Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (209)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Virgil Diaconu, directorul revistei „Cafeneaua literară”, are în lucru un volum intitulat „Arta poetică a lui Mihai Eminescu”. Un fragment din acest volum este publicat în revista „Tribuna” nr. 511 din 16 – 31 decembrie 2023 cu titlul „Eminescizarea şi dezeminescizarea poeziei şi a criticii literare române”. Reţin: „În literatura noastră, poetul despre care critica literară afirmă că a influenţat cel mai mult creaţia poeţilor români  este Mihai Eminescu. „Tânăra generaţie română se află astăzi sub influenţa operei poetice a lui Eminescu”, afirma Titu Maiorescu încă din prima propoziţie a articolului „Eminescu şi poeziile lui”, publicat în anul 1889, în „Convorbiri literare”, prima cronică amplă a criticului la poezia lui Eminescu. Poezia inspirată de Eminescu, dar şi de alţi poeţi, a primit noţiunea de poezie „epigonică”, poezie „influenţată”, poezie „imitativă” sau „pastişată”, iar creaţiei care imită în mod special poezia lui Eminescu i s-a spus poezie „eminescizată” (C. Dobrogeanu-Gherea şi G. Ibrăileanu) sau „eminescianism servil” (G. Ibrăileanu). Cât despre poeţii imitativi, aceştia au primit numele de „epigoni”, „emuli”, poeţi „eminescieni”, poeţi „servil eminescieni” sau poeţi „eminescizaţi”.

Eseul lui Virgil Diaconu continuă cu o discuţie aplicată pe studiul lui C. Dobrogeanu – Gherea: „Eminescu şi curentul eminescian”. Virgil Diaconu ne reaminteşte că în 1896, la şapte ani de la moartea poetului, în „Eminescu şi curentul eminescian” (secţiune  a articolului „Critica şi literatura”), C. Dobrogeanu-Gherea „vorbeşte despre influenţa pe care Eminescu a exercitat-o  asupra poeziei acelor ani, aşadar despre eminescianism sau curentul poetic eminescian”. Autorul eseului reţine din  articolul semnat de Gherea: 1. „Eminescu a creat o şcoală, un curent dominator în literatura noastră, căruia i-a dat numele”; 2. „epoca noastră literară se va numi epoca Eminescu”. Dobrogeanu – Gherea enumeră poeţii care au scris în direcţia eminesciană: Duiliu Zamfirescu, Ronetti-Roman, Nicoleanu, Vlahuţă, O. Carp, Beldiceanu, Traian Demetrescu, Popovici-Bănăţeanu, I. Păun,  Gheorghe din Moldova, A. C. Cuza, Stavri,  Radu Rosetti, Steuermann, Gorun, Iosif, G. Ranetti, Cişman, Pavelescu şi alţii.   O problemă esenţială a poeziei de inspiraţie eminesciană, spune Gherea, o reprezintă calitatea ei: „Un scriitor de talent, eminescian, exprimă propriile sale gânduri şi simţăminte, nu  gândirile şi simţămintele lui Eminescu”. Virgil Diaconu găseşte în această  afirmaţie o contradicţie, în sensul că: „dacă scriitorul este de talent şi dacă el exprimă propriile sale gânduri şi simţăminte, atunci el nu poate fi numit „eminescian”, aşa cum îi numeşte criticul…”. Virgil Diaconu reţine  şi un alt pasaj din articolul lui Gherea: „Un tânăr poet, exprimându-şi simţămintele şi ideile proprii cari îl chinuiesc, trăind în epoca producătoare a acestor simţăminte şi idei, având ca model un maestru, va produce totuşi o operă slabă”. Eminescianismul, deci crearea poeziei sub influenţa poeziei lui Eminescu , nu este o soluţie pentru salvarea poeziei noastre, aflate, după Eminescu, în criză.  Peste un timp, Gherea revine asupra ideilor sale şi consideră operă de artă de valoare şi pe cea produsă prin „influenţă directă”, prin „înrâurire directă”  a altor opere,  a operelor unor poeţi de valoare asupra noului scriitor.  Concluzia lui Virgil Diaconu: „Cu toată zbaterea sa din articolul „D. Panu asupra criticei şi a literaturii, desfăşurat pe 48 de pagini!, Gherea rămâne indecis, deci ambiguu, pentru că el susţine două arte poetice contrare: pe de o parte, el afirmă, corect, că poetul care are „ca model un maestru, va produce totuşi o operă slabă”, iar pe de altă parte, susţine, în mod fals că poezia creată sub „influenţă directă” a altor opere /scriitori este cu adevărat o „operă de artă”, deci o operă de valoare… Gherea propune, aşadar,  două arte poetice eminescizate, care, prin rezultatele lor opuse, se exclud una pe cealaltă”.

Virgil Diacomu, în eseul său din „Tribuna” nr. 511, foloseşte două citate, unul din 11 septembrie 1890 al lui Constantin V. Vasiliu şi unul din 12 martie 1892 al lui Alexandru Vlahuţă: 1. „… în „Discurs rostit în Botoşani la dezvelirea bustului lui Eminescu”, din 11 septembrie 1890, deci la un an de la moartea poetului, Constantin V. Vasiliu, student în drept, afirma următoarele : „(…) zbuciumările neroade ale acelor pleiade ridicole de bocitori fără lacrimi în versuri fără idei, cari au răsărit de pe urma lui Eminescu. Cine nu ştie însă că aceeaşi ploaie,care poate împodobi câmpiile cu holde bogate, poate da viaţă efemeră şi la sute de ciuperci? E chestie de teren.” (Gh. Bulgăre, „Pagini vechi despre Eminescu”, antologie, texte stabilite, note şi prefaţă de Gh. Bulgăre, Editura „Eminescu”, 1976, Bucureşti, p. 36);  2. „La 12 martie 1892, poetul Alexandru Vlahuţă susţine la Ateneu conferinţa „Curentul Eminescu”, în care afirmă că „aşa numitul curent eminescian în poezia noastră actuală se mărgineşte numai la o combinare de cuvinte şi de forme ale maestrului, care a suferit în adevăr şi a gemut pe coardele lirei lui iată pentru ce ne şi lasă reci vaietele atâtor tineri, cari se încearcă a cânta dureri străine de ei pe forme împrumutate. (…) În stocul nostru de producţiuni literare sunt o mare parte de copilării, imitaţii şi plagieri copilăreşti, cari-n adevăr au ajuns nesuferite prin mulţimea şi artificialitatea lor”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

Publicat

Publicitate

Sfântul Mare Mucenic Ioan s-a născut în jurul anului 1300, din părinți creștini greci, iubitori de Dumnezeu, ceea ce l-a făcut să fie râvnitor al împlinirii poruncilor lui Hristos. Ocupația lui de bază era negoțul, călătorind adesea prin cetățile și târgurile de pe malurile Mării Negre.

De loc era din cetatea Trapezunt de lângă Marea Nea­gră. Călătorind el oarecând cu corabia, vrăjmașul diavol, văzându-l că se roagă lui Dumnezeu și că postește, dar şi că îi miluia şi îngrijea pe oamenii ce pătimeau de boli în corabie, a ridicat asupra lui pe stăpânul vasului, un om nemilostiv şi rău.

Auzind acela că Ioan este creştin ortodox, se străduia să-l determine să renunţe la credinţa sa cea curată şi să îmbrăţişeze credinţa latinească. Deci, a început Sfântul Ioan, mergând pe mare, a-i arăta aceluia adevărul Ortodoxiei şi l-a lăsat ruşinat, biruindu-l în cuvânt. Ajungând ei în Cetatea Albă, care atunci era stăpânită de turci, stăpânul corabiei s-a dus la dregătorul cetății zicându-i că Ioan dorește să treacă la musulmani. Auzind acestea, dregătorul l-a chemat imediat la judecată pe Ioan, însă el L-a mărturisit cu mult curaj pe Hristos-Domnul înaintea tuturor. Pentru aceasta a fost bătut cu toiege, apoi legându-l în lanțuri, l-au aruncat în temniță.

A doua zi, l-au adus din nou la judecată, dar Sfântul Ioan mărturisind că este creștin a fost legat de un cal sălbatic și târât prin întreaga cetate. Iar un oarecare păgân, batjocorind pe mucenic, a luat o sabie și i-a tăiat capul. Moaștele Sfântului Ioan cel Nou se află la Suceava, în biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe”.

Citeste mai mult

Eveniment

Elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”

Publicat

Publicitate

În cadrul Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Drislea, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”.

Biserica a fost plină de copii, care cu bucurie în suflet au primit pe Domnul în inima lor curată, amintindu-ne de ceea ce a spus Domnul Hristos în Evanghelie, că de nu vom fi precum copiii, nu vom intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Atmosfera de sărbătoare a cuprins întreaga biserică parohială, iar bucuria, pacea și speranța s-au regăsit în sufletele tuturor celor prezenți. Participarea la Sfânta Liturghie îi responsabilizează, iar împărtășirea euharistică îi pregătește duhovnicește pentru întâlnirea cu Hristos.

Copiii au fost premiați pentru participarea în timpul anului școlar la activitățile din cadrul proiectului educațional regional „Adolescenții, Biserica și provocările lumii contemporane!”. Parteneriatul Școală – Biserică are drept scop dobândirea de către elevi a unor virtuți creștine sănătoase și cultivarea unor comportamente moral – religioase autentice. Cea mai frumoasă rugăciune pe care o putem face este grija asumată pentru copiii noștri, conștientizând faptul că ei sunt preferați de către Mântuitorul și lor, înaintea tuturor, li se dă Împărăția Cerurilor. Cei trei piloni ai educației: familia, școala și Biserica trebuie să colaboreze armonios și să reușească să vadă în simplitatea sufletelor copiilor frumusețea Raiului dumnezeiesc pentru a atinge cu mintea, inima și sufletul Înaltul Cerului.

Preotul paroh Toma Burdulea a precizat că ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost un lucru bineplăcut înaintea Domnului, căci cei mici s-au întâlnit cu Hristos cel viu. Acesta le-a spus copiilor să nu uite că rugăciunea rămâne și dacă vreodată, pe cărarea vieții se vor rătăci.

„Dumnezeu le va arata întotdeauna drumul spre lumină! Dorim tuturor copiilor să fie sănătoși și să-și trăiască copilăria cu inocența specifică vârstei. Bunul Dumnezeu să-i însoțească pretutindeni, reușind astfel să trăiască pe deplin bucuria înălțării prin valorile cărții pentru a deveni oameni adevărați. Nimic să nu le tulbure liniștea jocului și a veseliei, aducând mereu pace și bucurie în sufletul părinților. La mulți ani, tuturor copiilor”, a spus părintele.

Comunicat de presă

Publicitate

Citeste mai mult

Actualitate

VIDEO: Ziua Copilului sărbătorită cu bucurie la Biserica Sfântul Ioan din Botoșani

Publicat

Publicitate

Duminică după-amiază, de 1 iunie, curtea Bisericii „Sfântul Ioan” din Botoșani a fost plină de râsete și voie bună, într-un eveniment special dedicat copiilor, cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului. Zeci de micuți, cu vârste cuprinse între 2 și 11 ani, au umplut spațiul cu energia și entuziasmul lor molipsitor, transformând curtea bisericii într-un adevărat tărâm al copilăriei.

Responsabile pentru veselia generală au fost educatoarele  Ana-Maria Bulboacă și Ana-MariaDăscălescu , care au coordonat cu pricepere și suflet deschis o serie de jocuri interactive, adaptate vârstei copiilor. Activitățile s-au desfășurat în mai multe etape, fiecare aducând noi zâmbete și exclamații de uimire.

Vedeta primei părți a fost simpaticul Zâmbărici, o păpușă de pluș năstrușnică, care a pus stăpânire pe „parașută” – o prelată colorată, transformată într-un joc colectiv care i-a captivat pe cei mici. În valurile de râsete și chiote, copiii au dansat, au alergat și s-au bucurat din plin de libertatea jocului.

A urmat apoi o activitate de creație, unde copiii s-au așezat la măsuțe și au dat frâu liber imaginației, confecționând mici opere de artă din hârtie colorată și alte materiale pregătite de organizatori. Fiecare lucrare a purtat amprenta unică a copilăriei, sinceră, colorată și plină de bucurie.

Evenimentul a fost onorat de prezența părintelui protopop Petru Fercal, care le-a oferit copiilor binecuvântarea sa și câteva cuvinte calde, încurajându-i să-și păstreze mereu curăția sufletului și lumina din priviri.

Desigur, nu au lipsit nici răsfățurile culinare, dulciuri, sucuri și o limonadă delicioasă, preparată în casă de o mămică vrednică. Totuși, în ochii copiilor, nimic nu a întrecut farmecul baloanelor de săpun și al mingilor săltărețe. Poarta bisericii a devenit, pentru câteva ore, o poartă de fotbal ideală, unde s-au înscris goluri demne de campioni.

Publicitate

La final, toți cei prezenți s-au adunat într-un cerc mare și au cântat, cu zâmbetul pe buze, tradiționalul „La mulți ani!”, dorind din inimă numai bucurii tuturor copiilor din Botoșani și din întreaga lume. Momentul a fost cu atât mai emoționant cu cât, în cântecul lor, s-a alăturat și părintele protopop, care a încheiat ziua cu o binecuvântare caldă și un zâmbet larg.

A fost o zi în care credința, comunitatea și bucuria copilăriei s-au împletit armonios, lăsând amintiri frumoase în inimile tuturor celor prezenți.

Citeste mai mult

Actualitate

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 1 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 1 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 1 iunie 2025:

Loto 6/49: 42, 43, 14, 22, 26, 45

Loto 5/40: 38, 21, 24, 28, 9, 37

Joker: 41, 24, 36, 28, 10 + 4

Noroc: 5 0 7 8 7 1 8

Publicitate

Noroc Plus: 4 4 3 2 1 0

Super Noroc: 7 2 5 4 2 5

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending