împărtăşi şi primi informaţii şi binele public rămâne la fel de relevantă precum era la momentul semnării acesteia. Ziua de 3 mai funcţionează ca un memento pentru guverne cu privire la necesitatea de a-şi respecta angajamentul faţă de libertatea presei. Este, de asemenea, o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media despre problemele libertăţii presei şi eticii profesionale. Potrivit www.un.org, reprezintă o oportunitate pentru: celebrarea principiilor fundamentale ale libertăţii presei; evaluarea stării libertăţii presei în întreaga lume; apărarea mass-media de atacurile la adresa independenţei lor; aducerea unui omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în îndeplinirea datoriei.

Creat în 1997, premiul anual pentru libertatea presei UNESCO/Guillermo Cano onorează o persoană, organizaţie sau instituţie care a adus o contribuţie remarcabilă la apărarea şi/sau promovarea libertăţii presei oriunde în lume şi mai ales atunci când acest lucru s-a înfăptuit în faţa pericolului. Premiul a fost înfiinţat la iniţiativa Comitetului Executiv al UNESCO şi este conferit oficial de UNESCO, cu ocazia Zilei mondiale a libertăţii presei. Distincţia poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat în faţa birourilor ziarului său, ”El Espectador” din Bogota, Columbia, la 17 decembrie 1986, aminteşte www.unesco.org.

În 2023, jurnalistele iraniene aflate în închisoare Niloofar Hamedi, Elaheh Mohammadi şi Narges Mohammadi au fost desemnate laureatele Premiului Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO/Guillermo Cano, la recomandarea unui juriu internaţional format din profesionişti media. Ceremonia de premiere a avut loc pe 2 mai la New York, în cadrul evenimentelor care au marcat cea de-a 30-a aniversare a Zilei mondiale a libertăţii presei. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Mai mulți copii din Broscăuți, Cordăreni, Hilișeu Horia si Unțeni au primit daruri de la polițiști, dar și speranță și curaj

Publicat

Publicitate

Înaintea sărbătorilor pascale, polițiștii din Botoșani au avut o întâlnire specială cu o parte dintre copiii pe care i-au cunoscut în cadrul activităților profesionale și care le-au rămas în suflet.

„Acești copii pornesc în viață cu mai puține șanse decât alții.
Ei au trecut prin încercări pe care nu și le-au ales, dar pe care trebuie să le depășească pentru a putea trăi o copilărie normală.

Astfel, ne-am mobilizat si am mers în localitățile Broscăuți, Cordăreni, Hilișeu Horia si Unțeni pentru a le dărui tot ce este nevoie pentru masa de sărbători

Publicitate

Nu am oferit doar dulciuri, alimente și hăinuțe, ci am oferit și speranță și curaj. Ne dorim ca acești copii să aibă încredere în ei înșiși și să-și dorească mai mult, să lupte pentru visurile lor și să ajungă acolo unde își propun.

Le mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit în acest demers”, au transmis polițiștii botoșăneni.

Publicitate

 

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Vinerea Mare, ziua răstignirii lui Iisus Hristos, zi de post negru

Publicat

Publicitate

Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit pe cruce între doi tâlhari. În Vinerea neagră, ziua cea mai neagră din istoria creştinismului, Iisus a murit pentru mântuirea lumii și iertarea păcatelor neamului omenesc.

În bisericile ortodoxe este singura zi aliturgică, adică nu se oficiază Sfânta Liturghie. În biserici se va cânta Prohodul Domnului – ce simbolizează punerea în mormânt a lui Hristos. De asemenea, este ziua de pomenire a înfricoşătoarelor Patimi ale Mântuitorului şi de mărturisire a tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul.

Patimile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare: “sfinte” pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, “mântuitoare” pentru că şterg păcatele întregii lumi şi “înfricoşătoare” din cauza coordonatelor naturii, care s-au schimbat la răstignirea lui Hristos. “Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat”.

Publicitate

Vinerea Mare: Denia Prohodului și înconjurarea bisericii cu Sfântului Epitaf

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.

Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.

Publicitate

Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat. Această trecere pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.

Prin moartea şi Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă „Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).

Aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos.

Publicitate

După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.

După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârşitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.

În ziua de Vinerea Mare Iisus Hristos a murit, iar această zi este considerată zi de doliu. Este benefic să ținem post negru, deoarece este o formă de jertfă pe care o aducem în cinstea Mântuitorului Iisus Hristos pentru mântuirea noastră.

Publicitate

Un post autentic constă în abținerea de la rău. Prin post, ne curățăm trupul prin dietă și sufletul prin ușurarea de păcate.

Învățătura bisericească precizează că postul începe de la ora 18:00 în ziua anterioară și ține până în ziua de post, la ora 24:00. Cu toate acestea, pentru cei care nu pot ține postul întreaga zi, există câteva momente cheie în care credincioşii îl pot încheia. Acestea sunt:

ora 15:00, când Iisus Hristos și-a încredințat sufletul Tatălui Ceresc;
ora 18:00, când a fost coborât de pe Cruce și îngropat;
ora 21:00, când s-a așezat piatra pe mormânt.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending