Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (209)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Virgil Diaconu, directorul revistei „Cafeneaua literară”, are în lucru un volum intitulat „Arta poetică a lui Mihai Eminescu”. Un fragment din acest volum este publicat în revista „Tribuna” nr. 511 din 16 – 31 decembrie 2023 cu titlul „Eminescizarea şi dezeminescizarea poeziei şi a criticii literare române”. Reţin: „În literatura noastră, poetul despre care critica literară afirmă că a influenţat cel mai mult creaţia poeţilor români  este Mihai Eminescu. „Tânăra generaţie română se află astăzi sub influenţa operei poetice a lui Eminescu”, afirma Titu Maiorescu încă din prima propoziţie a articolului „Eminescu şi poeziile lui”, publicat în anul 1889, în „Convorbiri literare”, prima cronică amplă a criticului la poezia lui Eminescu. Poezia inspirată de Eminescu, dar şi de alţi poeţi, a primit noţiunea de poezie „epigonică”, poezie „influenţată”, poezie „imitativă” sau „pastişată”, iar creaţiei care imită în mod special poezia lui Eminescu i s-a spus poezie „eminescizată” (C. Dobrogeanu-Gherea şi G. Ibrăileanu) sau „eminescianism servil” (G. Ibrăileanu). Cât despre poeţii imitativi, aceştia au primit numele de „epigoni”, „emuli”, poeţi „eminescieni”, poeţi „servil eminescieni” sau poeţi „eminescizaţi”.

Eseul lui Virgil Diaconu continuă cu o discuţie aplicată pe studiul lui C. Dobrogeanu – Gherea: „Eminescu şi curentul eminescian”. Virgil Diaconu ne reaminteşte că în 1896, la şapte ani de la moartea poetului, în „Eminescu şi curentul eminescian” (secţiune  a articolului „Critica şi literatura”), C. Dobrogeanu-Gherea „vorbeşte despre influenţa pe care Eminescu a exercitat-o  asupra poeziei acelor ani, aşadar despre eminescianism sau curentul poetic eminescian”. Autorul eseului reţine din  articolul semnat de Gherea: 1. „Eminescu a creat o şcoală, un curent dominator în literatura noastră, căruia i-a dat numele”; 2. „epoca noastră literară se va numi epoca Eminescu”. Dobrogeanu – Gherea enumeră poeţii care au scris în direcţia eminesciană: Duiliu Zamfirescu, Ronetti-Roman, Nicoleanu, Vlahuţă, O. Carp, Beldiceanu, Traian Demetrescu, Popovici-Bănăţeanu, I. Păun,  Gheorghe din Moldova, A. C. Cuza, Stavri,  Radu Rosetti, Steuermann, Gorun, Iosif, G. Ranetti, Cişman, Pavelescu şi alţii.   O problemă esenţială a poeziei de inspiraţie eminesciană, spune Gherea, o reprezintă calitatea ei: „Un scriitor de talent, eminescian, exprimă propriile sale gânduri şi simţăminte, nu  gândirile şi simţămintele lui Eminescu”. Virgil Diaconu găseşte în această  afirmaţie o contradicţie, în sensul că: „dacă scriitorul este de talent şi dacă el exprimă propriile sale gânduri şi simţăminte, atunci el nu poate fi numit „eminescian”, aşa cum îi numeşte criticul…”. Virgil Diaconu reţine  şi un alt pasaj din articolul lui Gherea: „Un tânăr poet, exprimându-şi simţămintele şi ideile proprii cari îl chinuiesc, trăind în epoca producătoare a acestor simţăminte şi idei, având ca model un maestru, va produce totuşi o operă slabă”. Eminescianismul, deci crearea poeziei sub influenţa poeziei lui Eminescu , nu este o soluţie pentru salvarea poeziei noastre, aflate, după Eminescu, în criză.  Peste un timp, Gherea revine asupra ideilor sale şi consideră operă de artă de valoare şi pe cea produsă prin „influenţă directă”, prin „înrâurire directă”  a altor opere,  a operelor unor poeţi de valoare asupra noului scriitor.  Concluzia lui Virgil Diaconu: „Cu toată zbaterea sa din articolul „D. Panu asupra criticei şi a literaturii, desfăşurat pe 48 de pagini!, Gherea rămâne indecis, deci ambiguu, pentru că el susţine două arte poetice contrare: pe de o parte, el afirmă, corect, că poetul care are „ca model un maestru, va produce totuşi o operă slabă”, iar pe de altă parte, susţine, în mod fals că poezia creată sub „influenţă directă” a altor opere /scriitori este cu adevărat o „operă de artă”, deci o operă de valoare… Gherea propune, aşadar,  două arte poetice eminescizate, care, prin rezultatele lor opuse, se exclud una pe cealaltă”.

Virgil Diacomu, în eseul său din „Tribuna” nr. 511, foloseşte două citate, unul din 11 septembrie 1890 al lui Constantin V. Vasiliu şi unul din 12 martie 1892 al lui Alexandru Vlahuţă: 1. „… în „Discurs rostit în Botoşani la dezvelirea bustului lui Eminescu”, din 11 septembrie 1890, deci la un an de la moartea poetului, Constantin V. Vasiliu, student în drept, afirma următoarele : „(…) zbuciumările neroade ale acelor pleiade ridicole de bocitori fără lacrimi în versuri fără idei, cari au răsărit de pe urma lui Eminescu. Cine nu ştie însă că aceeaşi ploaie,care poate împodobi câmpiile cu holde bogate, poate da viaţă efemeră şi la sute de ciuperci? E chestie de teren.” (Gh. Bulgăre, „Pagini vechi despre Eminescu”, antologie, texte stabilite, note şi prefaţă de Gh. Bulgăre, Editura „Eminescu”, 1976, Bucureşti, p. 36);  2. „La 12 martie 1892, poetul Alexandru Vlahuţă susţine la Ateneu conferinţa „Curentul Eminescu”, în care afirmă că „aşa numitul curent eminescian în poezia noastră actuală se mărgineşte numai la o combinare de cuvinte şi de forme ale maestrului, care a suferit în adevăr şi a gemut pe coardele lirei lui iată pentru ce ne şi lasă reci vaietele atâtor tineri, cari se încearcă a cânta dureri străine de ei pe forme împrumutate. (…) În stocul nostru de producţiuni literare sunt o mare parte de copilării, imitaţii şi plagieri copilăreşti, cari-n adevăr au ajuns nesuferite prin mulţimea şi artificialitatea lor”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Fotbal: FC Botoșani – Oțelul Galați 0-0, în Superligă

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a terminat la egalitate cu Oțelul Galați, 0-0, luni seara, pe Stadionul Municipal din Botoșani, în ultimul meci din etapa a 24-a a Superligii de fotbal.

Gazdele au dominat autoritar jocul, dar au fost lipsite de inspirație în fața porții.

Cele mai mari ocazii au fost ratate de Mikola Kovtaliuk (53), care a reluat din apropiere pe lângă poartă, și de Zoran Mitrov (65), care a trimis în bară din interiorul careului.

Mihai Bordeianu (80) a avut și e un șut periculos, însă mingea a trecut puțin pe lângă poartă.

FC Botoșani a ajuns la șase meciuri consecutive fără victorie, trei egaluri și trei eșecuri, în care nu a marcat niciun gol.

Oțelul a pierdut doar un meci din ultimele șase, având patru victorii și un egal.

Publicitate

În tur, FC Botoșani s-a impus cu 1-0.

AFC Botoșani – ACS Oțelul Galați 0-0, Stadion Municipal – Botoșani
Arbitru: Szabolcs Kovacs (Carei); arbitri asistenți: Adrian Vornicu (Iași), Ioan Alexandru Corb (Satu Mare); al patrulea oficial: Vlad Baban (Iași)
Arbitru video: Sebastian Colțescu (București); arbitru asistent video: Sebastian Eugen Gheorghe (Suceava)
Observatori: Sorin Boca (Iași) – CCA, Bogdan Buhuș (Bârlad) – LPF
AGERPRES/ (AS – editor: Mihai Țenea, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: Fotbal Club Botoșani / Facebook.com

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Ștefănești! O femeie de 95 de ani a suferit arsuri și fiul acesteia, de 75 de ani, s-a intoxicat cu fum

Publicat

Publicitate

Două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui incendiu izbucnit în locuința lor. Bunurile din două camere au fost cuprinse de flăcări, cel mai probabil, din cauza unei sobe supraîncălzite. În momentul producerii incendiului, în interiorul casei se aflau o femeie în vârstă de 95 de ani și fiul acesteia, în vârstă de 75 de ani. S-a întâmplat în această seară, în orașul Ștefănești.

La fața locului au intervenit, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Ștefănești. La sosire, aceștia au constatat că ardeau bunurile din două camere ale locuinței.

Cele două persoane erau evacuate din încăperile cuprinse de flăcări. Bărbatul era intoxicat cu fum, iar femeia suferise arsuri la nivelul spatelui și al mâinilor. Ambii au fost preluați de echipajele medicale și transportați la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au reușit să lichideze incendiul, fiind salvată restul locuinței.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente, ISU Botoșani vă recomandă:

▪ nu supraîncălziți soba;
▪ nu lăsați ușa sobei deschisă;
▪ nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
▪️ montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
▪ nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
▪️ stingeți focul pe timpul nopții;
▪ nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
▪ nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Pedepse mai dure pentru crimele împotriva femeilor. Legea ce definește femicidul, aprobată de Senat

Publicat

Publicitate

Pedepse mai dure pentru crimele împotriva femeilor. Senatul a adoptat inițiativa legislativă care definește femicidul. Aceasta introduce mecanisme de prevenție și clasifică uciderea unei femei din motive de gen ca formă specifică de omor, scrie alba24.ro.

„Femicidul nu este doar o problemă a femeilor din România, ci una care privește întreaga societate. Cu toții am observat că numărul femeilor ucise a crescut alarmant. Discutăm despre prevenție, dar mai ales despre pedepse mult mai dure pentru cei care comit astfel de crime.

Femicidul va putea fi sancționat cu închisoare pe viață, având în vedere numeroasele cazuri în care agresori eliberați din detenție au recidivat, ucigând din nou după câțiva ani. Deși România dispune de instrumente legale – precum ordinele de protecție și incriminarea violenței domestice – aplicarea lor este adesea deficitară. Este nevoie de instruirea polițiștilor și magistraților, de adăposturi funcționale pentru victime și de campanii publice care să schimbe mentalități”, a declarat Simona Spătaru, vicepreședinta Comisiei juridice din Senat, potrivit Agerpres.

Definirea femicidului

Legislația oferă acum o definiție clară a femicidului și îl împarte în trei forme: intim, non-intim și indirect.

Potrivit proiectului, ”femicidul este uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte, ori a altor infracțiuni săvârșite cu violență, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”, notează Agerpres.

Alte prevederi vizează întărirea răspunsului penal prin sancționarea severă a faptelor motivate de gen și a violențelor care preced omorul, precum și educația pentru prevenție, prin introducerea în școli a temelor privind egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței.

Publicitate

Legea introduce pedepse mai grele pentru omorul calificat comis asupra unui soț, partener sau sub controlul agresorului. De asemenea, instituțiile statului vor monitoriza cazurile la nivel național și vor publica rapoarte anuale despre victime și agresori pentru a putea interveni preventiv.

Anchete penale din oficiu

Legea prevede că anchetele penale pot începe din oficiu, fără plângerea victimei. Pedepsele cresc și pentru hărțuire, amenințări sau loviri. Documentul mai include măsuri de protecție pentru copiii victimelor și introducerea temelor despre respect și egalitate în programa școlară.

Proiectul merge acum pentru votul final la Camera Deputaților.

În prezent, potrivit Codului Penal, pentru omor calificat, pedeapsa este închisoare pe viață/ de la 15 la 25 de ani, atunci când a fost săvârșit:

  • cu premeditare
  • din interes material
  • pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse
  • pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni
  • de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor
  • asupra a două sau mai multor persoane
  • asupra unei femei gravide
  • prin cruzimi

Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: „Lacrimi de Luceafăr” revine pe scenă, la cererea publicului

Publicat

Publicitate

Succesul de care s-a bucurat spectacolul „Lacrimi de Luceafăr” aduce o nouă reprezentație, programată luni, 9 februarie 2026, de la ora 18:30, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Spectacolul este realizat după scenariul și în regia Silviei Răileanu, cu participarea Orchestrei Filarmonicii Botoșani, în colaborare cu Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Distribuție artistică:

  • Scenariu și regie: Răileanu Silvia

  • Dirijor cor: Laurențiu Palade

  • Concept muzical: Andreas Rădoi Mihăiță

  • Dirijor: Bogdan Vodă

    Publicitate
  • Manager Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Alexandru Vasilache

  • General Manager: Mirel Manea

  • Impresar artistic: Liviu Sorinel

Bilete și informații:

Biletele pot fi achiziționate:

  • de la casieria Filarmonicii Botoșani (în incinta Teatrului „Mihai Eminescu”, intrare zona stației de taxi),

  • zilnic între orele 09:00 – 16:00,

  • precum și în ziua spectacolului, la intrarea în sală, în limita locurilor disponibile.

Info & rezervări: 0371 333 350

Preț bilete:

  • 40 lei – preț întreg

  • 20 lei – pensionari

  • 10 lei – studenți și elevi

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending