Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (207)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Scriitorul VASILE LARCO îşi sărbătoreşte ziua de naştere pe 1 ianuarie. Reiau un interviu mai vechi, urându-i „LA MULŢI ANI!”

 

Georgică  Manole:     Vasile Larco, se ştie tot despre tine. Eu aş spune că se ştiu mai multe decât ştii tu.  Nu se ştie, însă, de unde vine numele acesta, cu sonorităţi marţiene, de Larco.

 

Publicitate

Vasile Larco: Într-adevăr, sfera cunoașterii este infinit de mare, de aceea am epigramatizat, dacă îmi este permisă această divagație de formulare, spunând:

Știți de planete, lună, stele,

De ape, munți, de toate cele,

De-a fir a păr știți despre vin…

Dar despre Larco prea puțin!

Nu prea am cunoștință ce știe lumea despre mine, ce impresie își formulează după oricare întâlnire publică sau atunci când îmi citește creațiile mele literare ori când îmi aude vocea prin intermediul radioului sau a televiziunii, dar știu că eu am un deosebit respect pentru cititorii mei, cărora le mulțumesc, nu voi uita niciodată locurile mele natale, plaiul bucecean, acolo  unde îmi sunt înaintașii, unii mă privesc din înaltul cerului și port o deosebită recunoștință locuitorilor orașului Bucecea, localitate vecină cu Leorda, acolo unde este rădăcina numelui Larco. Tata s-a născut acolo, bunicii, străbunicii lui, de asemenea, dar, în ultima vreme, am aflat prin intermediul internetului că în lume mai există acest nume cu sonoritate aparte, în Italia, în Cipru și Peru. În România, în afară de rudele noastre cu acest nume, nu mai există alte familii. Cum se traduce din punct de vedere etimologic, nu am cunoștință, iar confrații epigramiști s-au străduit în a-mi găsi o rimă în duelurile epigramatice, eu răspunzându-le:

Tolba goală de o ai

Cu săgeți, amice-ncarc-o,

De nu poți, nu-i nici un bai:

O să te ajute Larco!

 

 

G.M.:  Dacă ar fi  să nu vorbim despre epigramă, despre ce altceva s-ar putea vorbi şi de ce?

 

  1. L.: S-ar putea vorbi despre orice sau despre oricine. Întrebarea fiind, despre ce, răspunsul ar fi unul cuprinzător și anume: despre familie, despre locuri, fapte, amintiri, calități, defecte, nivel de trai etc. Așadar, ar fi un răspuns mult prea lung, într-o ordine greu de stabilit și mereu discutabilă.

Încerc, totuși, să cuprind câteva domenii, câteva lucruri, respectiv, ființe, despre care ar fi ceva de spus. În primul rând, despre familie: sunt căsătorit, am doi copii, să-mi trăiască (mulțumesc!), au studii superioare, serviciu în țară, sunt deștepți, frumoși, oameni la locul lor (și lauda e scrisă în legile omenești, nu-i așa?). Apoi, despre statutul meu literar și anume că, debutând cu epigrame în secolul și în mileniul trecut, lumea, când aude numele de Larco, îl asociază imediat cu acea calitate de epigramist. Asta nu e rău, dar în continuare am scris și poezie, inclusiv poezii pentru copii, proză umoristică, publicând 17 cărți, între care am inclus și Monografia selectivă a orașului Bucecea, realizată în anul 2011, în colaborare cu patru autori buceceni, oameni destoinici, cărora le mulțumesc și îi felicit, în același timp. O parte din aceste cărți au fost premiate de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Bacău și de juriile concursurilor de creație literară satirico-umoristice din țară. Apoi, despre mine, în afară de activitatea literară: îmi place sportul, inclusiv, șahul, mă preocupă drumețiile și astronomia, dar asta nu înseamnă că le și practic. Nu am vicii ascunse, toate sunt la vedere, nu am avere, deci, nici dușmani, sunt în Zodia Capricornului, însă nu iau pe nimeni în coarne, de când lumea e știut:

Vorbe dure nu încap,

Capricornul e un țap

Uneori, întâmplător

E și „țap ispășitor.

În afară de epigramă, după cum era întrebarea, se poate vorbi că sunt utopist, crezând că prin poanta epigramei, prin ironie se asanează răul, oricare ar fi acesta, că am încredere în sloganul: „Să trăiți bine!” și în promisiunile electorale, crezând că voi avea „șapte vieți”, sperând că din toate, poate voi avea una bună

.

  1. M.: La Iaşi, Păstorel se „duela” adesea cu vestitul sonetist Mihai Codreanu. În ce constă istoria acestui „duel”?

 

  1. L.: Cel mai mare sonetist român, Mihai Codreanu și cu cel mai mare epigramist român, Al. O. Teodoreanu- Păstorel, se duelau, fie în locuința sonetistului, în renumita Vila Sonet sau în legendara cramă Bolta Rece, care se află vizavi. Pe acești doi oameni de spirit îi apropiau: umorul de calitate, dorința de a scoate în evidență tarele societății, ținând seama că au trăit într-o perioadă cu mari frământări politice și sociale dintre cele două războaie mondiale și în perioada comunistă, apoi armonia creată în cercul de literați, bonomia. Fascinat de întâlnirile celor doi, am publicat rondelul și sonetul de mai jos:

În Iași pe un platou înalt, cochet,

Și unde drumuri se-ntretaie,

De-un timp duelul curge-ploaie,

Cel dintre epigramă și sonet.

 

Se-adună versurile-n claie

Și strofele și poantele,- n  buchet,

În Iași pe un platou înalt, cochet,

Și unde drumuri se-ntretaie.

 

Ideile se scurg încet, încet,

Umoru-i calul de bătaie,

Cu M. Codreanu în odaie

Stand lângă Păstorel  la un banchet,

În Iași pe un platou înalt, cochet.

*****

Colinele din Iaşi, încântătoare,

De strajă stau pe soare sau furtună,

Mistere-n jurul lor demult adună,

Ce s-or afla în vremuri viitoare.

 

În urbea ce ar merita cunună

Se oglindeşte orişice schimbare:

În artă,- n  medii universitare

Şi-oriunde auzi cum faptele răsună.

 

De vrei urechei să-i alinţi timpanu`,

Treci pragul unde-n  jur e poezie,

Iar pe-un acord de-o rară melodie

Asculţi şi parcă se zbârleşte părul,

Când se aude-n Casa lui Codreanu

Sonetul ce exprimă adevărul!

 

Prin grija și contribuția financiară a doctorului Sorin Cotlarciuc, sonetist, rondelist, dar și epigramist, de curând, s-a realizat celor doi scriitori câte o statuie, chiar în locul unde epigrama și sonetul erau în largul lor: zona Bolta Rece, ocazie cu care am scris următorul sonet:

 

Mihai Codreanu are o statuie,

Un bust, mai bine zis, pe Strada Rece,

Ieșeanul cu privirea îl petrece,

Tentat să-i prindă-o pălărie-n cuie.

 

Căci multe ciori ce vin, nu vor să plece,

Dar loc mai nimerit pe-aproape nu e

În zbor s-ajungă peste-o cărăruie,

Spre bustul elegant de nota zece.

 

E cel realizat cu mare artă,

Destinatar, Al. O. Teodoreanu,

Numit și Păstorel de-o lume-ntreagă.

 

Predestinat, că nume-aparte poartă,

Cu drag, la Bolta Rece mai tot anu`

Să păstorim cu vinuri de la doagă!

 

  1. M.: Ce s-a vrut, este şi se vrea în continuare Academia Liberă „Păstorel”?

 

  1. L.: Academia Liberă „Păstorel” este o grupare de oameni serioși, creatori de literatură satirico-umoristcă. Se continuă tradiția umoristică a înaintașilor noștri: întâlniri literare cu dueluri epigramatice, concursuri ad-hoc, recitaluri, degustări din licoarea lui Bachus, lansări de carte, deși e criză și mai ales că în etapa actuală nu se prea vând cărțile, așadar:

Cartea-i scrisă, negreșit,                           Când plin cu cărți e magazinul,

În condiții actuale,                                    Doar la un lucru mă gândesc,

De aceea a ieșit…                                      Or fi și cărțile ca vinul:

Un volum de trei parale!                           Sunt bune când se învechesc.

 La aniversarea a 30 de ani de existență a acestei grupări literare, s-a editat un volum omagial, prilej cu care am creat rondelul următor:

La trei decenii jumătate

Toți umoriștii cu chemare

Din Iași, știind de-aniversare,

I-au acordat întâietate.

 

Au dat năvală spre sertare

La scrierile lor uitate,

La trei decenii jumătate

Toți umoriștii cu chemare.

 

Creațiile adunate

Sunt puse, iată, la păstrare

În op, cerându-vă iertare

Că nu-s la înălțime toate

La trei decenii jumătate!

  1. M.: Cum sunt văzuţi epigramiştii în Uniunea Scriitorilor?
  2. L.: Regretatul și distinsul poet Nichita Stănescu spunea că: „epigrama este genul cel mai popular al poeziei”. Dicționarul definește că epigrama este o specie a poeziei lirice, așadar are legătură cu poezia, mai ales cu poezia clasică având: rimă perfectă, ritm, măsură, adresabilitate, muzicalitate, poantă etc. Personal consider că poetul poate fi epigramist, desigur, dacă scrie și epigrame, iar   epigramistul, poet, fără, însă, a generaliza. Spuneam cândva:

Pe al umorului teren,

Remarca e de pus în ramă:

Ușor se scrie un catren,

Dar cât de greu o epigramă!

 

În această perioadă literară sunt în U.S.R. poeți care, pe lângă volumele de poezii lirice, au publicat și cărți de epigrame care au fost bine primite de public.

  1. M.e: Acolo, la Bucecea (jud. Botoşani), ai fost un copil rebel?

 

  1. L.: Nu pot afirma că am fost un copil nesupus, recalcitrant, asta din cât îmi amintesc. Copilăria și adolescența mea s-au desfășurat în perioada 1947-1965, nu departe de cel de-al doilea război mondial și foarte aproape de seceta din 1946, cu grele urmări și în anul nașterii mele, eu fiind și victima acestei perioade critice, situându-mă la un pas de moarte, dar nu de întunericul veșnic, deoarece mi se ținea o lumânare aprinsă la căpătâi. Numai o sclipire a părinților mei, Dumnezeu să-i aibă în grijă, care au trecut peste cele indicate de doctor, a făcut ca, în momentul de față să scriu aceste rânduri. Am primit în familie o educație specifică omului de la țară, la școală am fost disciplinat, ascultător, nu se putea altfel. Pe atunci nu se știa de nesupunere, de greve sau de revedicări, învățatul era pe primul loc și nu ne învăța la școală nimic de rău. Am avut profesori deosebiți, cu aplecare spre activitatea didactică, iar noi elevii le-am urmat sfaturile. Mai târziu mi-am spus:

Pe-al României mândru plai,

Ca peste tot oriunde-n lume,

Prenumele de mic îl ai,

Dar cât de greu îți faci un nume!

Acum aș mai adăuga: dar cât de  greu e să ai și renume!

Poate singura nesupunere a fost aceea că nu am rămas la Bucecea, să-mi fac acolo un rost și am plecat de la casa părintească, la studii, după care am revenit numai ocazional, motivând:

Cândva din plaiul bucecean

Plecat-am de la stâlpul porții

Și-s fără voia mea ieșean

Căci i-am intrat în voie sorții!

Iar ca destăinuire, poate și drept motivare, am compus epigrama:

Îmi zise-n taină mama mea

Când îmi făcea-ntr-o seară patul:

Să lași în urma ta ceva!…

Și am lăsat în urmă satul.

 

  1. M.: „Desculţ pe mirişte”, o metaforă tare care justifică poetul ce convieţuieşte cu

  epigramistul. Ce sentiment îţi dă mersul … „desculţ pe mirişte”?

 

  1. L.: Prima dată, la prima audiție, expresia mă strânge în spate, amintindu-mi de anii copilăriei și ai adolescenței, când într-adevăr mergeam desculți pe miriște sau pe fâneața proaspăt cosită. Da, e o metaforă, văzând epigrama ca o miriște: înțeapă, și aș putea adăuga:

Discuții nu au cum să-ncapă,

Ușor își dă oricine seama:

Desculț pe miriște înțeapă,

Dar nu așa ca epigrama!

 

  1. M.: Prin Botoşaniul de azi mai citim şi epigramele lui Toni Monacu, Gheorghe Hreapcă sau Al. D. Funduianu. Fă-le, domnule, câte o epigramă!?

 

  1. L.: Dacă mi-ar cere o doamnă să-i fac o epigramă, i-aș răspunde:

 

Mi-ai cerut stimată damă

Ca să-ți fac o epigramă

Eu ți-aș face-o, n-am ce-ascunde:

Numai spune-mi când și unde!

 

Celor trei epigramişti le spun:

 

LUI  TONI MONACU (autorul

Volumului “COLŢUL DE RÂS”)

 

Umorului că-i ducem dorul,

Afirm discret, puțin uimit:

La COLȚ de pus e autorul!

De ce e RÂSUL  pedepsit?…

 

APRECIERE (se dedică lui

GHEORGHE  HREAPCĂ)

 

Privesc admirativ spre Gheorghe Hreapcă,

E bun epigramist, o spun oricui,

Iar eu îmi voi lua o nouă şapcă

Să am ce scoate-n faţa dumnealui!

 

IERARHIE (se dedică lui

  1. D. FUNDUIANU)

 

În scris azi Funduianu excelează,

De-aceea se pronunţă o mulţime

Că-n epigramă-ar fi un om de bază,

Dar nu-i, el e de vârf, la înălţime!

 

Deși locuiesc în Iași de peste patru decenii, Botoșaniul rămâne orașul meu de suflet, formulând:

 

IMPRESIE DE CĂLĂTORIE

Revin mereu în Botoșani,

Iar faptul este inedit:

Ajung împovărat de ani

Și plec mult mai întinerit!

 

  1. M. De ce nu prea se scrie fabulă?

 

  1. L.: Fabula în versuri poate fi sora mai mare a epigramei, în anumite situații: se termină cu morala care este asemănătoare poantei, are ritm, măsură, rimă perfectă, adresabilitate etc. De ce se scrie mai puțin fabulă? Răspunsul poate fi la critica de specialitate. Eu, doar, îmi exprim o părere personală: dacă, în ceea ce privește epigrama, în prezent s-a ajuns aproape la perfecțiune din punct de vedere prozodic, poanta fiind cea care face diferența, multe dintre epigrame situându-se la nivelul înaintașilor, la fabulă este mai greu, nu s-a ajuns la nivelul marilor fabuliști. Astăzi se scrie mai puțin fabulă, poate și din motivul că nu mai prezintă interes din partea cititorilor, apoi sclipirile poetice au și ele rânduiala lor, periodicitatea lor, dar în momentul de față, epigrama îi ține locul, apărând acele catrene: mini fabule. Cineva spunea că în ceea ce privește epigrama, „nimic nu e nou sub soare”, poate și la fabulă e la fel. Un alt răspuns l-am exprimat prin sonetul de mai jos:

 

La noi umorul e la el acasă;

Sonetul, epigrama și rondelul

Se mișcă-n voie,-s  iuți precum prâsnelul

Și stau cu poanta permanent la masă.

 

Întruna spun ceva, cum le e felul,

Vizată-i latura cea mai spinoasă,

Căci viața noastră nu e doar frumoasă,

Iar omu-i om, până-și atinge țelul.

 

Cum fabula e prea pretențioasă,

Tratând defecte, dar și caractere,

Să o creezi, diplomație cere.

 

Mulți creatori chiar păgubași se lasă,

Căci animalele sunt deranjate

Fiind cu unii oameni comparate.

 

  1. M.: Există o întreagă „galaxie Grama” a detractorilor lui Eminescu. Răspunde-le printr-o epigramă.

 

  1. L.: Nu știu cum este pe la alte popoare, dar pe la noi, când cineva nu poate fi la înălțimea cuiva, în loc să lupte pentru a-l ajunge în calitate, îi este mai ușor să-l critice, să-i rupă lanțul de izbânzi, găsindu-i veriga slabă. Pe Mihai Eminescu nu a putut nimeni să-l ajungă, este poetul nepereche, putând spune că:

Deși s-așterne peste ani zăpada,

Noi cei de astăzi nu-l uităm defel,

Iar că e mare, iată și dovada:

Toți detractorii nu încap de el.

 

Doresc să adaug, adresându-mă lui Mihai Eminescu:

Tu luminezi o lume-ntunecată,

Dar e-o imagine ce clar surprinde:

Că-n viața asta veșnic zbuciumată

De unii nici lumina nu se prinde!

Această lume întunecată este din ce în ce mai restrânsă, fără lumină nimic nu crește și pot  afirma cu optimism:

… Iar de-or mai fi porniri păgâne

Vor dispărea precum un vis,

Luceafărul în veci rămâne

Prin tot ce pana lui a scris.  (SFÂRŞIT)

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO Un nou tip de formare pentru profesori: Cambridge Star și Toastmasters Botoșani aduc în prim-plan vorbitul cu impact

Publicat

Publicitate

Teama de vorbit în public e mai mare decât teama de moarte, dar poate fi învinsă! Cum? Prin exerciții făcute în mijlocul unor oameni prietenoși, deschiși și dornici să te ajute. Glosofobia poate fi tratată dacă ai unde exersa, iar o metodă foarte eficientă pentru asta este pusă la dispoziția tuturor de clubul Toastmasters.

La inițiativa Elisabetei Maxim, director Cambridge Star Botoșani, și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, vineri, 28 martie, a avut loc un workshop de public speaking destinat cadrelor didactice din județ. Evenimentul, desfășurat la sediul Cambridge Star, a reunit zeci de profesori interesați să descopere cum poate fi vorbitul în public o abilitate ce merită cultivată și transmisă elevilor.

Primii care au răspuns provocării au fost profesorii de limba engleză, dar și cadre didactice de alte specializări, care au testat metoda Toastmasters într-un cadru prietenos, interactiv și plin de învățare autentică. Bogdan Suruciuc, inspector școlar general, prezent la eveniment, a susținut inițiativa și a confirmat nevoia unor metode noi și creative la catedră. „Să-i încurajăm pe elevii noștri să citească, să aibă informația necesară pentru ca apoi să învețe și cum să o comunice. Trebuie să-i învățăm să-și controleze cuvintele și să lupte pentru adevăr.” le-a transmis inspectorul general profesorilor, arătându-le că nu se teme de scena vorbitorilor.

Metoda Toastmasters constă în practicarea discursurilor, de toate felurile, improvizate sau pregătite din timp, vizând o serie de obiective menite să apropie cât mai mult de țintele pe care dezvoltarea personală și le propune. Însă cel mai mare câștig pare să fie gestionarea mai eficientă a emoțiilor.

Elisabeta Maxim a vorbit deschis despre propria luptă cu emoțiile: „Pentru mine, frica de a vorbi în public nu a fost doar o emoție trecătoare, ci o realitate care m-a blocat în momente-cheie. A fost un drum greu până am învățat să o gestionez, dar astăzi știu că poate fi depășită cu exercițiu, susținere și încredere. Tocmai de aceea am simțit nevoia să creez pentru colegii mei un context în care să poată exersa, fără presiune, abilități esențiale pentru profesia noastră.”

În această vineri, așadar, câteva zeci de profesori din Botoșani au aflat de la speakerul serii, Irina Siminiceanu, care sunt detaliile asupra cărora merită să lucrăm pentru a fi mai relaxați și mai eficienți în mesajele noastre. Membră a Toastmasters Botoșani de aproape doi ani, Irina a vorbit audienței despre nevoia de analiză și conștientizare a „pericolului” inexistent, despre sprijinul real oferit de limbajul paraverbal și nonverbal și despre atenția necesară acordată ticurilor verbale, silabelor prelungite, pauzelor deranjante și expresiilor repetitive, care pot știrbi din estetica discursului. Stabilind evaluatori tehnici și lucrând cu feedback-uri atent formulate, menite să încurajeze, lupta cu emoțiile a devenit mai ușoară. Profesorii au acceptat provocarea de a ieși „pe scenă”, au fost curajoși și au învățat o metodă nouă, pe care o pot folosi la clasă pentru diversificarea activităților și dezvoltarea unor competențe esențiale – competențe care nu sunt vizate explicit de nicio disciplină, dar care, poate, ar trebui să fie.

Publicitate

Cambridge Star, cunoscut ca centru pentru pregătirea examenelor Cambridge, își asumă și rolul de partener activ în formarea continuă a profesorilor, nu doar a elevilor. Parteneriatul cu Toastmasters Botoșani, o organizație recunoscută internațional pentru contribuția sa în dezvoltarea abilităților de comunicare, aduce un plus de valoare acestei inițiative prin expertiza practică și abordarea structurată a vorbitului în public. Acest workshop este un pas important în direcția dezvoltării personale și profesionale a cadrelor didactice din județul Botoșani și a unei educații bazate nu doar pe conținut, ci și pe exprimare, claritate și încredere în comunicare.

Comunicat de presă

Citeste mai mult

Eveniment

Trecerea la ora de vară, între dezechilibre și utilitate: Piețele financiare și consumul de energie, pe minus după tranziție (analiză)

Publicat

Publicitate

Trecerea la ora de vară va avea loc în acest weekend, iar în fiecare an tranziția ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra economiei, întrucât cercetările arată că apar dezechilibre în productivitatea muncii, pe piețele financiare și în consumul de energie, relevă o analiză semnată de Radu Puiu, analist financiar XTB România.

‘Tranziția la o altă oră este o tradiție istorică și a fost introdusă pentru prima dată în urmă cu aproximativ 100 de ani, în timpul Primului Război Mondial. Principalul motiv la acea vreme era că se economisea energie (electricitate, cărbune, combustibil pentru lămpi etc.) deoarece oamenii se puteau folosi de lumina naturală la serviciu, fără a consuma resurse suplimentare. Totuși, societatea s-a schimbat în ultimii 50 de ani, prin urmare se pune întrebarea dacă acest concept mai are sens astăzi. Pe scurt, răspunsul este nu, fiind la mijloc mai multe motive. Primul dintre acestea este impactul asupra consumului de energie. În case și în fabrici se foloseau becurile clasice acum mulți ani, care consumau relativ multă energie. În prezent, însă, sunt folosite alternative mai eficiente, astfel încât lumina nu mai este un factor diferențiator’, spune Radu Puiu.

Potrivit acestuia, astăzi, în mod paradoxal, efectul poate fi complet opus. Deoarece oamenii se trezesc mai devreme după schimbarea orei, când este mai frig, companiile ar putea chiar să încălzească birourile puțin mai mult sau să folosească aerul condiționat o oră în plus în timpul verii. Mai multe studii au arătat că trecerea la ora de vară economisește o cantitate neglijabilă de energie electrică chiar și în prezent.

Un alt factor avut în vedere este modul în care s-a schimbat structura muncii.

‘De exemplu, în trecut, un număr mare de persoane lucrau în agricultură, domeniu unde lumina naturală era importantă. Cu toate acestea, de-a lungul deceniilor, numărul celor care lucrează în acest sector a scăzut treptat. Așadar, dacă în trecut era adevărat că trecerea la ora de vară era benefică pentru sectorul agricol, astăzi acest argument s-ar aplica unui număr mult mai mic de persoane’, subliniază analistul financiar.

Un alt argument discutat este impactul asupra sănătății fizice și mentale, împreună cu siguranța și nivelul de criminalitate. În acest context, trecerea de la ora de iarnă la ora de vară vine cu aspecte pozitive în multe privințe. Concret, serile mai lungi, cu mai multă lumină, determină oamenii să petreacă mai mult timp în aer liber, făcând sport sau la terase în baruri sau alte spații turistice. Acest lucru este pozitiv pentru economie, deoarece oamenii cheltuiesc mai mulți bani. În același timp, sportul va putea, în cele din urmă, crește și productivitatea societății.

Publicitate

În SUA au fost efectuate mai multe studii pe această temă, care au confirmat această afirmație. În mod similar, datele arată că mai multă lumină duce la o rată mai scăzută de criminalitate. Totuși, și în acest caz, statisticile variază. În același timp, unele studii arată că schimbarea orei reduce productivitatea la locul de muncă în primele zile, susține analistul financiar.

De asemenea, schimbarea orei poate cauza probleme în logistică sau pe piețele financiare, în special atunci când trecerea nu are loc în același timp la nivelul tuturor statelor, mai punctează Radu Puiu. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru Europa și SUA, care schimbă ora la câteva săptămâni distanță. O astfel de situație poate produce complicații și costuri ridicate pentru sincronizarea operațiunilor logistice și comerciale, subliniază el.

‘Ora de vară poate avea mai multe avantaje în ceea ce privește economisirea energiei, economia sau sănătatea oamenilor. Cu toate acestea, argumentul principal al modificării orei în trecut a fost economisirea de energie, aspect neglijabil în prezent. Problema constă, în principal, în problemele identificate în ‘funcționarea’ firească a oamenilor, dar și în complicații înregistrate în piețe, transport, logistică sau alte servicii. Prin urmare, soluția ideală ar fi, probabil, să fie desemnată una dintre ore, preferabilă fiind ora de vară, pentru a evita complicațiile privind tranziția, care este pusă în aplicare în mod diferit în diferite părți ale lumii’, mai arată analistul financiar XTB România.

Grupul XTB este un furnizor internațional de produse, servicii și soluții tehnologice de tranzacționare și investiții. De peste 18 ani, XTB Group a oferit investitorilor de retail acces imediat la sute de piețe din întreaga lume.

XTB este o companie fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport. Din 2004, Grupul XTB și-a extins activitatea, care acoperă acum peste 20 de piețe majore din Europa, America Latină și Asia, câștigând încrederea a peste 1 milion de clienți. Folosind propriile platforme premiate xStation și xStation Mobile, entitățile XTB Group oferă acces la peste 6.000 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni reale, ETF-uri și CFD-uri pentru Forex, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. Prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologie de vârf instituțiilor financiare din întreaga lume. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Anomalii climatice în 2024-2025: A doua cea mai caldă iarnă din istoria României. Temperaturi record

Publicat

Publicitate

Anomalii climatice în iarna 2024-2025: A doua cea mai caldă din istorie, cu temperaturi record de peste 20 de grade în România.

Iarna 2024-2025 a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice și a înregistrat o anomalie termică de +0,72°C la nivel global și +1,46°C în Europa, comparativ cu media perioadei 1991-2020, scrie alba24.ro.

Această creștere a temperaturilor confirmă tendința accelerată de încălzire a climei și evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice, avertizează Bogdan Antonescu, cercetător român specializat în climatologie și meteorologie.

În analiza sa, „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de alarmă”, publicată de Infoclima, el subliniază și deficitul major de precipitații înregistrat în Europa și România, alături de multiple recorduri de temperatură, factori care accentuează impactul schimbărilor climatice asupra regiunii, potrivit g4media.ro.

Iarna 2024-2025: temperaturi extreme în Europa și România

Iarna 2024-2025 a fost una dintre cele mai calde din istorie, cu o temperatură medie în Europa mai mare cu 1,46°C față de perioada de referință și s-a situat la egalitate cu sezonul 2015-2016 în topul celor mai călduroase ierni.

Publicitate

De altfel, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pragul de +1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

În România, decembrie 2024 și ianuarie 2025 au fost mult mai calde decât de obicei. În ianuarie s-a înregistrat un record de 20,7°C la Pătârlagele, iar zilele cu îngheț au fost mult mai puține.

Temperaturile au variat semnificativ în funcție de regiune: în Dobrogea au fost între 4 și 6°C, în timp ce pe crestele munților au coborât sub -4°C.

Schimbarea a venit brusc în februarie, când temperaturile au scăzut sub media obișnuită.

De exemplu, la Moldova Veche s-au înregistrat +2,2°C, iar la Vf. Omu -11,7°C. În zonele extracarpatice centrale și estice, temperaturile au fost între -4°C și 0°C. Această tranziție bruscă a creat un contrast puternic cu începutul iernii, subliniind extremele climatice tot mai frecvente.

 
Schimbări climatice la nivel global

Încălzirea globală a fost resimțită puternic în iarna 2024-2025, cu cele mai mari creșteri de temperatură în regiunile arctice și subarctice, precum Alaska, Quebec și Siberia centrală, dar și în estul Himalayei și pe Platoul Tibetan.

În contrast, unele zone, cum ar fi centrul și estul Statelor Unite sau nordul Chinei, au înregistrat temperaturi sub media climatologică.

Europa a fost, în mare parte, mai caldă decât de obicei, cu excepția Islandei și a nordului Franței, unde valorile termice s-au menținut în limite normale.

Cele mai semnificative abateri s-au înregistrat în nord-estul continentului, în regiunea Alpilor și de-a lungul Mării Adriatice, unde temperaturile au fost considerabil mai ridicate față de valorile obișnuite pentru această perioadă.

Deficit de precipitații în Europa: impact asupra solului și agriculturii

Iarna 2024-2025 a fost marcată de un deficit considerabil de precipitații în mare parte din Europa, cu excepția unor regiuni din nordul continentului, Italiei și Franței.

Cele mai severe lipsuri de apă s-au înregistrat în Peninsula Iberică, sud-estul Europei, inclusiv România, dar și în nordul Africii, unde umiditatea solului a scăzut cu până la 28% sub media normală.

În schimb, Scandinavia și anumite zone din Europa Centrală au avut precipitații ușor peste medie.

Această distribuție inegală a precipitațiilor afectează direct ecosistemele și agricultura, avertizează cercetătorul Bogdan Antonescu. Potrivit analizei sale, aceste fluctuații climatice extreme subliniază impredictibilitatea vremii și impactul încălzirii globale.

Iarna 2024-2025 reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptării unor măsuri climatice eficiente la nivel global.

Citeste mai mult

Eveniment

CFR: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Publicat

Publicitate

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.

‘În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare nu determină schimbări majore în circulația trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri’, se arată într-un comunicat al companiei.

Impactul asupra circulației trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulație la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit; trenurile internaționale care tranzitează granițele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.

La nivel național, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staționa pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; cinci trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending